2ra-1790/14 — Încasarea datoriei

prima instanţă V. Ursu dosarul nr. 2ra-1790/14 instanţa de apel N. Cernat A. Pahopol A. Gavriliţă DECIZIE 06 august 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Ala Cobăneanu, Oleg Sternioală, Maria Ghervas, Ion Corolevschi examinând recursul declarat de către Banca comercială „Moldova- Agroindbank” societate pe acţiuni, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Băncii comerciale „Moldova-Agroindbank” societate pe acţiuni împotriva Societăţii comerciale „Sanlen-Grup” societate cu răspundere limitată şi Iurie Simon cu privire la încasarea datoriei, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 04 februarie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Banca comercială „Moldova-Agroindbank” societate pe acţiuni şi menţinută hotărârea Judecătoriei Criuleni din 17 mai 2013, prin care acţiunea a fot respinsă ca fiind tardivă, c o n s t a t ă: La 16 ianuarie 2013, BC „Moldova-Agroindbank” SA a depus o cerere de chemare în judecată împotriva SC „Sanlen-Grup” SRL şi Iurie Simon cu privire la încasarea datoriei.

În motivarea acţiunii BC „Moldova-Agroindbank” SA a indicat că conform contractului de credit nr. S07066 din 12 februarie 2007, BC „Moldova- Agroindbank” SA, filiala Criuleni a acordat SC „Sanlen-Grup” SRL un credit bancar în sumă de 390000 lei, cu termenul final de rambursare – 10 februarie 2009. Menţionează că în baza contractului de fidejusiune nr. S07233-A din 04 iulie 2007, Iurie Simon şi-a asumat obligaţia să răspundă, în aceeaşi măsură ca şi SC „Sanlen-Grup” SRL în faţa BC „Moldova-Agroindbank” SA, pentru onorarea integrală a obligaţiilor acesteia, aferente contractului de credit nr. S07066 din 12 februarie 2007, încheiat între BC „Moldova-Agroindbank” SA şi SC „Sanlen- Grup” SRL, în cazul dacă ultima nu-şi va onora aceste obligaţii.

Susţine că SC „Sanlen-Grup” SRL nu şi-a onorat obligaţiunile contractuale cu privire la rambursarea creditului şi achitarea dobânzii calculate pentru utilizarea lui, încălcând, astfel, prevederile contractului de credit menţionat şi ale legislaţiei în vigoare. Prin reclamaţiile nr. 20007/592 şi nr. 20007/593 din 13 decembrie 2012, BC „Moldova-Agroindbank” SA a solicitat pârâţilor achitarea anticipată şi integrală a datoriei integrale faţă de bancă, însă reclamaţiile băncii au fost ignorate. 2 Afirmă că la 13 decembrie 2012 datoria SC „Sanlen-Grup” SRL constituia suma de 70379,45 lei, inclusiv creditul restant în sumă de 54615,74 lei şi dobânda neachitată în sumă de 15763,71 lei. Prin urmare, solicită BC „Moldova-Agroindbank” SA încasarea în mod solidar de la SC „Sanlen-Grup” SRL şi Iurie Simon a datoriei în sumă de 70379,45 lei şi a taxei de stat în mărime de 2111,38 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Criuleni din 17 mai 2013 acţiunea a fost respinsă ca tardivă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 04 februarie 2013 a fost respins apelul declarat de către BC „Moldova-Agroindbank” SA şi menţinută hotărârea primei instanţe. La 07 aprilie 2014, în termenul prevăzut de lege, BC „Moldova- Agroindbank” SA a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerând admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acţiunii. Recurentul BC „Moldova-Agroindbank” SA, în motivarea recursului a indicat că hotărârile judecătoreşti sunt ilegale, deoarece nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii, concluziile instanţelor judecătoreşti, expuse în hotărâri, sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii şi au fost aplicate eronat normele de drept material.

Menţionează că în temeiul contractului de credit nr. S07066, la 10 februarie 2007, BC „Moldova-Agroindbank” SA a acordat SC „Sanlen-Grup” SRL un credit în sumă de 390000 lei, cu termenul final de rambursare - 10 februarie 2009. Pentru perioada 10 februarie 2007-10 februarie 2009, conform pct. 3.1. al contractului de credit, creditorul a stabilit graficul de rambursare a creditului oferit, pe care debitorul s-a obligat să-l respecte. Susţine că la rambursarea creditului s-a stabilit şi perioada de graţie pe un termen de 7 luni în anul 2007 şi 7 luni pentru anii 2008-2009, iar în cazul nerespectării graficului de rambursare a creditului, BC „Moldova-Agroindbank” SA şi-a rezervat dreptul de a acţiona SC „Sanlen-Grup” SRL în instanţa de judecată cu privire la încasarea forţată a datoriei.

Afirmă că conform art. 272 alin. (1) din Codul civil, termenul de prescripţie extinctivă începe să curgă de la data naşterii dreptului la acţiune, iar dreptul la acţiune al creditorului a apărut la 10 februarie 2009, data la care debitorul trebuia să achite ultima rată a creditului, conform graficului de rambursare şi nu din momentul încheierii contractului de credit. Invocă că la 12 noiembrie 2010 (în interiorul termenului de prescripţie 10 februarie 2009-10 februarie 2012), SC „Sanlen-Grup” SRL a achitat în contul BC „Moldova-Agroindbank” SA suma de 6000 lei, acţiune care, conform art. 277 alin. (1) lit. b) din Codul civil, a întrerupt cursul prescripţiei extinctive. Or, conform articolului menţionat, în cazul în care debitorul săvârşeşte acţiuni din care rezultă că recunoaşte datoria, cursul prescripţiei extinctive se întrerupe.

Mai invocă că la 10 decembrie 2012, SC „Sanlen-Grup” SRL a depus la BC „Moldova-Agroindbank” SA o cerere, prin care a solicitat prelungirea termenului de achitare a sumei de 60000 lei până în trimestrul IV al anului 2013, asumându-şi 3 obligaţia de a efectua prima achitare în sumă de 5000 lei în luna ianuarie 2013, acţiune care din nou a întrerupt cursul prescripţiei extinctive. Consideră că BC „Moldova-Agroindbank” SA a respectat prevederile art.272 din Codul civil şi a depus în termen cererea de chemare în judecată la 16 ianuarie 2013, cu mult timp înainte de expirarea termenului de prescripţie. Prin referinţa depusă la 22 mai 2014 Iurie Simon a solicitat respingerea recursului. În conformitate cu art.434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei redactate.

Din actele pricinii este cert faptul că la 26 februarie 2014 reprezentantul recurentului BC „Moldova-Agroindbank” SA a primit decizia instanţei de apel, iar la 07 aprilie 2014, adică în termenul prevăzut de lege a declarat recurs. În conformitate cu art.440 alin.(2) Codul de procedură civilă, completul din 3 judecători prin încheierea din 16 iulie 2014 a considerat recursul admisibil şi a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători. În conformitate cu art.444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul depus în termen, întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea deciziei instanţei de apel şi trimiterea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. După cum denotă actele cauzei, BC „Moldova-Agroindbank” SA înaintând acţiunea în judecată împotriva SC „Sanlen-Grup” SRL şi Iurie Simon a solicitat încasarea în mod solidar a datoriei în sumă de 70579,45 lei formată în urma neonorării obligaţiunilor contractuale cu privire la rambursarea creditului.

Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză prima instanţă a ajuns la concluzia tardivităţii acţiunii şi în acest sens, cu referire la prevederile art. art. 267 alin. (1) şi 271 Codul civil, motivînd că banca a omis termenul de prescripţie extinctivă de 3 ani stabilit de către legislator în scopul apărării drepturilor şi intereselor sale prin depunerea unei acţiuni civile în instanţa de judecată, aceasta fiind depusă peste mai mult de 3 ani, perioadă în care ultima trebuia să afle despre încălcarea dreptului, soluţie care a fost menţinută şi de instanţa de apel. În conformitate cu art. 240 alin. (3) CPC, instanţa judecătorească adoptă hotărârea în limitele pretenţiilor înaintate de reclamant.

Iar dispoziţiile art. 241 alin. (4)-(6) CPC, prevăd că în partea descriptivă se indică succint pretenţiile reclamantului, obiecţiile pârâtului şi explicaţiile celorlalţi participanţi la proces. În motivare se indică: circumstanţele pricinii, constatate de instanţă, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanţe, argumentele invocate de instanţă la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanţa. Dispozitivul cuprinde concluzia instanţei judecătoreşti privind admiterea sau respingerea integrală sau parţială a acţiunii, repartizarea cheltuielilor de judecată, calea şi termenul de atac al hotărârii.

4 La caz, se constată că contrar prevederilor normelor enunţate mai sus, prima instanţă s-a pronunţat doar în partea tardivităţii acţiunii, fără a se expuse asupra argumentelor reclamantului-recurent cu privire la aceea că a depus acţiunea în termenul prevăzut de lege şi că intimatul SC „Sanlen-Grup” SRL” a depus la bancă o cerere prin care a solicitat prelungirea termenului de achitare a sumei pînă în trimestrul IV al anului 2013, asumîndu-şi obligaţia de a efectua prima achitare în sumă de 5000 lei în luna ianuarie 2013, acţiune care din nou a întrerupt cursul prescripţiei extinctive. Este de menţionat că unul din argumentele aduse de către apelantul BC „Moldova-Agroindbank” SA în cererea de apel este şi faptul că prima instanţă n-a luat în consideraţie argumentele lor şi nu a expus în hotărâre motivul respingerii acestora.

Instanţa de apel, însă, contrar dispoziţiilor art. 373 alin. (1) şi (2) CPC care direct indică că instanţa de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referinţelor şi obiecţiilor înaintate, legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate în ceea ce priveşte constatarea circumstanţelor de fapt şi aplicarea legii în primă instanţă; instanţa de apel verifică circumstanţele şi raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanţe, precum şi cele care nu au fost stabilite, dar care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, apreciază probele din dosar şi cele prezentate suplimentar în instanţă de apel de către participanţii la proces, a trecut peste acest argument, nu s-a pronunţat şi nu l-a combătut nici într-un mod, deşi era obligată să o facă.

Faptul dat indică incontestabil la încălcarea de către instanţă a normelor de drept procedural, precum şi la examinarea superficială şi evazivă a apelului, cât şi a acţiunii supuse judecării, fără a fi verificată, în condiţiile legii, legalitatea hotărârii atacate cu apel. În această ordine de idei este cert că omiterea aspectelor menţionate de către instanţa de apel, direct indică la examinarea superficială a apelului, nefiind supusă controlului temeinicia şi corectitudinea soluţiei date de prima instanţă prin prisma prevederilor legale, aplicabile cazului. Sub aspectul celor relatate se constată că soluţia instanţei de apel nu conţine o argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării şi adoptării soluţiei la care s-a ajuns, astfel instanţa de recurs fiind în imposibilitatea să exercite controlul judiciar asupra unei asemenea soluţii şi să verifice temeinicia şi legalitatea hotărârii atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.

Faţă de cele ce preced, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că decizia instanţei de apel urmează a fi casată cu remiterea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel. La rejudecarea pricinii instanţa de apel urmează să ţină cont de cele menţionate şi rejudecând pricina, să emită o hotărâre întemeiată şi legală. În conformitate cu 445 alin. (1) lit. c), CPC Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Banca comercială „Moldova- Agroindbank” societate pe acţiuni.

5 Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 04 februarie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Băncii comerciale „Moldova- Agroindbank” societate pe acţiuni împotriva Societăţii comerciale „Sanlen-Grup” societate cu răspundere limitată şi Iurie Simon cu privire la încasarea datoriei, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, de un alt complet de judecată. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele completului, Svetlana Novac judecătorul Judecătorii Ala Cobăneanu Oleg Sternioală Maria Ghervas Ion Corolevschi