2ra-2686/13 — Transmiterea bunului şi stabilirea hotarelor

prima instanţă: T. Leahu dosarul nr. 2rac-268/14 instanţa de apel: D. Manole, N. Traciuc, E. Fistican DECIZIE 23 iulie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Ion Corolevschi Iurie Bejenaru Tamara Chişca-Doneva examinând recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Sematrus”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societății Comerciale „Rusu Optimal” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Societății cu Răspundere Limitată „LPKV” cu privire la transmiterea bunului și stabilirea hotarelor fixe și la cererea de chemare în judecată a lui Rusu Iurie împotriva Societății cu Răspundere Limitată „LPKV și Organului Cadastral Teritorial Rezina cu privire la delimitarea bunului imobil cu stabilirea hotarelor fixe, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 17 decembrie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „LPKV casată hotărîrea Judecătoriei Rezina din 31 mai 2013 și emisă o nouă hotărîre prin care acțiunea Societății Comerciale „Rusu Optimal” Societate cu Răspundere Limitată a fost respinsă ca neîntemeiată, c o n s t a t ă : La 28 iulie 2011, SC „Rusu Optimal” SRL a depus cerere de chemare în judecată împotriva Societății cu Răspundere Limitată „LPKV” cu privire la transmiterea bunului și stabilirea hotarelor fixe.

La 23 iulie 2012 Rusu Iurie a depus cerere de chemare în judecată împotriva Societății cu Răspundere Limitată „LPKV” și OCT Rezina cu privire la delimitarea bunului imobil cu stabilirea hotarelor fixe. Prin încheierea Judecătoriei Rezina din 14 august 2012, cererile de chemare în judecată depuse de către SC „Rusu Optimal” SRL și Rusu Iurie au fost conexate într-o singură procedură. 1 În motivarea acţiunii reclamanții au invocat că în baza contractelor de vînzare- cumpărare din 30 martie 2007 și 23 noiembrie 2007, autentificate de către Notarii Privați Romanescu Mihai și Cornos Elena au, procurat de la SRL „LPKV” terenuri pentru construcţii cu suprafeţele de 0,1420 ha și respectiv 0,1319 ha amplasate în orașul Rezina str. Lomonosov nr. 54/4 şi nr.54/2 , cu numere cadastrale 6701205.247 și respectiv 6701205.245.

Susțin că după eliberarea parțială a terenurilor, au hotărît să le îngrădească, însă deoarece la momentul înstrăinării, hotarul terenului nu a fost delimitat, s-au adresat la OCT Rezina cu o cerere privind determina hotarelor fixe, însă din cauza comportamentului pîrîtului nu a fost posibil de a determina hotarele fixe ale terenurilor procurate. Solicită, SC „Rusu Optimal” SRL obligarea SRL „LPKV” să transmită în întregime terenul cu suprafața de 0,1420 ha cu nr. cadastral 6701205.247 din str. Lomonosov 54/2 or. Rezina și să nu împiedice măsurărilor de stabilire a hotarelor fixe și obligarea OCT Rezina să stabilească hotarele fixe delimitîndu-i în natură terenul procurat, în limitele suprafeței prevăzute de contract, iar Rusu Iurie a solicitat obligarea OCT Rezina să stabilească hotarele fixe, delimitîndu-i în natură terenul cu nr. cadastral nr. 6701205.245 cu suprafața de 0,1319 ha, amplasat pe str. Lomonosov 54/4 or.

Rezina, reieșind din limitele perimetrului de teren îngrădit prin gard de beton armat, prin stabilirea liniei de hotar cu respectarea gardului din beton armat. Prin încheierea protocolară din 28 noiembrie 2012 a fost admis demersul reprezentantului reclamanților SC „Rusu Optimal” SRL și Rusu Iurie - Lefter Stela și înlocuit reclamantul Rusu Iurie cu SRL „Sematrus” (f.d. 103) Prin încheierea protocolară din 29 mai 2013, a fost admis demersul reprezentantului SC „Rusu Optimal” SRL și SRL „Sematrus”, Lefter Stela și a fost înlocuit reclamantul SC „Rusu Optim” SRL cu succesorul în drepturi SRL „Sematrus”.

Prin hotărârea Judecătoriei Rezina din 31 mai 2013, acţiunile au fost admise integral fiind obligată SRL ,,LPKV”, să transmită în natură succesorului în drepturi a SC „Rusu Optimal” SRL – SRL „Sematrus” terenul cu nr. cadastral 6701205.247, cu suprafaţa de 0,1420 ha, amplasat în oraşul Rezina strada Lomonosov 54/2, (procurat în baza contractului de vînzare-cumpărare din 23 noiembrie 2007 autentificat de către notarul Elena Cornos) în varianta propusă de OCT Rezina, filiala ÎS„Cadastru” 28 noiembrie 2012 şi să nu împiedice la stabilirea hotarelor fixe ale acestuia.

Totodată s-a dispus ca OCT Rezina filiala ÎS ,,Cadastru” să stabilească la cererea şi din contul proprietarului hotarele fixe ale terenurilor cu numerele cadastrale 6701205.247, și 6701205.245 amplasate în oraşul Rezina strada Lomonosov 54/2 şi Lomonosov 54/4, ce aparţin cu drept de proprietate SRL „Sematrus” în limitele suprafeţelor prevăzute în contractele de vînzare-cumpărare, marcînd hotarele acestora prin puncte de hotar, luîndu-se drept reper gardul din beton armat și încasat de la SRL,, LPKV” în beneficiul succesorului în drepturi al reclamanţilor – SRL „Sematrus” cheltuielile de judecată în sumă totală de 9 049 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chișinău din 17 decembrie 2013, a fost admis apelul declarat de către SRL „LPKV” casată hotărârea primei instanţe şi emisă o nouă hotărîre prin care cerințele SRL „Sematrus” au fost respinse ca neîntemeiate.

2 La 19 martie 2014, SRL „Sematrus” a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel cu menținerea hotărîrii primei instanțe. În motivarea recursului recurentul SRL „Sematrus” invocat că în cadrul examinării cauzei instanța de apel eronat a interpretat prevederile art. 753 alin. (1) Cod civil și neîntemeiat a considerat nejustificate afirmațiile primei instanței aplicînd prevederile art. 760 alin. (1) li. b) Cod civil. Consideră recurentul că instanța de apel a făcut concluzii contradictorii stării de fapt, deoarece materialele cauzei atestă că la momentul vînzării terenurilor s-a cunoscut punctul de reper (gardul din beton armat), de la care se parcelează terenurile pentru vînzare, însă, delimitarea terenurilor nici pînă la momentul vînzării şi nici la momentul vînzării nu a avut loc.

Afirmă că, sunt neîntemeiate și concluziile precum că încă în 2007 în temeiul contractelor de vînzare-cumpărare terenurile au fost transmise de către vînzător şi stabilite în natură în urma adresării la OCT, iar mai apoi au fost perfectate contractele de vînzare-cumpărare, fiind efectuată şi marcarea terenurilor, or menţiunile instanţei de apel în sensul declarat sunt în contradicție atît cu declarațiile specialiștilor cadastrali, cît și cu Actele de Constatarea pe teren a bunurilor imobile cu nr. cadastral 67012050247 din 24 septembrie 2009 (f.d.

11), nr. cadastral 67012050247 din 12 aprilie 2012 (f.d.45) și 67012050245 din 15 noiembrie 2012(f.d.74), prin care specialiştii cadastrali au constatat că terenurile au fost procurate în hotare generale convenţionale, iar în prezent deţinătorul de drept al terenului cu S=0,1420 ha nu foloseşte în totalmente suprafaţa prevăzută de contractul de vînzare-cumpărare şi planul geometric existent la momentul încheierii tranzacţiei, ci numai suprafaţa de 0,1089 ha. Insistă că instanța de apel a examinat superficial circumstanțele cauzei și a lăsat fără apreciere faptul că la momentul vînzării-procurării, terenurile, nu au fost delimitate și marcate, fapt, care de altfel, confirmat şi de intimat care a refuzat să fie stabilite hotarele fixe, pe motiv că refuză să transmită întreaga suprafață de 0,1420 ha conform contractului, deoarece a decis să-i transmită doar 0,1089 ha.

Susține că instanța de apel nu a aplicat legea care urma să fie aplicată și anume prevederile art. art. 315, 514, 668, 753, 757 Cod civil, ceea ce în conformitate cu prevederile art. 432 al. 2 lit. a) c), CPC, constituie temei de admitere a recursului. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele cauzei rezultă că copia motivată a deciziei instanţei de apel din 17 decembrie 2013, a fost expediată în adresa părţilor la 31 ianuarie 2014, fapt confirmat prin copia scrisorii de însoţire (f.d. 159). Instanţa de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul în termen, la 19 martie 2014. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărârii primei instanţe din considerentele ce urmează. 3 În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanţei de apel şi să menţină hotărârea primei instanţe. Înaintând acţiunea în judecată împotriva SRL „LPKV”, SC „Rusu Optimal” a solicitat obligarea SRL „LPKV” să-i transmită suprafaţa de teren de 0,1420 ha cu nr. cadastral 6701205.247, amplasat în or.

Rezina, str. Lomonosov 54/2, în întregime, pe care ultimul i-a înstrăinat-o în temeiul contractului de vînzare-cumpărare şi să nu împiedice măsurărilor de stabilire a hotarelor fixe între terenul pe care l-a procurat şi terenul acestuia, iar organul cadastral să fie obligat să stabilească hotarele fixe delimitîndu-i în natură terenul procurat în limitele suprafeţei prevăzute de contract, cît şi încasarea în beneficiul său a cheltuielilor de judecată. Ulterior, împotriva SRL „LPKV” a înaintat acţiunea în judecată şi Rusu Iurie, care a solicitat obligarea organului cadastral stabilirea hotarelor fixe, delimitîndu-i în natură terenul procurat cu nr. cadastral 6701205.245 cu suprafaţa de 0,1319 ha, amplasat în or.

Rezina, str. Lomonosov 54/4, reieşind din limitele perimetrului de teren îngrădit prin gard de beton armat, şi anume drept linie de hotar să fie respectat gardul din beton armat, solicitînd totodată şi încasarea cheltuielilor de judecată. Prin încheierea Judecătoriei Rezina din 14 august 2012, pricinile menţionate au fost conexate într-o singură procedură. Prin încheierea protocolară din 28 noiembrie 2012 a fost admis demersul reprezentantului reclamanților SC „Rusu Optimal” SRL și Rusu Iurie - Lefter Stela și înlocuit reclamantul Rusu Iurie cu SRL „Sematrus” (f.d. 103). Iar, prin încheierea protocolară din 29 mai 2013, a fost admis demersul reprezentantului SC „Rusu Optimal” SRL și SRL „Sematrus”, Lefter Stela și a fost înlocuit reclamantul SC „Rusu Optim” SRL cu succesorul în drepturi SRL „Sematrus” (f.d.

109). Judecând pricina în cauză prima instanţă a admis acţiunile integral, obligînd-o SRL ,,LPKV” să transmită în natură succesorului în drepturi a SC „Rusu Optimal” SRL – SRL „Sematrus” terenul cu nr. cadastral 6701205.247, cu suprafaţa de 0,1420 ha, amplasat în oraşul Rezina strada Lomonosov 54/2, (procurat în baza contractului de vînzare-cumpărare din 23 noiembrie 2007 autentificat de către notarul Elena Cornos) în varianta propusă de OCT Rezina, filiala ÎS„Cadastru” 28 noiembrie 2012 şi să nu împiedice la stabilirea hotarelor fixe ale acestuia.

Prin aceiaşi hotărîre, OCT Rezina filiala ÎS ,,Cadastru” a fost obligată să stabilească, la cererea şi din contul proprietarului, hotarele fixe ale terenurilor cu numerele cadastrale 6701205.247, și 6701205.245 amplasate în oraşul Rezina strada Lomonosov 54/2 şi Lomonosov 54/4, ce aparţin cu drept de proprietate SRL „Sematrus” în limitele suprafeţelor prevăzute în contractele de vînzare-cumpărare, marcînd hotarele acestora prin puncte de hotar, luîndu-se drept reper gardul din beton armat. Încasînd, totodată, de la SRL ,,LPKV” în beneficiul succesorului în drepturi al reclamanţilor – SRL „Sematrus” cheltuielile de judecată în sumă totală de 9 049 lei. Fiind investită cu judecarea apelului declarat de către SRL „LPKV”, instanţa de apel a ajuns la concluzia temeiniciei apelului, admiterii acestuia, casând hotărârea primei instanţe şi pronunţând o nouă hotărâre cu privire la respingerea acţiunii.

În susţinerea soluţiei date, instanţa de apel, cu referire la prevederile art. 760 alin. (1) lit. b) Cod civil a reţinut că încă la întocmirea contractelor de vînzare- 4 cumpărare în anul 2007, părţile contractantelor, au stabilit loturile ce urmau să fie înstrăinate în baza contractelor de vînzare-cumpărare, terenurile concrete au fost transmise de către vînzător şi stabilită în natură în urma adresării la organul cadastral, şi doar ulterior fiind perfectate contractele de vînzare-cumpărare propriu-zise, fiind efectuată şi marcarea pe teren. Concluzionînd, în final, că bunul imobil litigios la momentul vînzării era individualizat prin marcare, fiind pus la dispoziţia cumpărătorilor prin marcarea reală pe teren.

Instanţa de recurs, verificând legalitatea deciziei instanţei de apel, prin prisma criticelor formulate în recurs, conchide că instanţa de apel a interpretat eronat normele de drept material şi a dat o apreciere greşită materialului probator anexat la dosar, pe când prima instanţă, justificat şi amplu argumentat, cu pronunţarea asupra tuturor aspectelor importante şi cu trimitere la probele administrate, având în susţinere cadrul legal aplicabil în speţă, corect a ajuns la concluzia temeiniciei acţiunilor şi admiterii acestora. Conform art. 753 alin.(1) Cod civil, prin contractul de vînzare-cumpărare, o parte (vînzător) se obligă să predea un bun în proprietate celeilalte părţi (cumpărător), iar aceasta se obligă să preia bunul şi să plătească preţul convenit.

Astfel, actele cauzei denotă cu certitudine că fiind deţinător al unui teren în hotare generale cu suprafaţa de 4,2 ha amplasat pe strada M.Lomonosov din oraşul Rezina, SRL „LPKV”, fără a solicita să-i fie stabilite hotarele ale acestuia, a purces la vînzarea terenului, prin separare, a unor sectoare. Drept urmare, în baza contractului de vînzare-cumpărare din 30 martie 2007, autentificat de către notarul M.Romanescu, SRL„LPKV” a vîndut lui Rusu Iurie un imobil cu suprafaţa de 281,7 m.p, amplasat în oraşul Rezina str. M.Lomonosov 54/4 şi sectorul de teren cu suprafaţa de 0,1319 ha, pe care acesta era amplasat (f.d. 41-44), iar în baza contractului de vînzare-cumpărare din 23 noiembrie 2007, autentificat de către notarul E.Cornos, a vîndut SC„Optimal Rusu” SRL un teren cu suprafaţa de 0,1420 ha, amplasat , la fel în oraşul Rezina str. M.Lomonosov 54/2 (f.d.

5-8). Este cert şi faptul că determinarea suprafeţelor sectoarelor de teren ce au fost înstrăinate s-a efectuat, la solicitarea vînzătorului, fără ieşirea specialiştilor cadastrali la faţa locului, ci cameral, cu indicarea de către vînzător pe schemă a locului şi configuraţiei terenurilor în suprafaţa întreagă, iar mărimea concretă a acestora a fost calculată de către Program. De asemenea, la caz s-a constatat că, în calitatea sa de reprezentant al proprietarului, Anatolii Cucerenco a semnat deciziile de formare a noilor bunuri imobile, cu indicarea suprafeţelor calculate (f.d.76,77). Respectiv, după înregistrarea noilor bunuri imobile, în baza extraselor, eliberate de către OCT Rezina, rezultă că SRL„LPKV” a înstrăinat lui Iurie Rusu o construcţie şi sectorul de teren cu suprafaţa de 0,1319 ha pe care aceasta era amplasată, iar Societăţii „Optimal Rusu” SRL terenul cu suprafaţa de 0,1420.

Tot actele cauzei atestă că ulterior, succesorul în drepturi a lui Iurie Rusu – SRL „Sematrus” şi SC„Optimal Rusu” SRL şi-au înregistrat dreptul lor de proprietate asupra bunurilor imobile procurate la OCT Rezina, filiala ÎS.,Cadastru”, fapt ce se confirmă prin Extrasele din Registrul bunurilor imobile, anexate la cererile de chemare în judecată (f.d.7,59). 5 Cu toate acestea, SRL „LPCV”, încălcînd dreptul recurentului la proprietate, a transmis în natură acestuia doar o parte din terenurile procurate, eschivîndu-se, sub diferite motive de la delimitarea şi stabilirea hotarelor fixe ale lor. Or, în urma măsurărilor efectuate de către OCT Rezina, cît şi la solicitarea SRL „LPKV”, de către SRL „GeoInfoSistem”, s-a stabilit că suprafaţa terenului cu numărul cadastral 6701205.247 pînă la hotarul convenţional, indicat în natură de către vînzător, este mai mică decît suprafaţa indicată în contractul de vînzare-cumpărare, constituind doar 0.1021 ha şi nu 0,1420 ha (f.d.

84-86). Totodată în speţă prezintă relevanţă şi art. 315 alin. (1) Cod civil, care indică că proprietarul are drept de posesiune, de folosinţă şi de dispoziţie asupra bunului, precum şi dispoziţiile art. 316 alin. (1)-(2) Cod civil, care statuează că proprietatea este, în condiţiile legii, inviolabilă. Dreptul de proprietate este garantat. Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afară numai pentru cauză de utilitate publică pentru o dreaptă şi prealabilă despăgubire. Exproprierea se efectuează în condiţiile legii. În asemenea împrejurări, este neîntemeiată susţinerea ulterioară a intimatului SRL „LPKV” cu privire la faptul că vinovat de situaţia creată se consideră a fi organul cadastral, care în opinia sa, nu a calculat corect suprafaţa terenului pe care el intenţiona s-o vîndă.

Aceasta deoarece, după cum corect a remarcat şi prima instanţă, acceptînd calcularea suprafeţelor terenurilor, pe care urma să le înstrăineze, în mod cameral, şi anume fără efectuarea măsurărilor la faţa locului, vînzătorul SRL „LPKV” şi-a asumat şi riscul unor posibile neconcordanţe între mărimile terenurilor calculate de Program şi suprafeţele, de fapt, ale acestora. De altfel, se reţine drept corectă şi menţiunea primei instanţe cu privire la netemeinicia afirmaţiilor intimatului, precum că măsurările terenurilor au fost efectuate iniţial, deoarece acestea nu corespund realităţii, or în sensul declarat nu au fost prezentate probe concludente şi pertinente. Pe cînd, însăşi prin deciziile cu privire la formarea bunurilor, intimatul şi-a reconfirmat intenţia de a vinde anume terenuri cu suprafeţele de 0,1319 ha şi 0,1420 ha (f.d.

76, 77), care şi se regăsesc în contractele de vînzare-cumpărare. În asemenea împrejurări, se atestă corectitudinea soluţiei primei instanţe, care având în susţinere şi dispoziţiile art. 753 alin. (1) Cod civil, care prevede că prin contractul de vînzare-cumpărare, o parte (vînzător) se obligă să predea un bun în proprietate celeilalte părţi (cumpărător), iar aceasta se obligă să preia bunul şi să plătească preţul convenit, justificat a ajuns la concluzia temeiniciei acţiunilor, în sensul formulat, şi admiterii acestora. În conexiunea celor relatate, se constată că instanţa de apel, nu a calificat corect, din punct de vedere juridic, acţiunea cu care a fost investită, fapt ce a dus la emiterea unei soluţii greşite, pe când prima instanţă în mod temeinic şi legal a admis acţiunile înaintate de către Rusu Iurie şi SC „Rusu Optimal” SRL.

Distinct de cele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărârii primei instanţe. 6 În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, art. 445 alin. (3) Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, decide: Se admite recursul declarat de către Societatea cu răspunderea Limitată „Sematrus”.

Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 decembrie 2013 şi se menţine hotărârea Judecătoriei Rezina din 31 mai 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societății Comerciale „Rusu Optimal” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Societății cu Răspundere Limitată „LPKV” cu privire la transmiterea bunului și stabilirea hotarelor fixe și la cererea de chemare în judecată a lui Rusu Iurie împotriva Societății cu Răspundere Limitată „LPKV și Organului Cadastral Teritorial Rezina cu privire la delimitarea bunului imobil cu stabilirea hotarelor fixe. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Ion Corolevschi Iurie Bejenaru Tamara Chişca-Doneva 7