2rh-179/15 — Declararea nulităţii declaraţiilor de renunţare la succesiune, prelungirea termenului de acceptare a succesiunii

prima instanţă: A. Parfeni dosarul nr. 2rh-179/15 instanţa de apel: T. Duca, S. Procopciuc, E. Grumeza instanţa de recurs: A. Cobăneanu, V. Clevadî, D. Mardari ÎNCHEIERE 03 iunie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Nadejda Toma Maria Ghervas Ala Cobăneanu examinând cererea de revizuire depusă de Nadejda Cos în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Gannei Abramova şi Larisei Goncearova împotriva lui Eduard Chiseli şi notarul privat Constantin Scaleţchi cu privire la declararea nulităţii declaraţiilor de renunţare la succesiune, prelungirea termenului de acceptare a succesiunii şi partajarea averii succesorale împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 11 martie 2015 prin care recursurile declarate de Serghei Cos şi Nadejda Cos au fost considerate inadmisibile constată: La 06 septembrie 2007, Ganna Abramova, reprezentată de Nadejda Cos a depus cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Notarial Constantin Scaleţchi cu privire la declararea nulităţii declaraţiilor de renunţare la succesiune, prelungirea termenului de acceptare a succesiunii şi partajarea averii succesorale.

În motivarea acţiunii a indicat că ea şi sora ei Larisei Goncearova, sunt fiicele lui Vasile Ivanov care avea în proprietate privată casa de locuit din str. Barbu Lăutaru 19, or. Ungheni, moştenită de la părinţii Maxim Ivanov şi Anastasia Ivanov. Menţionează că la 16 ianuarie 2005 Vasile Ivanov a decedat şi ele locuind peste hotarele ţării, Ganna Abramova în Ucraina, iar Larisa Goncearova în Federaţia Rusă s-au pornit în mod de urgenţă la înmormântarea tatălui care a avut loc la data de 18 ianuarie 2005. Afirmă că ajungând la hotarele Republicii Moldova au întâmpinat dificultăţi cu modalităţile de trecere a frontierei şi au întârziat la înmormântare motiv din care s-au aflat într-o situaţie de stres şi retrăire.

Folosindu-se de aceasta situaţie soţia 1 decedatului - Lidia Chiseli ducându-le în eroare privitor la procedura de perfectare a moştenirii, le-a promis că vor primi moştenire în cote-părţi egale dacă vor merge la notariat pentru a depune cerere de renunţare de la succesiune pentru a putea primi averea succesorală, iar mai ulterior s-o împartă între ele în trei părţi egale ca moştenitori de gradul I. Relatează că la 20 ianuarie 2005, au depus cererile de renunţare la moştenire cu condiţia, că Lidia Chiseli va primi moştenirea, după care vor împărţi bunul în părţi egale. Remarcă că ele nu cunoşteau limba romană în care s-au efectuat acţiunile notariale şi de aceea nu au înţeles conţinutul actelor efectuate.

Indică că după depunerea cererilor de renunţare la succesiune Lidia Chiseli de mai multe ori a confirmat prin telefon înţelegerea lor de a împărţi averea succesorală rămasă după decesul lui Vasile Ivanov, motiv ce a generat omiterea termenului de 6 luni de acceptare a moştenirii. Menţionează că la 05 martie 2005, Lidia Chiseli a decedat şi, moştenitor al averii succesorale nelegitim a rămas fiul acesteia Eduard Chiseli, însă, deoarece certificat de moştenitor pe cazul dat nu a fost eliberat, consideră că careva impedimente pentru acceptarea succesiunii nu sunt.

Afirmă că termenul de prescripţie pe cazul dat a fost omis în legătură cu faptul, că ele, locuiesc pe teritoriul altor state, nu dispun de informaţia necesară şi nu cunosc limba de stat a Republicii Moldova, de asemenea sunt într-o stare materială dificilă şi de o vârstă înaintată, de aceea nu au avut posibilitatea reală de a se deplasa şi de a se adresa pentru apărarea drepturilor sale în instanţa de judecată. Solicită repunerea în termen a acţiunii, prelungirea termenului de acceptare a succesiunii şi anume a casei de locuit din str. Barbu Lăutaru 19, or. Ungheni, restabilirea în drepturi a moştenitorilor de clasa I - Ganna Abramova, Larisa Goncearova, Nadejda Cos, declararea nulităţii declaraţiilor de renunţare la cota succesorală, recunoaşterea Lidiei Chiseli drept succesor nedemn şi eliberarea certificatului de moştenitor pe numele surorii tatălui lor, Nadejda Cos asupra casei de locuit din str. Barbu Lăutaru 19, or.

Ungheni. Ulterior, Ganna Abramova şi Larisa Goncearova au depus cerere de completare a cererii de chemare în judecată împotriva Biroului Notarial a notarului Constantin Scaleţchi, solicitând repunerea în termen a acţiunii, prelungirea termenului de acceptare a succesiunii şi anume a casei de locuit din str. Barbu Lăutaru 19, or. Ungheni, restabilirea în drepturi a moştenitorilor de clasa I - Ganna Abramova, Larisa Goncearova, Nadejda Cos, declararea nulităţii declaraţiilor de renunţare la cota succesorală, recunoaşterea Lidiei Chiseli drept succesor nedemn conform art. 1434 Cod civil şi eliberarea certificatului de moştenitor pe numele surorii tatălui lor, Nadejda Cos asupra casei de locuit din str. Barbu Lăutaru 19, or.

Ungheni. La 31 martie 2008, Ganna Abramova, reprezentată de către Elena Organ a depus cerere de completare a acţiunii împotriva notarului privat Constantin 2 Scaleţchi, solicitând declararea nulităţii declaraţiei de renunţare la succesiune nr. 4001 din 20 ianuarie 2005 eliberată de notarul privat Constantin Scaleţchi, prelungirea termenului de acceptare a succesiunii după decesul tatălui Vasile Ivanov, recunoaşterea în calitate de succesori legali a Gannei Abramova şi Larisei Goncearova, care au acceptat succesiunea prin intrarea în posesiunea patrimoniului succesoral în temeiul art. 1516 Cod civil.

Ulterior, Ganna Abramova şi Larisa Goncearova, reprezentate de Nadejda Cos a depus cerere de chemare în judecată concretizată şi completată împotriva lui Eduard Chiseli, prin care a solicitat declararea nulităţii declaraţiei de renunţare la succesiune a Gannei Abramova şi Larisei Goncearova din 20 ianuarie 2005, prelungirea termenului de acceptare a succesiunii şi recunoaşterea acceptului lor la moştenirea a câte 1/3 cotă-parte din casa de locuit din str. Barbu Lăutaru 19, or. Ungheni.

Prin hotărârea Judecătoriei Ungheni din 24 aprilie 2008 acţiunea a fost admisă integral, a fost repusă Ganna (Anna) Abramova şi Larisa Goncearova în termenul de adresare în judecată şi prelungit termenul de acceptare a succesiunii, declarate nule recipisele de renunţare la moştenire din 20 ianuarie 2005 depuse de Ganna Abramova şi Larisa Goncearova la biroul notarial Constantin Scaleţchi şi partajată averea succesorală după decesul lui Vasile Ivanov, prin repartizarea Gannei Abramova, Larisei Goncearova şi Eduard Chiseli a câte 1/3 cotă-parte fiecăruia din casa de locuit din str. B. Lăutaru 19, or. Ungheni. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 04 noiembrie 2008, apelul declarat de către Eduard Chiseli a fost respins şi a fost menţinută hotărârea primei instanţe.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 25 februarie 2009 recursul declarat de Eduard Chiseli a fost considerat inadmisibil. La 22 iunie 2009, Abramova Ganna şi Goncearova Larisa au depus o cerere prin care au solicitat emiterea unei hotărâri suplimentare, în vederea partajării bunului imobil situat pe str. B. Lăutaru 19, or. Ungheni, cu transmiterea în proprietatea Gannei Abramova, Larisei Goncearova şi lui Eduard Chiseli a câte 1/3 cotă parte din casa de locuit din str. B. Lăutaru 19, or. Ungheni şi terenului aferent imobilului. Prin hotărârea suplimentară a Judecătoriei Ungheni din 04 septembrie 2009 a fost partajată averea succesorală după decesul lui Vasile Ivanov, fiind repartizat în proprietatea Gannei Abramova, Larisei Goncearova şi Eduard Chiseli a câte 1/3 cotă-parte fiecăruia din casa de pe str. B. Lăutaru, or.

Ungheni, în rest cererea a fost respinsă. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 20 ianuarie 2010 a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Eduard Chiseli şi Elena Şişchina împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 25 februarie 2009. Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 11 martie 2010 a fost admisă retragerea apelului declarat de către Goncearova Larisa şi Abramova Ganna, reprezentate de Nadejda Cos şi procedura în apel a fost încetată. 3 Prin încheierea Judecătoriei Ungheni din 20 mai 2010 a fost explicat că, prin noţiunea de repartizare Gannei Abramova, Larisei Goncearova şi Eduard Chiseli câte 1/3 cotă-parte fiecăruia din casa de pe str. B. Lăutaru 19, or.

Ungheni din dispozitivul hotărârii Judecătoriei Ungheni din 24 aprilie 2008, se are în vedere transmiterea cotelor-părţi nominalizate în proprietate, în rest cererea a fost respinsă. Prin încheierea Judecătoriei Ungheni din 20 mai 2010 a fost corectată omiterea strecurată în dispozitivul hotărârii suplimentare a primei instanţe din 04 septembrie 2009 şi înscris corect în dispozitivul hotărârii a adresei – str. B. Lăutaru 19, or. Ungheni în loc de str. B. Lăutaru, or. Ungheni.

Prin încheierea Judecătoriei Ungheni din 03 noiembrie 2010 a fost respinsă cererea lui Eduard Chiseli despre explicarea hotărârii din 24 aprilie 2008. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 30 octombrie 2013 a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Eduard Chiseli împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 25 februarie 2009. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 06 august 2014 a fost admisă cererea de revizuire depusă de către Eduard Chiseli, casată decizia Curţii Supreme de Justiţie din 25 februarie 2009 şi decizia Curţi de Apel Bălţi din 04 noiembrie 2008 şi restituită pricina pentru rejudecare la Curtea de Apel Bălţi de un alt complet de judecată.

Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 28 octombrie 2014 a fost respinsă cererea lui Serghei Cos privind atragerea în proces în calitate de intervenient accesoriu ca inadmisibilă. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 28 octombrie 2014 a fost admis apelul declarat de Eduard Chiseli, casată hotărârea Judecătoriei Ungheni din 24 aprilie 2008 şi dispusă admiterea renunţării la acţiune a reclamantelor Ganna Abramova şi Larisa Goncearova şi încetarea procesului. Totodată, a fost explicat reclamantelor Ganna Abramova şi Larisa Goncearova că nu se admite o nouă adresare în judecată cu aceiaşi acţiune, către acelaşi pârât cu privire la acelaşi obiect şi aceleaşi temeiuri. La 29 decembrie 2014, Nadejda Cos a depus cerere de recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând casarea deciziei instanţei de apel din 28 octombrie 2010 şi reexaminarea legalităţii încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 06 august 2014, menţinerea hotărârii primei instanţe.

La fel, a solicitat reexaminarea pricinii cu participarea ei personală conform art. 6 al Convenţiei Europene – dreptul la un proces echitabil, asigurarea cu translator, excluderea discriminării. La 14 ianuarie 2015, Serghei Cos a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi emiterea unei noi hotărâri prin care să restituiţi apelul fără examinare ca depus tardiv şi menţinerea hotărârii primei instanţe. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 11 martie 2015 recursurile declarate de Serghei Cos şi Nadejda Cos au fost considerate inadmisibile.

4 La 22 aprilie 2015, Nadejda Cos a depus cerere de revizuire împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 11 martie 2015, solicitând examinarea în ordine de revizuire a încheierilor Curţii Supreme de Justiţie din 06 august 2014, 11 martie 2015 şi a deciziei Curţii de Apel Bălţi din 28 octombrie 2014, casarea integrală a actelor de dispoziţie revizuite cu menţinerea în vigoare a hotărârii Judecătoriei Ungheni din 24 aprilie 2008. Ca temei de revizuire indică acţiunile ilegale ale lui Eduard Chiseli. Menţionează că la 18 ianuarie 2014 Eduard Chiseli a vândut cota sa parte pe care o deţinea lui Petru Bulmaga, cu toate că nu deţinea certificat de moştenitor legal. Invocă faptul că acest certificat nu a fost solicitat nici de Curtea de Apel Bălţi şi nici de Curtea Supremă de Justiţie.

Remarcă că la 28 octombrie 2014 Curtea de Apel Bălţi a casat hotărârea Judecătoriei Ungheni din 24 aprilie 2008, iar în şedinţa de judecată a participat avocatul T. Ţurcan, care ştia că încă în luna ianuarie a anului 2014 Eduard Chiseli a donat 1/3 cotă-parte pe care o deţinea din bunul imobil litigios şi a retras acţiunea înaintată în anul 2008. Consideră că Eduard Chiseli nu este parte în procesul respectiv, însă doar încearcă să inducă instanţa în eroare şi creează impedimente altor persoane interesate. Susţine că hotărârea Judecătoriei Ungheni din 24 aprilie 2008 nu constituie un act de transmitere a dreptului de proprietate ci o hotărâre de partajare a averii între succesorii de drept şi de prelungire a termenului de acceptare a succesiunii.

Relevă că în temeiul art. art. 1560, 1571 Cod civil, în lipsa unui acord între moştenitori la partajul averii succesorale, litigiul se examinează în instanţă de judecată, care trebuie să ţină cont de caracterul averii supuse partajului, de activitatea fiecărui moştenitor şi de alte circumstanţe concrete. Consideră că este necesar ca instanţei să-i fie prezentat certificatul de moştenitor testamentar. Afirmă că nici Abramova, nici Goncearova şi nici Chiseli nu au intrat în succesiune în termen de şase luni din ziua decesului testatorului Vasilii Ivanov şi nu au depus o cerere corespunzătoare în termenul stabilit către notar. Iar Eduard Chiseli nici nu deţine un certificat care i-ar acorda statutul de moştenitor.

Indică că Eduard Chiseli în anul 2008 nici nu s-a adresat în instanţă, însă din numele lui se scriu acţiuni şi se fac semnături false. Cândva Eduard Chiseli a eliberat lui Petru Bulmaga o procură, însă termenul acesteia a expirat la 09 iunie 2012. Totodată, Petru Bulmaga induce instanţa în eroare cu ajutorul avocatului T. Ţurcan, iar ultimul reprezintă interesele a mai multor participanţi la acest proces. Mai remarcă că cererea de apel a fost depusă din numele lui Eduard Chiseli în afara termenului legal prevăzut de art. 362 CPC şi conform prevederilor art. 369 CPC urma a fi restituit. 5 Relatează că Nadejda Cos şi Serghei Cos sunt proprietari de bună credinţă, au intrat în posesiunea bunurilor, au întreprins măsuri de păstrare a bunurilor din masa succesorală pe parcursul anilor 2005-2010, au achitat cheltuielile de întreţinere şi datoriile rămase după fratele lui Vasilii Ivanov.

Solicită admiterea cererii de revizuire, casarea încheierilor Curţii Supreme de Justiţie din 06 august 2014 şi deciziei Curţii de Apel Bălţi din 28 octombrie 2014, menţinerea în vigoare a hotărârii Judecătoriei Ungheni din 24 aprilie 2008, fără modificări. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 şi anexându-se probele ce le confirmă.

În conformitate cu prevederile art. 449 CPC, revizuirea se declară în cazul în care: a) s-a constatat, prin sentinţă penală irevocabilă, comiterea unei infracţiuni în legătură cu pricina care se judecă, b) au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii, c) instanţa a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces, e) s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentinţa sau decizia instanţei judecătoreşti care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror revizuire se cere, e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituţională de către Curtea Constituţională şi la judecarea cauzei a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, iar instanţa de judecată sau Curtea Supremă de Justiţie a respins cererea privind sesizarea Curţii Constituţionale sau din hotărârea Curţii Constituţionale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituţie sau de tratatele internaţionale în domeniul drepturilor omului, g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a iniţiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova,

h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declaraţie, o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale care poate fi remediată, cel puţin parţial, prin anularea hotărârii pronunţate de o instanţă de judecată naţională. 6 În interpretarea corectă a prevederilor legale enunţate, este cert că cererea de revizuire poate fi declarată doar în temeiurile expres prevăzute în norma dată, care poartă un caracter exhaustiv şi nu pot fi completate. Ca urmare, declararea revizuirii pentru alte temeiuri decât cele prevăzute în această normă duce la respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă.

La caz, se va remarca că temeiurile invocate în cererea de revizuire de către revizuenta Nadejda Cos nu pot fi reţinute ca unele prevăzute la art. 449 CPC, în baza căruia se poate solicita revizuirea hotărârii, or, aceasta anexând nişte înscrisuri ce ţin de fondul cauzei şi cărora le-a fost dată apreciere în cadrul examinării anterioare a pricinii, nici nu a indicat concret la un careva temei prevăzut de art. 449 CPC.

De altfel, nici argumentele revizuentei cu privire la ilegalitatea încheierilor Curţii Supreme de Justiţie din 06 august 2014 prin care a fost admisă cererea de revizuire declarată de Eduard Chiseli, casată decizia Curţii Supreme de Justiţie din 25 februarie 2009 şi decizia Curţii de Apel Bălţi din 04 noiembrie 2008 cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Bălţi, precum şi a deciziei Curţii de Apel Bălţi din 28 octombrie 2014 prin care a fost admis apelul declarat de Eduard Chiseli, casată hotărârea Judecătoriei Ungheni din 24 aprilie 2008 şi dispusă admiterea renunţării la acţiune a reclamantelor Ganna Abramova şi Larisa Goncearova cu încetarea procesului, nu pot constitui temei de admitere a revizuirii.

Or, pe lângă faptul că şi în acest caz nu au fost aduse motive prevăzute de art. 449 CPC, pentru depunerea cererii de revizuire, reieşind din prevederile art. 446 CPC, nu pot fi supuse revizuirii deciziile instanţei de apel sau recurs, prin care s-a dispus rejudecarea cauzei. Astfel fiind, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie remarcă că admiterea cererii de revizuire, în sensul formulat, ar contravine principiului securităţii raporturilor juridice şi ar constitui o violare a art. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Or, revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu reformare prin intermediul căreia se poate obţine anularea unei hotărâri judecătoreşti irevocabile şi reînnoirea judecăţii în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC. În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia şi Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorităţii lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii întru obţinerea unei reexaminări şi unei noi soluţii în cauză.

Competenţa de revizuire a instanţelor superioare ar trebui să fie 7 exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanţare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanţe cu caracterele substanţiale şi obligatorii. Din considerentele menţionate şi având în vedere că cererea de revizuire nu indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Nadejda Cos împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 11 martie 2015 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Gannei Abramova şi Larisei Goncearova împotriva lui Eduard Chiseli şi notarul privat Constantin Scaleţchi cu privire la declararea nulităţii declaraţiilor de renunţare la succesiune, prelungirea termenului de acceptare a succesiunii şi partajarea averii succesorale. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Nadejda Toma Maria Ghervas Ala Cobăneanu 8