2ra-1253/14 — Repararea prejudiciului material şi moral.

Dosar nr. 2ra-1253/14 Instanţa de fond: Judecătoria Soroca, Judecător: G. Mîra Instanţa de apel: Curtea de Apel Bălţi Judecători: A. Ababei N. Matveeva G. Polivenco Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 23 iulie 2014 mun.

Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii: Ala Cobăneanu, Oleg Sternioală, Svetlana Novac şi Vera Macinskaia examinînd recursul declarat de către Dudnic Ala, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Dudnic Ala împotriva Galinei Reşcenscaia cu privire la repararea prejudiciului, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 26 noiembrie 2013 prin care apelul depus de către Dudnic Ala a fost respins, hotărîrea Judecătoriei Soroca din 22 ianuarie 2013 a fost menţinută, ACONSTATAT : La data de 21 noiembrie 2011, Dudnic Ala s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către Reşcenscaia Galina cu privire la repararea prejudiciului.

În motivarea acţiunii, reclamanta Dudnic Ala a menţionat că, locuieşte într-o casă cu Reşcenscaia Galina şi au împreună un coridor comun. Coridorul comun a fost despărţit cu un perete de lemn, iar în anul 2009 a hotărît de a construi un perete din fortan în locul celui de lemn. În urma construcţiei peretelui, pîrîta la demolat fapt prin ce i-a cauzat un prejudiciu material în sumă de 2455 lei şi un prejudiciu moral în mărime de 3000 lei. Astfel, solicit încasarea de la pîrîtă a sumelor sus nominalizate. 1 Prin hotărîrea Judecătoriei Soroca din data de 22 ianuarie 2013, acţiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din data de 26 noiembrie 2013, apelul depus de către Dudnic Ala a fost respins, hotărîrea Judecătoriei Soroca din data de 22 ianuarie 2013 a fost menţinută.

Invocînd ilegalitatea acestei decizii la data de 27 ianuarie 2014, Dudnic Ala a depus cerere de recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărîri de remitere a pricinii spre rejudecare în prima instanţă. În motivarea recursului, Dudnic Ala a indicat că, decizia instanţei de apel a fost adoptată cu aplicarea eronată a normelor de drept material şi cu încălcarea normelor de drept procedural. Totodată, mai invocă recurenta că, instanţa de apel nu a constatat şi elucidat toate circumstanţele care au importanţă pentru justa soluţionare a litigiului. Din actele pricinii rezultă cu certitudine că copia deciziei instanţei de apel a fost expediată în adresa părţilor la data de 11 decembrie 2013 Astfel, prin prisma art. 434 CPC, Completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, consideră că recursul a fost declarat în termen.

În conformitate cu art. 439 al. (2) CPC, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se va decide în lipsa acesteia. La data de 06 martie 2014, Curtea Supremă de Justiţie a expediat în adresa Galinei Reşcenscaia copia cererii de recurs, cu înştiinţarea concomitentă a acesteia despre necesitatea depunerii referinţei. Din motivul că referinţa nu a fost depusă, completul Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, decide examinarea recursului în lipsa acesteia.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, consideră recursul declarat de Dudnic Ala neîntemeiat şi care urmează a fi respins. În favoarea concluziei enunţate se invocă următoarele argumente. În conformitate cu prevederile art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel. Din materialele cauzei rezultă cu certitudine că, Dudnic Ala şi Reşcenscaia Galina locuiesc în apartamente vecine situate pe str. C. Negruzii 4, or.

Soroca. Tot 2 din materialele cauzei s-a demosntrat că atît recurenta cît şi intimata au în folosinţă un coridor comun. Dudnic Ala fără permisiunea organelor competente, a construit un perete prin care a închis accesul intimatei în coridorul nominalizat. Nefiind de acord, intimata Reşcenscaia Galina l-a demolat. În urma celor întreprinse, recurenta Dudnica Ala consideră că intimata Reşcenscaia Galina prin acţiunile sale samovolnice i-a creat un prejudiciu material în mărime de 2455 lei, prejudiciu ce se bazează pe cheltuielile suportate pentru construcţia peretelui, şi un prejudiciu moral în mărime de 3000 lei. Fiind investită cu examinarea pricinii în fond, prima instanţă a respins acţiunea reclamantei/recurente Dudnic Ala.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din data de 26 niembrie 2013, apelul declarat de către Dudnic Ala a fost respins, hotărîrea Judecătoriei Soroca din data de 22 ianuarie 2013 a fost menţinută. Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie analizînd situaţia de fapt din prezenta speţă, în raport cu probele anexate la dosar, consideră oportun de a menţiona prevederile art. 1398 al. (1) CCRM, şi anume, cel care acţionează faţă de altul în mod ilicit, cu vinovăţie este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, şi prejudiciul moral cauzat prin acţiune sau omisiune. În conformitate cu art. 1417 al. (1) CCRM, prejudicial cauzat din intenţia persoanei vătămate nu se repară.

În conformitate cu art. 1422, al. (1) CCRM, in cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferinţe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie, instanţa de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparaţia prejudiciului prin echivalent bănesc. Prin prisma normelor susmenţionate, Completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Admionistrativ al Curţii Supreme de Justiţie, constată faptul că construcţia executată de către recurenta Dudnica Ala poartă un caracter illegal, dat fiind faptul că asupra cazului dat există o hotărîre judecătorească irevocabilă din data de 11.06.2010, emisă de către Judecătoria Soroca.

Mai mult ca atît, la materialele cauzei este anexat şi un titlu executoriu emis în baza hotărîrii din 11.06.2010, în urma căruia Dudnic Elizaveta şi Dudnic Ala au fost obligate să nu creeze obstacole la folosirea utilajului electric ce deserveşte locuinţa Galinei Reşcenscaia, organizîndu-i ultimei accesul liber în partea de coridor în care se află aparatul de deconectare de la reţelele electrice a apartamentului nr. 24 de pe str. C. Negruzzi 4, or. Soroca. În acest sens vin şi prevederile art. 120 Constituţie RM, conform căruia este obligatoriu respectarea sentinţelor şi a altor hotărîri definitive ale instanţelor judecătoreşti, precum şi colaborarea solicitată de acestea în timpul procesului, al executării sentinţelor şi a altor hotărîri judecătoreşti definitive.

3 Mai mult decît atît, instanţa de recurs ia act de faptul că la materialele cauzei nu este anexată nici o hotărîre contravenţională asupra ilegalităţilor comise de către Reşcenscaia Galina, iar necontestarea de către Dudnic Ala a încălcărilor comise de către intimată, deja prezumă acordul acesteia la demolarea peretelui şi lipsa vinovăţiei intimatei. Prin urmare, Completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată că atît instanţa de fond cît şi Curtea de Apel corect sau expus asupra faptului că nu sunt temeiuri de a considera ilegale acţiunile comise, deoarece coridorul în interiorul căruia a fost construit peretele şi ulterior demolat, este unul comun, iar pentru anumite lucrări de modernizare, modificare, transformare, consolidare, de reparaţie şi îmbunătăţire a terenului de fundare a acestuia, se cere şi acordul coproprietarilor bunului folosit în comun.

Iar aici, Completul Colegiului Civil Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide că solicitarea recurentei cu privire la repararea prejudiciului material în mărime de 2455 lei şi a celui moral în mărime de 3000 lei este neîntemeiată şi urmează a fi respinsă, iar instanţele ierarhic inferioare corect au ajuns la concluzia respingerii cererii pe marginea litigiului dat. Mai mult de cît atît, instanţa de recurs menţionează că recurenta Dudnic Ala, nu poate să-i îngrădească intimatei partea coridorului pe care acestea au privatizat-o în comun, dat fiind faptul că Reşcenscaia Galina trebuie să dispună de accesul liber la utilajul electric ce-i deserveşte locuinţa, aflat în panoul electric din coridorul cu pricina, iar, o eventulală îngrădire ar duce nemijlocit la încălcarea dreptului de proprietate al intimatei asupra bunului ce-l deţine cu drept de proprietate în mod egal cu recurenta Dudnic Ala.

Ca consecinţă, Completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că argumentele susţinute în cererea de recurs de către Dudnic Ala nu sunt suficient de probate, fapt din care considerente urmează a fi respinse ca fiind neîntemeiate, pur declarative şi lipsite de suport juridic. În concluzie, în această ordine de idei, Completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că atît decizia instanţei de apel cît şi hotărîrea dată de prima instanţă pe marginea litigiului dat, sunt legale şi întemeiate, din care considerente urmează a fi menţinute.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, decizia instanţei de apel este legală, iar argumentele invocate de către recurentă sunt neîntemeiate, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de Dudnic Ala şi a menţine decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, 4 DECIDE : Se respinge recursul declarat de Dudnic Ala. Se menţine decizia Curţii de Apel Bălţi din data de 26 noiembrie 2013 şi hotărîrea Judecătoriei Soroca din 22 ianuarie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Dudnic Ala împotriva Galinei Reşcenscaia cu privire la repararea prejudiciului.

. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ala Cobăneanu Oleg Sternioală Svetlana Novac Vera Macinskaia 5