2ra-1781/14 — Încasarea sumei

Dosarul nr.2ra-1781/14 Prima instanţă: Judecătoria Cahul (jud. I. Cotea) Instanţa de apel: Curtea de Apel Cahul (jud. G. Varvin, I. Dănăilă, T. Dimitriadi )

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA

DECIZIE Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ 30 iulie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, în componenţa: Preşedinte completului, judecător Svetlana Novac Judecătorii: Ala Cobăneanu Ion Guzun Iurie Bejenaru Oleg Sternioală examinând recursul declarat de Ministerul Apărării împotriva deciziei din 27 februarie 2014 a Curţii de Apel Cahul, în pricina civilă la cererea de chemare judecată declarat de Ministerul Apărării al RM împotriva lui Caminschi Vasile cu privire la repararea prejudiciului material în ordine de regres, c o n s t a t ă : La 14 mai 2013 Ministerul Apărării al RM a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Caminschi Vasile cu privire la încasarea, în ordine de regres, a sumei de 434925,60 lei.

În motivarea acţiunii s-a indicat că la 12 iulie 2011 Caminschi Vasile, exercitînd funcţia de tehnician superior – şef magazie al Brigăzii 3 Infanterie Motorizată „Dacia” or. Cahul, contrar prevederilor legale, a părăsit parcul auto al Brigăzii sus menţionate, aflîndu-se la volanul autocamionului de tip URAL-43202 cu n/î FA-3017 cu remorcă de tip GKB 8350 cu n/î FA-3305, fără a poseda categoria „C” sau „E” (autocamion cu remorcă), pentru efectuarea lucrărilor de încărcare a brichetelor de fîn. Ca consecinţă, militarul prin contract, plutonier adjutant Braga Veaceslav, comandant pluton intendenţă, companie logistică, secţia operaţii logistice a Brigăzii nr. 3 Infanterie Monitorizată „Dacia” or.

Cahul, care se afla în acel moment în coşul autocamionului sus menţionat, a căzut jos, fiind accidentat mortal cu roţile din 1 partea stîngă a remorcii, fiindu-i cauzate leziuni corporale grave incompatibile pentru viaţa, manifestate prin deformaţii traumatice cu multiple fracturi a oaselor craniene, contuzie, defect şi distracţie traumatică a creierului, fapt confirmat prin raportul de expertiză medico-legală nr. 164 din 26.07.2011. Susţine că prin acţiunile sale, Caminschi Vasile a încălcat prevederile pct.3, alin. (1) lit. b); pct.10 alin. (2) lit. a); pct. 81 alin. (2) şi pct. 83 lit. e) a Regulamentului circulaţiei rutiere aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.357 din 13.05.2009. Mai invocă că vinovăţia lui Caminschi Vasile rezultă din atitudinea sa faţă de atribuţiile şi obligaţiile sale de serviciu, neglijenţa de care a dat dovadă la exercitarea acestora, precum şi încălcarea prevederilor legale.

Prin sentinţa din 19.04.2012 a judecătoriei militare, pîrîtul a fost recunoscut vinovat în comiterea infracţiunii prevăzute de art. 382 alin. (2) lit. b) Cod penal al RM. Reieşind din faptul că recurentul a achitat familiei defunctului Braga Veaceslav, suma de asigurare în mărime de 434925,60 lei, confirmat prin dispoziţia de plată nr.37 din 20.02.2013, solicită încasarea acestei sume de la Caminschi Vasile. Prin hotărârea din 16 octombrie 2013 a judecătoriei Cahul acţiunea a fost respinsă. La data de 28 ianuarie 2014 Ministerul Apărării a depus apel împotriva hotărîrii primei instanţe. Prin decizia din 27 februarie 2014 a Curţii de Apel Cahul, apelul declarat de Ministerul Apărării a fost respins şi menţinută hotărîrea primei instanţe.

Considerînd ilegală decizia pronunţată, la 11 aprilie 2014 Ministerul Apărării a contestat-o cu recurs, solicitînd casarea hotărîrilor judecătoreşti, cu emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a acţiunii. În motivarea recursului a invocat că hotărîrile instanţelor de judecată sunt neîntemeiate, fiind susceptibile casării, din considerentul că instanțele ierarhic inferioare la formularea soluţiei în coraport cu circumstanțele pricinii, au aplicat prevederile normative care nu urmau a fi aplicate speţei în cauză şi respectiv au ignorat aplicarea prevederilor Codului civil şi a Legii cu privire la răspunderea materială a militarilor nr. 1477-XV din 22.11.2002, precum şi au interpretat eronat legea.

Menţionează că Vasile Caminschi, fiind în calitate de persoană responsabilă, n-a întreprins măsurile necesare pentru a exclude cazurile de traumatism, a încălcat grav prevederile Regulamentului circulaţiei rutiere şi a admis faptă infracţională, cauzînd astfel decesul lui Veaceslav Braga (fapte constatate pe cale judecătorească şi recunoscute nemijlocit de către Vasile Caminschi). Recurentul consideră că angajarea răspunderii civile delictuale întruneşte toate condiţiile generale ale răspunderii delictuale care reies din conţinutul normei art.1398 Cod civil.

Mai invocă că în conformitate cu pct.3 din Hotărîrea Plenului CSJ nr.6 din 2 04.07.2005 „Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei materiale despre încasarea prejudiciului cauzat prin vătămare a integrităţii corporale sau altă vătămare a sănătăţii ori prin deces”, răspunderea pentru prejudiciul cauzat prin vătămare a integrităţii corporale sau prin altă vătămare a sănătăţii este o răspundere delictuală, iar condiţiile răspunderii delictuale reprezintă cerinţele generale privind obligaţia restituirea prejudiciului. Susţine că caracterul ilicit al faptei, în speţa dată, constă în admiterea neglijenţei faţă de serviciul militar prin săvârșirea infracţiunii de încălcare a regulilor de conducere şi de exploatare a maşinilor, soldată cu decesul lui Veaceslav Braga, în timpul efectuării lucrărilor de încărcare a brichetelor de fîn la data de 12.07.2011 de către militarul prin contract Vasile Caminschi.

Mai invocă că există şi legătura de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, prin care prejudiciul cauzat familiei lui Veaceslav Braga prin decesul soţului şi tatălui este o consecinţă a faptei ilicite a lui Vasile Caminschi, iar raportul cauzal între fapta ilicită şi vătămarea sănătăţii are ca urmare decesul persoanei vătămate. Declară că existenţa vinovăţiei persoanei care a săvârșit fapta ilicită a fost demonstrată prin faptul că Vasile Caminschi a fost recunoscut vinovat de comiterea infracţiunii în cadrul dosarului penal, constatând în atitudinea sa faţă de cadrul normativ destinat conducătorilor auto, atribuţiile şi obligaţiile sale de serviciu, neglijenţă la exercitare acestora, care au generat decesul unei persoane.

De asemenea susţine că în conformitate cu pct.9 al Regulamentului cu privire la modul de efectuare a asigurării obligatorii de stat a militarilor şi cetăţenilor care trec pregătirea militară, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.214 din 10.04.1996, familiei defunctului Veaceslav Braga, decedat în timpul îndeplinirii obligaţiilor serviciului militar, i s-a achitat suma de asigurare în mărime de 434925,60 lei din fondul Ministerului Apărării, fapt confirmat prin dispoziţia de plată nr.37 din 20.02.2013 eliberată de Direcţia economico-financiară a Ministerului Apărării. Declară şi faptul că reieşind din prevederile art.1415 alin. (l) Cod civil, persoana care a reparat prejudiciul (Ministerul Apărării) cauzat de o altă persoană (Vasile Caminschi) dobândește dreptul la o acţiune de regres împotriva acesteia, iar prin această acţiune, titularii acţiunii de regres cer autorului prejudiciului restituirea despăgubirilor plătite persoanei vătămate.

Concomitent, o asemenea acţiune poate fi exercitată şi de comitent împotriva prepusului său, aceste prevederi fiind stipulate în art.1403 Cod civil, prin care comitentul (Ministerul Apărării) îşi rezervă dreptul de regres contra prepusului său (Vasile Caminschi). Consideră că instituirea unei asemenea răspunderi se justifică prin faptul că prepusul, îndeplinind funcţiile încredinţate, apare în calitate de reprezentant legal al comitentului. Astfel, în opinia recurentului, cauzarea prejudiciului de prepus în exerciţiul funcţiilor încredinţate se consideră a fi cauzat prin acţiunile comitentului, iar răspunderea comitentului se angajează în prezenţa condiţiilor generale ale răspunderii delictuale.

Între Ministerul Apărării, în calitate de comitent, şi Vasile Caminschi, în calitate de prepus, a existat raport de subordonare, ultimul fiind militar care îndeplineşte serviciul militar prin contract, iar contractul de îndeplinire a 3 serviciului militar, în opinia recurentului, este asimilat cu contractul individual de muncă. Suplimentar, mai invocă că potrivit legii cu privire la răspunderea materială a militarilor, nr. l477-XV din 22.11.2002, militarii poartă răspundere materială în mărimea integrală a prejudiciului în cazurile în care acesta este cauzat de acţiunile (inacţiunile) militarului care conţin semnele componenţei de infracţiune, or în acest sens există sentinţa de condamnare a lui Vasile Caminschi.

La fel consideră eronată concluzia instanţei de fond că potrivit prevederilor pct.1 din Regulamentul cu privire la modul de efectuare a asigurării obligatorii de stat a militarilor şi cetăţenilor care trec pregătirea militară, aprobat de Hotărîrea Guvernului nr.214 din 10.04.1996 achitarea sumei de 434 925,60 lei urma a fi efectuată de către companiile de asigurare, deoarece Hotărîrea Guvernului menţionată a fost adoptată întru executarea Legii cu privire la asigurare din 15.06.1993, iar această Lege a fost abrogată prin Legea cu privire la asigurări din 21.12.2006.

Totodată susţine că în motivarea respingerii acţiunii, instanţa de fond a indicat asupra lipsei coordonării mărimii primei de asigurare cu Serviciul de Stat pentru Supravegherea Asigurărilor, fapt ce este imposibil de realizat deoarece, prin Hotărîrea Guvernului nr.1215 din 13.11.2007 privind organizarea unor autorităţi ale administraţiei publice şi abrogarea unor hotărîri de Guvern, Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Asigurărilor şi Fondurilor Nestatale de Pensii şi Serviciul supravegherii de stat a activităţilor asociaţiilor de economii şi împrumut ale cetăţenilor de pe lîngă Ministerul Finanţelor a fost reorganizat prin absorbţie cu întreg patrimoniul disponibil, la Comisia Naţională a Pieţei Financiare.

Respectiv, referirea instanţei de fond la lipsa coordonării mărimii primei de asigurare cu fosta subdiviziune a Ministerului Finanţelor este lipsită de suport juridic, deoarece Serviciul de Stat pentru Supravegherea Asigurărilor nu mai există, respectiv prevederile la care fac referire instanţele judecătoreşti sunt caduce, nu mai au putere legală şi respectiv nu pot fi aplicate speţei în cauză. Cît priveşte aplicarea de către instanţele judecătoreşti a prevederilor pct.9 din Hotărîrea Guvernului nr.214 din 10.04.1996, pentru perfectarea calculului şi plata asigurării de către compania de asigurare, recurentul consideră că instanţele au aplicat greşit normele materiale, deoarece Ministerul Apărării pentru calcularea mărimii asigurării se conduce de prevederile art.17 alin.(3) al Legii cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei, nr.1245 din 18.07.2002.

Or, în textul prevederilor legislative citate supra nu este indicat expres faptul că la achitarea sumei de asigurare pentru decesul militarului prin contract, sursa de finanţare ar urma să fie compania de asigurare, iar în esenţa art.9 alin.(2) al Legii nr.317 din 18.07.2003, actele normative trebuie să corespundă întocmai prevederilor actelor legislative, fără acordarea extinderilor în reglementare. La data de 17 mai 2014 Caminschi Vasile a depus referinţă la recursul înaintat de Ministerul Apărării, solicitînd respingerea recursului şi menţinerea hotărîrilor instanţelor judecătoreşti. 4 Studiind materialele dosarului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursul, de a casa hotărîrea instanţei de fond şi decizia instanţei de apel, cu emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre. Fiind investită cu acţiunea în cauză, având ca obiect al litigiului încasarea din contul lui Caminschi Vasile în beneficiul Ministerului Apărării, în ordine de regres, a sumei în mărime de 434925,60 lei, prima instanţă a ajuns la concluzia netemeiniciei acţiunii, soluţie care a fost menţinută şi de instanţa de apel. Colegiul judiciar al Curţii Supreme de Justiţie a constatat că concluziile instanţelor ierarhic inferioare şi soluţiile pronunţate privind respingerea acţiunii sunt incorecte, fapt ce rezultă din interpretarea greşită a normelor de drept material, precum şi aprecierea incorectă a probelor anexate la materialele pricinii.

Potrivit materialelor cauzei, la 12 iulie 2011 Caminschi Vasile exercitând funcţia de tehnician superior – şef magazie al Brigăzii 3 Infanterie Motorizată „Dacia” or. Cahul, contrar prevederilor legale, a părăsit parcul auto al Brigăzii sus menţionate, aflându-se la volanul autocamionului de tip URAL-43202 cu n/î FA- 3017 cu remorcă de tip GKB 8350 cu n/î FA-3305, fără a poseda categoria „C” sau „E” (autocamion cu remorcă), pentru efectuarea lucrărilor de încărcare a brichetelor de fîn. Ca consecinţă, militarul prin contract, plutonier adjutant Braga Veaceslav, comandant pluton intendenţă, companie logistică, secţia operaţii logistice a Brigăzii nr.3 Infanterie Monitorizată „Dacia” or.

Cahul, care se afla în acel moment în coşul autocamionului sus menţionat, a căzut jos, fiind accidentat mortal cu roţile din partea stîngă a remorcii, fiindu-i cauzate leziuni corporale grave incompatibile pentru viaţa, manifestate prin deformaţii traumatice cu multiple facturi a oaselor craniene, contuzie, defect şi distracţie traumatică a creierului, fapt confirmat prin raportul de expertiză medico-legală nr. 164 din 26.07.2011.

Conform pct.9 al Regulamentului cu privire la modul de efectuare a asigurării obligatorii de stat a militarilor şi cetăţenilor care trec pregătirea militară, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.214 din 10.04.1996, în caz de deces al militarului sau al cetăţeanului care trece pregătirea militară (concentrarea rezerviştilor), ce s-a produs în timpul exerciţiului funcţiunii, sau în caz de deces al acestuia, înainte de expirarea unui an din ziua trecerii în rezervă (înainte de încheierea concentrărilor rezerviştilor), ca urmare a mutilărilor (rănirilor, traumelor, contuziilor), bolilor, cauzate în exerciţiul funcţiunii (sumele se achită familiilor acestora), se achită pentru militarul prin contract – suma echivalentă cu solda lunară în luna decesului, dar nu mai mică decît salariul mediu pe republică pentru 10 ani de serviciu militar.

Conform art.17 alin. (3) a Legii cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei nr. 1245-XV din 18.07.2002, militarii sînt supuşi asigurării obligatorii de stat în caz de deces în timpul îndeplinirii obligaţiilor serviciului militar, pentru militarii prin contract se achită o sumă de asigurare echivalentă cu 5 solda lunară în luna decesului, dar nu mai mică decît salariul mediu pe ţară, pentru 10 ani de serviciu militar, iar pentru militarii în termen se achită o sumă de asigurare echivalentă cu salariul mediu pe ţară în primul trimestru al anului decesului, pentru 10 ani. Cuantumurile procentuale de la sumele de asigurare a militarilor, rezerviştilor concentraţi şi mobilizaţi, în caz de pierdere a capacităţii de muncă în timpul îndeplinirii obligaţiilor serviciului militar, se stabilesc de Guvern.

În speţa dată, conform prevederilor enunţate, în raport cu materialele pricinii instanţa de recurs a constatat că conform calcului cu privire la plata sumei de asigurare aprobat de către şeful Direcţiei economico-financiare a Ministerului Apărării din 10 iulie 2012 s-a dispus încasarea în beneficiului soţiei defunctului Braga Veaceslav, decedat în timpul îndeplinirii obligaţiilor serviciului militar, suma de asigurare în mărime de 434 925,60 lei, fapt confirmat prin dispoziţia de plată nr. 37 din 20.02.2013, (f.d. 6-7). Totodată, Colegiul consideră eronată concluzia instanţei de fond precum că achitarea sumei de asigurare în mărime de 434 925, 60 lei urma a fi achitată de către companiile de asigurare.

Or, potrivit prevederilor art. 2 alin. (2) a Legii cu privire la asigurări nr. 407-XVI din 21.12.2006 acţiunea prezentei legi nu se extinde asupra asigurărilor sociale de stat, asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală, asigurărilor obligatorii de stat ale unor categorii de persoane şi asupra fondurilor nestatale de pensii. Iar, potrivit art. 20 al Legii cu privire la statutul militarilor nr. 126 din 22.07.2005, militarii sunt supuşi asigurării obligatorii de stat, fapt ce se prezumă că asigurarea obligatorie de stat a militarilor nu se efectuează de companiile de asigurare, ci din sursele financiare ale instituţiei în care a activat Veaceslav Braga, în cazul dat fiind Ministerul Apărării.

Instanţa de recurs consideră întemeiată acţiunea Ministerului Apărării privind achitarea sumei de asigurare din contul bugetului acestuia, prin transferarea directă beneficiarului, deoarece Veaceslav Braga îndeplinindu-şi serviciul militar în cadrul instituţiei în bază de contract, nedispunând de un contract de asigurare, Ministerul Apărării în speţa dată fiind asiguratorul militarului. Astfel, Ministerul Apărării a achitat suma despăgubirii ce cade sub incidenţa prejudiciului material cauzat persoanei vătămate fiind în calitate de asigurator al defunctului. Însă, în conformitate cu art. 5, lit. b) a Legii cu privire la răspunderea materială a militarilor, nr. l477-XV din 22.11.2002, militarii poartă răspundere materială în mărimea integrală a prejudiciului în cazul în care acesta este cauzat de acţiunile (inacţiunile) militarului care conţin semnele componenţei de infracţiune.

Reieşind din faptul că Caminschi Vasile a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 382 alin. (2) lit. b) Cod penal al RM, fapt confirmat prin sentinţa din 19.04.2012 a judecătoriei militare, Ministerul Apărării solicită încasarea de la Caminschi Vasile a sumei în ordine de regres achitate soţiei defunctului Braga Elena. 6 În conformitate cu prevederile art. 1398 Cod civil, cel care acţionează faţă de altul în mod ilicit, cu vinovăţie este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, şi prejudiciul moral cauzat prin acţiune sau omisiune. Conform art. 1415 alin. (1) Cod civil, persoana care a reparat prejudiciul cauzat de o altă persoană are dreptul la o acţiune de regres împotriva acesteia în mărimea despăgubirii plătite persoanei vătămate dacă legea sau contractul nu prevede altfel.

La caz, Colegiul judiciar al Curii Supreme de Justiţie statuează că răspunderea civilă este o formă a răspunderii juridice care constă într-un raport de obligaţii în temeiul căruia o persoană este îndatorată să repare prejudiciul cauzat altuia prin fapta sa. Răspunderea civilă delictuală este caracterizată prin elementele sale constitutive: fapta ilicită, prejudiciul cauzat şi raportul de cauzalitate şi vinovăţia. Astfel, instanţa de recurs consideră că legătura cauzală între acţiunile pârâtului Caminschi Vasile şi prejudiciul cauzat reclamantului Ministerul Apărării a fost pe deplin demonstrată, prin urmare şi vinovăţia acestuia la comiterea faptului ilicit. Vina pârâtului fiind demonstrată atît prin acţiunile sale ilegale, cît şi prin pronunţarea sentinţei din 19.04.2012 a judecătoriei militare (f.d.16-17.

Astfel, este cert că prejudiciul cauzat familiei defunctului urmează a fi recuperat de către pîrîtul Caminschi Vasile şi nu de către Ministerul Apărării. Colegiul judiciar al Curţii Supreme de Justiţie consideră că Caminschi Vasile care ca urmare a acţiunilor sale a prejudiciat reclamantul, urmează să achite suma de 434 925,60 lei ce constituie suma achitată cu titlu de despăgubire de asigurare soţiei defunctului Elenei Braga. La caz, instanţa de recurs conchide că instanţele judecătoreşti eronat au aplicat legea materială la soluţionarea litigiului dedus judecăţii în speţă, deoarece, prin actele cauzei a fost demonstrat contrariul.

Referitor la argumentele pîrîtului reţinute de către instanţele inferioare asupra lipsei coordonării mărimii primei de asigurare cu Serviciul de Stat pentru Supravegherea Asigurărilor, Colegiul relevă că aceste argumente sunt neîntemeiate şi urmează a fi reţinute cele invocate de către recurent şi anume că este imposibil de realizat coordonarea mărimii primei de asigurare cu Serviciul de Stat pentru Supravegherea Asigurărilor deoarece, prin Hotărîrea Guvernului nr.1215 din 13.11.2007 privind organizarea unor autorităţi ale administraţiei publice şi abrogarea unor hotărîri de Guvern, Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Asigurărilor şi Fondurilor Nestatale de Pensii şi Serviciul supravegherii de stat a activităţilor asociaţiilor de economii şi împrumut ale cetăţenilor de pe lîngă Ministerul Finanţelor a fost reorganizat prin absorbţie cu întreg patrimoniul disponibil la Comisia Naţională a Pieţei Financiare.

Respectiv, referirea instanţei de fond la lipsa coordonării mărimii primei de asigurare cu fosta subdiviziune a Ministerului Finanţelor este lipsită de suport juridic, deoarece Serviciul de Stat pentru Supravegherea Asigurărilor nu mai există, respectiv prevederile la care fac referire instanţele judecătoreşti sunt caduce, nu mai au putere legală şi respectiv nu 7 pot fi aplicate speţei în cauză. Din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către Ministerul Apărării, de a casa decizia din data de 27.02.2014 a Curţii de Apel Cahul şi hotărîrea din data de 16.10.2013 a judecătoriei Cahul şi de a adopta o hotărîre nouă de admitere a acţiunii.

Ţinînd cont de cele expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se admite recursul declarat de către Ministerul Apărării Se casează integral decizia 27.02.2014 a Curţii de Apel Cahul şi hotărîrea din data de 16.10.2013 a judecătoriei Cahul, adoptate în pricina civilă la cererea de chemare judecată declarat de Ministerul Apărării al RM împotriva lui Caminschi Vasile cu privire la repararea prejudiciului material în ordine de regres, cu pronunţarea unei noi hotărîri, prin care: Se admite acţiunea înaintată de Ministerului Apărării împotriva lui Caminschi Vasile privind repararea prejudiciului material în ordine de regres şi se încasează de la Caminschi Vasile în beneficiul Ministerului Apărării prejudiciu material în sumă de 434 925, 60 lei.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte completului, judecător Svetlana Novac Judecătorii: Ala Cobăneanu Ion Guzun Iurie Bejenaru Oleg Sternioală 8