2rc-462/14 — Obligarea înscrierii în lista creditorilor

prima instanţă: G. Moscalciuc nr. 2rc-462/14 instanţa de apel: Sv. Caitaz, A. Nogai, A. Doga DECIZIE 16 iulie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Oleg Sternioală Ala Cobăneanu examinând recursul declarat de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii cu Răspundere Limitată „Gatio-Impex” împotriva Ministerului Culturii al Republicii Moldova şi Întreprinderii de Stat „Satul Moldovenesc Buciumul” cu privire la obligarea înscrierii în lista creditorilor, recunoaşterea creanţelor constituite din datorie, penalitate şi dobândă de întârziere, încasarea prejudiciului material şi cheltuieli de judecată împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 29 mai 2014, prin care a fost restituită cererea de apel depusă de Ministerul Culturii al Republicii Moldova constată: La 24 mai 2012 SRL „Gatio-Impex” fiind reprezentată de avocatul Alexandru Cebanaş a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Culturii RM şi ÎS „Satul Moldovenesc Buciumul” cu privire la obligarea înscrierii în lista creditorilor, recunoaşterea creanţelor constituite din datorie, penalitate şi dobândă de întârziere, încasarea prejudiciului material şi cheltuieli de judecată.

În motivarea acţiunii a indicat că la data de 04 noiembrie 2010 prin Hotărârea Guvernului nr. 1038, s-a dispus acceptarea propunerii Ministerului Culturii al RM privind dizolvarea prin lichidare a ÎS „Satul Moldovenesc Buciumul”, iar Ministerul Culturii al RM va asigura dizolvarea prin lichidare a întreprinderii nominalizate, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare. La 25 martie 2011 lichidatorul ÎS „Satul Moldovenesc Buciumul” – Ministerul Culturii a publicat în Monitorul Oficial al RM nr. 43-45 (3839-3841) din 25 martie 2011, avizul cu privire la lichidarea ÎS „Satul Moldovenesc Buciumul” şi faptul că creditorii pot înainta creanţele sale în termen de 6 luni de zile, la adresa juridică mun.

Chişinău, str. Piaţa Marii Adunări Naţionale nr. 1, Cancelaria Ministerului Culturii, of. 326. La 15 iunie 2011 SRL „Gatio-Impex” a înaintat o cerere lichidatorului oficial al ÎS „Satul Moldovenesc Buciumul” – Ministerul Culturii al RM, privind înscrierea în lista creditorilor în conformitate cu art. 92 Cod civil. Cererea respectivă a fost primită de către Ministerul Culturii la 16 iunie 2011, fapt adeverit prin copia avizului de recepţie anexat la cererea de chemare în judecată. Indică că circumstanţele care atestă existenţa creanţelor SRL „Gatio-Impex” faţă de ÎS „Satul Moldovenesc Buciumul” sunt următoarele. La 27 martie 2009 între SRL „Gatio-Impex” şi ÎS „Satul Moldovenesc Buciumul” a fost încheiat un contract de vânzare cumpărare, potrivit căruia SRL „Gatio-Impex” a livrat ÎS „Satul Moldovenesc Buciumul” marfă (veselă) în valoare totală de 34808 lei.

Până la momentul înaintării acţiunii în instanţa de judecată, ÎS „Satul Moldovenesc Buciumul” a restituit numai suma de 10000 lei, iar suma de 24808 lei a rămas ca sumă restantă neachitată. Indică că conform condiţiilor contractului de vânzare-cumpărare din 27 martie 2009 în caz de neachitare de către cumpărător a preţului mărfii în termenul prevăzut, acesta este obligat să plătească o penalitate în mărime de 0,1 % din contul datoriei pentru fiecare zi d întârziere. Astfel, având în vedere că perioada de întârziere este cuprinsă între 08 noiembrie 2009 – 09 ianuarie 2012, suma penalităţii constituie 19598,32 lei (24808 X 0,1% X 791 zile).

Făcând referire la prevederile art. 619 alin. (2) şi art. 585 Cod civil, indică că creditorul are dreptul să pretindă dobânda de întârziere de 9% peste rata dobânzii egale cu rata de refinanţare a Băncii Naţionale a Moldovei în sumă de 8902,32 lei calculată pentru perioada 08 noiembrie 2009 – 09 ianuarie 2012 la suma de 24808 lei cu recalcularea acesteia până la data achitării datoriei. Explică reclamantul că ţinând cont de hotărârea Guvernului şi de calitatea de creditor a SRL „Gatio-Impex” faţă de ÎS „Satul Moldovenesc Buciumul” care deţine calitatea de debitor, creditorul urmează să fie înscris în lista creditorilor de către lichidator la înaintarea creanţelor în terme de 6 luni din momentul publicării avizului în Monitorul Oficial al RM privind lichidarea debitorului.

Relatează că la 15 iunie 2011 SRL „Gatio-Impex”a înaintat o cerere lichidatorului oficial al ÎS „Satul Moldovenesc Buciumul” – Ministerul Culturii al RM, privind înscrierea în lista creditorilor în conformitate cu art. 92 Cod civil, însă până în prezent lichidatorul nu a întreprins nicio acţiune în acest sens,astfel încălcând grav prevederile art. 91, 92, 93 Cod civil. Afirmă că în asemenea circumstanţe şi prin prisma normelor de drept sus enunţate, creditorul are dreptul să solicite pe cale judiciară înscrierea sa în lista creditorilor, recunoaşterea şi încasarea de la pârâţi a creanţelor înaintate.

Referindu-se la art. 94 şi 96 CPC consideră că reclamantul în caz de câştig de cauză este în drept să pretindă recuperarea cheltuielilor de judecată de la pârâţi, în sumă de 3000 lei în temeiul contractului de asistenţă juridică încheiat dintre avocatul Alexandru Cebanaş şi SRL „Gatio-Impex” la 08 iunie 2011 şi suma de 1689,25 lei, ce constituie taxa de stat în sumă de 3% din valoarea acţiunii achitată de reclamant la momentul depunerii acţiunii.

Solicită obligarea pârâtului (lichidatorului), să înscrie reclamantul (creditorul) în lista creditorilor; obligarea Ministerului Culturii al RM să recunoască (confirme) creanţele înaintate de creditor şi anume suma de 53308,64 lei compusă din 24808 lei – suma datoriei, 19598 lei – suma penalităţii de 0,1 % şi 8902,32 lei – suma dobânzii de întârziere de 9% peste rata de bază a BNM; încasarea din contul pârâţilor în contul reclamantului a prejudiciului material în mărime de 53308,64 lei compusă din 24808 lei – suma datoriei, 19598,32 lei – suma penalităţii de 0,1% şi 8902,32 lei – suma dobânzii de întârziere de 9% peste rata de bază a BNM cu recalcularea sumei dobânzii de întârziere şi a penalităţii la pronunţarea şi ulterior la executarea hotărârii; încasarea din contul pârâţilor a cheltuielilor de judecată compuse din suma taxei de stat achitată de reclamant în mărime de 1689,25 lei şi suma cheltuielilor de asistenţă juridică în mărime de 2000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 08 octombrie 2012 a fost admisă acţiunea depusă de SRL „Gatio-Impex”, a fost obligat lichidatorul Ministerul Culturii al RM de a înscrie SRL „Gatio-Impex” în lista creditorilor, de a recunoaşte creanţele înaintate de creditor şi anume suma de 62723,11 lei compusă din 24808 lei – datoria de bază, 26420,52 lei – suma penalităţii şi 11494,59 lei – suma dobânzii de întârziere. A fost încasat în mod solidar din contul Ministerului Culturii RM şi ÎS „Satul Moldovenesc Buciumul” în contul SRL „Gatio-Impex” paguba materială în sumă de 24808 lei – datoria de bază, 26420,52 lei – suma penalităţii, 11494,59 lei – suma dobânzii de întârziere şi a cheltuielilor de judecată sub formă de taxă de stat în mărime de 1689, 25 lei.

A fost încasat în mod solidar din contul Ministerului Culturii şi ÎS „Satul Moldovenesc Buciumul” în folosul statului 192,45 lei. La 02 iulie 2013 Ministerul Culturii al RM a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe din 08 octombrie 2013, solicitând repunerea în termen a cererii de apel, admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanţe, cu respingerea cererii de chemare în judecată înaintată de SRL „Gatio-Impex” ca fiind neîntemeiată. Prin Decizia Curţii de Apel Chişinău din 09 octombrie 2012, a fost admisă cererea cu privire la repunerea apelului în termen şi repus Ministerul Culturii al RM în termenul de declarare a apelului împotriva hotărârii Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 08 octombrie 2012, admis apelul declarat de Ministerul Culturii al RM, casată integral hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 08 octombrie 2012 şi emisă o nouă hotărâre prin care s-a admis în parte acţiunea înaintată de SRL „Gatio-Impex”, obligat Ministerul Culturii al RM să includă SRL „Gatio-Impex” în lista creditorilor ÎS „Satul Moldovenesc Buciumul” cu creanţa în suma datoriei 24808 lei rezultată din contractul de vânzare cumpărare a mărfii încheiat la 27 martie 2009. S-a încasat de la Ministerul Culturii al RM pentru SRL „Gatio-Impex” datoria 24 808 lei a ÎS „Satul Moldovenesc Buciumul” către SRL „Gatio-Impex”. A fost dispusă neexecutarea hotărârii în această parte, deoarece Ministerul Culturii al RM a achitat SRL „Gatio-Impex” datoria 24808 lei la 29 septembrie 2012 conform dispoziţiei de plată nr. 04 şi la 08 octombrie 2012 conform ordinului de plată nr. 25. A fost încasat de la Ministerul Culturii al RM pentru SRL „Gatio-Impex” cheltuieli de judecată constituite din 844,24 lei suportate prin plata taxei de stat la depunerea acţiunii şi 500 lei asistenţă juridică.

În rest pretenţiile înaintate au fost respinse ca neîntemeiate. A fost încasat de la SRL „Gatio-Impex” în beneficiul statului taxa de stat 292,45 lei pentru examinarea pricinii în primă instanţă şi 1486,30 lei pentru examinarea pricinii în ordine de apel, iar în total 1778,75 lei. Prin Decizia Curţii Supreme de Justiţie din 19 martie 2014 a fost admis recursul declarat de SRL „Gatio-Impex” şi avocatul Alexandru Cebanaş, casată decizia Curţii de Apel Chişinău din 09 octombrie 2012 cu restituirea pricinii la rejudecare în ordine de apel în aceiaşi instanţă, în alt complet de judecători de la faza soluţionării demersului Ministerului Culturii cu privire la repunerea cererii de apel în termen. Ulterior, pe parcursul examinării cauzei în ordine de apel, Ministerul Culturii al RM a depus cerere de apel suplimentară solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 08 octombrie 2012 şi emiterea unei noi hotărâri prin care să fie recunoscută achitarea integrală de către Ministerul Culturii al RM a datoriei de 24808 lei conform dispoziţiei de plată nr. 04 şi la 08 octombrie 2012, conform ordinului de plată nr. 25 şi respingerea pretenţiilor înaintate de SRL „Gatio-Impex” privind încasarea penalităţii şi dobânzii de întârziere ca fiind neîntemeiate. De asemenea, Ministerul Culturii al RM a depus şi demers prin care a solicitat repunerea cererii de apel în termen. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 29 mai 2014 a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de apel declarată de Ministerul Culturii al RM privind repunerea în termen a apelului declarat împotriva hotărârii Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 08 octombrie 2012. A fost admis demersul SRL „Gatio-Impex” privind restituirea fără examinare a apelului declarat de Ministerul Culturii al RM. A fost restituită cererea de apel declarată de Ministerul Culturii al RM împotriva hotărârii Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 08 octombrie 2012. La 12 iunie 2014 Ministerul Culturii al RM a depus recurs împotriva încheierii instanţei de apel din 29 mai 2014, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a încheierii contestate şi remiterea cauzei la rejudecare în instanţa de apel.

În motivarea recursului a indicat că instanţa de apel a apreciat ca fiind neîntemeiate argumentele reprezentantului Ministerului Culturii al RM referitor la faptul că la materialele dosarului lipsesc dovezile referitor la recepţia hotărârii din 08 octombrie 2012 de către Ministerul Culturii al RM şi ÎS „Satul Moldovenesc Buciumul”, cât şi a înştiinţării că procesul verbal şi hotărârea sunt redactate, iar avizul de recepţie a hotărârii judecătoreşti expediate de către intimat nu poate fi admis ca probă, întrucât a fost obţinută cu încălcarea legii. De asemenea, susţine că instanţa de apel a reţinut precum că dreptul la acţiune sau la executarea unei căi de atac trebuie efectuat din momentul când cei interesaţi pot efectiv să cunoască hotărârea judecătorească care le impune un drept sau ar putea să le aducă atingere drepturilor şi intereselor legitime.

Instanţa de apel a reţinut că Ministerul Culturii al RM confirmă faptul recepţionării hotărârii contestate la data de 06 decembrie 2012, considerând că de la această dată a început să curgă termenul în care recurentul putea să-şi exercite dreptul de atac, indiferent de către cine a fost expediată corespondenţa. Recurentul este de opinia că comunicarea actelor de procedură este inerentă activităţii judiciare, aceasta fiind o garanţie a principiului contradictorialităţii şi a dreptului la apărare al părţilor.

Susţine că în conformitate cu prevederile pct. 81 al Instrucţiunii cu privire la ţinerea lucrărilor de secretariat în judecătorii şi curţile de apel, aprobată prin Hotărârea din 02 martie 2011 nr. 93/7 privind modificarea şi completarea Instrucţiunii cu privire la ţinerea manuală a lucrărilor de secretariat în judecătorii şi curţile de apel, părţilor şi celorlalţi participanţi la proces, care nu s-au prezentat în şedinţa de judecată, li se trimit copii ale hotărârii instanţei, şi ale încheierilor cu privire la suspendarea sau la încetarea procesului ori la scoaterea cauzei de pe rol. Totodată, recurentul face referire şi la art. 236 alin. (4), (8) CPC, care prevede că participanţii care nu au fost prezenţi la pronunţarea dispozitivului hotărârii primesc copia hotărârii în decurs de 5 zile.

Hotărârea integrală se remite participanţilor Ia proces în termen de 5 zile. Menţionează că la materialele cauzei (f. d. 88, f. d. 89), este confirmat faptul că Judecătoria Buiucani, la 15 octombrie 2012, a expediat copia hotărârii nr. 2e-939/12 din 08 octombrie 2012 pentru înştiinţare şi a înştiinţat că procesul verbal şi hotărârea sunt redactate.

Recurentul face referire şi la prevederile art. 56 alin. (1) CPC care prevede că participanţii la proces sunt în drept să ia cunoştinţă de materialele dosarului, să facă extrase şi copii de pe ele, să solicite recuzări, să prezinte probe şi să participe la cercetarea lor, să pună întrebări altor participanţi la proces, martorilor, experţilor şi specialiştilor, să formuleze cereri, să reclame probe, să dea instanţei explicaţii orale şi scrise, să expună argumente şi considerente asupra problemelor care apar în dezbaterile judiciare, să înainteze obiecţii împotriva demersurilor, argumentelor şi considerentelor celorlalţi participanţi, să atace actele judiciare şi să-şi exercite toate drepturile procedurale acordate de legislaţia procedurală civilă.

Totodată, recurentul menţionează prevederile art. 362 alin. (1), (3) CPC (în vigoare până la 30 noiembrie 2012), conform cărui termenul de declarare a apelului este de 20 de zile de la data comunicării hotărârii motivate. La fel, recurentul s-a referit şi la prevederile Recomandării nr. 50 elaborată de Curtea Supremă de Justiţie, cu privire la întocmirea hotărârii integrale, care explică că legea nouă nu aduce atingere actelor procedurale îndeplinite anterior intrării ei în vigoare. Astfel, termenul de declarare a apelului împotriva hotărârilor judecătoreşti pronunţate până la 30 noiembrie 2012 este de 20 de zile de la data comunicării hotărârii motivate. Completul de judecată va întocmi hotărârea integrală în termen de 15 zile de la data solicitării, atacării sau pronunţării dispozitivului hotărârii, după caz.

care se va remite participanţilor la proces în termen de 5 zile; Participanţilor la proces, care nu au fost prezenţi la pronunţarea dispozitivului hotărârii primesc copia hotărârii în decurs de 5 zile. Prin „copia hotărârii” se înţelege dispozitivul hotărârii. Aceasta reiese din dispoziţiile art.241, care prevede că hotărârea judecătorească constă din partea introductivă şi partea dispozitivă. Prin prisma normelor sus enunţate, consideră recurentul că argumentul invocat de SRL„Gatio-Impex” precum că aceştia au expediat hotărârea nominalizată cât şi încheierea judecătorească din 15 octombrie 2012 nu poate fi admisă ca probă în temeiul art. 117 CPC, întrucât probele obţinute cu încălcarea legii nu au putere de probaţiune.

Totodată, menţionează că doar instanţa de judecată a avut dreptul şi obligaţia de remitere a actelor de dispoziţie şi nicidecum participanţii la proces, care se bucură de drepturile şi obligaţiile prevăzute de art. 56 CPC. Astfel, în temeiul acestor motive, consideră recurentul că sunt întrunite circumstanţele de casare a încheierii din 29 mai 2014, întrucât la materialele cauzei lipsesc dovezile (avize de recepţie) privitor la recepţia hotărârii din 08 octombrie 2012 de către ÎS „Satul Moldovenesc Buciumul” - Ministerul Culturii al RM, cât şi a înştiinţării că procesul verbal şi hotărârea sunt redactate ,expediate de Judecătoria Buiucani mun. Chişinău (f. d. 88, f. d. 89). În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei.

Instanţa de recurs remarcă că recursul a fost declarat cu respectarea termenului prevăzut de lege. În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins, cu menţinerea încheierii instanţei de apel din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea.

După cum rezultă din materialele cauzei, prin încheierea din 29 mai 2014, Curtea de Apel Chişinău a dispus respingerea cererii de repunere în termen a apelului depus de Ministerul Culturii al RM împotriva hotărârii Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 08 octombrie 2012, admis demersul SRL „Gatio-Impex” privind restituirea fără examinare a apelului declarat de Ministerul Culturii al RM şi restituită apelantului cererea de apel, ca fiind depusă în afara termenului legal de declarare a apelului. La adoptarea acestei soluţii, instanţa de apel şi-a fundamentat concluzia pe dispoziţiile art. 369 alin. (1) lit. b) CPC, care statuează că instanţa de apel restituie, printr-o încheiere cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanţa de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.

Instanţa de recurs reţine ca justificată concluzia instanţei de apel cu privire la depunerea apelului de către Ministerul Culturii, la 02 iulie 2013, în afara termenului legal şi refuzul repunerii acestui în termen. În susţinerea opiniei date se vor reţine prevederile art. 362 alin. (1) CPC (în vigoare la data declarării apelului), conform căror termenul de declarare a apelului este de 20 zile de la data comunicării hotărârii motivate. Astfel, după cum denotă actele cauzei, copia hotărârii Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău pronunţată la 08 octombrie 2012, a fost expediată în adresa părţilor, inclusiv şi a Ministerului Culturii al RM, la data de 15 octombrie 2012, fapt confirmat prin copia scrisorii de însoţire (f. d. 89) şi recepţionată de destinatar la 06 decembrie 2012, ce se adevereşte prin avizul de recepţie (f. d. 92). În această ordine de idei se constată a fi declarativă susţinerea recurentului Ministerul Culturii RM precum că copia hotărârii primei instanţe nu a fost adusă la cunoştinţă de către instanţa de judecată, or în confirmarea acestor invocări nu au fost aduse probe pertinente. Ca urmare, se constată ca întemeiată şi concluzia instanţei de apel de respingere a cererii Ministerului Culturii al RM cu privire la repunerea apelului în termen.

Or, dispoziţiile art. 116 CPC prevăd că persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanţă. Pe când, reprezentantul Ministerului Culturii RM, odată cu solicitarea repunerii apelului în termen, nu a făcut, prin probe incontestabile, dovada imposibilităţii îndeplinirii actului procedural în interiorul termenului prevăzut de lege, în acest sens, la fel aducând doar nişte argumente declarative.

Pe cale de consecinţă, instanţa de recurs relevă şi faptul că, fiind în speţă incontestabil dovedit că Ministerul Culturii al RM a avut la cunoştinţă despre existenţa şi examinarea prezentului litigiu în instanţa de judecată, ţinea de obligaţia acestuia de a întreprinde toate măsurile necesare, după cum sugerează şi jurisprudenţa CEDO (cauza Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), de a proteja drepturile sale de acces la instanţă şi de a îndeplini actele procedurale în termenii prevăzuţi de lege.

În această ordine de idei, instanţa de recurs conchide că soluţia adoptată de instanţa de apel prin încheierea recurată este compatibilă cu respectarea garanţiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea apelului ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărârii judecătoreşti emise în instanţa de fond şi ar leza, în acest mod, principiul securităţii raporturilor juridice. Astfel fiind, întemeiat a fost admis şi demersul SRL „Gatio-Impex” cu privire la restituire cererii de apel depusă de Ministerul Culturii al Republicii Moldova ca tardivă.

Faţă de cele ce preced şi având în vedere faptul că încheierea instanţei de apel este întemeiată şi legală, iar criticele invocate de către recurent sunt nejustificate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine încheierea instanţei de apel. În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, decide: Se respinge recursul declarat de Ministerul Culturii al Republicii Moldova.

Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 29 mai 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii cu Răspundere Limitată „Gatio-Impex” împotriva Ministerului Culturii al Republicii Moldova şi Întreprinderii de Stat „Satul Moldovenesc Buciumul” cu privire la obligarea înscrierii în lista creditorilor, recunoaşterea creanţelor constituite din datorie, penalitate şi dobândă de întârziere, încasarea prejudiciului material şi cheltuieli de judecată . Decizia este irevocabilă. Preşedintele, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Oleg Sternioală Ala Cobăneanu