3ra-782/14 — Accesul la informaţie, obligarea eliberării informaţiei solicitate şi repararea prejudiciului

prima instanţă: S.Gîrbu dosarul nr. 3ra-782/14 instanţa de apel: A.Panov, S.Arnăut, T.Pelin ÎNCHEIERE 16 iulie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi, Valentina Clevadî examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Motricenco Nina, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Motricenco Nina împotriva Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, Ursu Mihai şi Rotaru Nicolae cu privire la accesul la informaţie, obligarea eliberării informaţiei solicitate şi repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 16 decembrie 2013 prin care a fost respins apelul declarat de Motricenco Nina şi menţinută hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.Chişinău din 30 iulie 2013, c o n s t a t ă La 25 martie 2013, Motricenco Nina a depus cerere de chemare în judecată împotriva Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, Ursu Mihai şi Rotaru Nicolae cu privire la accesul la informaţie, obligarea eliberării informaţiei solicitate şi repararea prejudiciului material şi moral.

În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că, la 22 ianuarie 2012 s-a adresat Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală cu cerere, prin care a solicitat eliberarea documentelor ce au servit drept temei pentru eliberarea din funcţia deţinută pentru pregătirea unei cereri de chemare în judecată întru apărarea drepturilor sale. Însă, prin răspunsul nr.58/01-05 din 19.02.2013 pârâtul nu i-a eliberat informaţia solicitată în volum deplin din care motiv la 26.02.2012 a depus o altă cerere privind înlăturarea încălcărilor dreptului de acces la informaţie la examinarea cererii din 22 ianuarie 2013. Prin răspunsul nr.71/01-5 din 13 martie 2013 pârâţii nu au recunoscut încălcarea drepturilor invocate şi au refuzat eliberarea informaţiei şi documentelor solicitate.

Menţionează, că cu toate că în răspunsul primit s-a indicat că documentele sunt anexate, în realitate acestea nu i-au fost eliberate şi anume: actul de primire-predare a documentelor contabile, bunurilor materiale şi nemateriale în legătură cu eliberarea 1 din funcţia de contabil-şef; informaţia din registrul cancelariei referitor la data prezentării de către şefa secţiei administrative a informaţiei sistematizate despre necesităţile subdiviziunilor pentru noiembrie 2012 – martie 2013 în baza căreia administraţia urma să repartizeze suma finanţării de 318 000 lei; informaţia serviciului financiar contabil despre data implementării documentelor privind realizarea serviciilor muzeale, aprobate prin ordinul nr.17/01/02 din 24 august 2012; procesul-verbal al şedinţei operative nr.7 din 13 noiembrie 2012 la care s-a discutat nota informativă a serviciului financiar contabil nr.29/11/2012 din 12 noiembrie 2012 şi contractul colectiv de muncă pentru perioada 2009-2013, încheiat între Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală şi Comitetul Sindical.

La fel indică că în lipsa unei explicaţii nu i s-a eliberat ordinul nr.27/01-02 din 15 noiembrie 2012 privind inventarierea anului 2012 şi ordinul nr.7/01/02 din 19 martie 2012 privind inventarierea imobilelor, iar referitor la informaţia şi documentele solicitate, care s-a indicat că nu s-a păstrat, nu au fost anexate actele privind examinarea cazului de dispariţie a acestora. Consideră că în temeiul Legii privind accesul la informaţie pârâţii sunt obligaţi să asigure informaţia corectă a solicitanţilor asupra problemelor de interes personal, să acorde asistenţa şi sprijinul necesar pentru căutarea şi identificarea informaţiilor.

Răspunsurile Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală reprezintă o eschivare de la examinarea solicitării de a elibera actele concrete, inclusiv şi lista actelor indicate în ordinul de concediere, care au stat la baza examinării abaterii disciplinare, fiind constatată lipsa ei de la locul de muncă ca factor ce a perturbat activitatea serviciului financiar-contabil. Prin refuzul pârâtului i-a fost îngrădit intenţionat cu rea-voinţă accesul la informaţia solicitată pentru apărarea drepturilor la muncă, onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale, afectate în urma acţiunilor ilegale ale acestuia, fiindu-i cauzate suferinţe psihice şi stres continuu timp de şase luni.

Solicită reclamanta: recunoaşterea ilegale a acţiunilor Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, Ursu Mihai şi Rotaru Nicolae prin refuzul de a elibera documentele şi informaţiile solicitate, prin prezentarea necorespunzătoare şi secretizarea informaţiei; obligarea de a elibera copiile, legalizate în modul stabilit, a documentelor şi informaţiei solicitate prin cererea din 22 ianuarie 2012; încasarea de la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, Ursu Mihai şi Rotaru Nicolae în beneficiul ei prejudiciul material în mărime de 11,15 lei şi prejudiciul moral în mărime de 20 000 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 30 iulie 2013 acţiunea înaintată de Motricenco Nina împotriva Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, Ursu Mihai şi Rotaru Nicolae cu privire la accesul la informaţie, obligarea 2 eliberării informaţiei solicitate şi repararea prejudiciului material şi moral, a fost respinsă.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanţe, Motricenco Nina a contestat-o cu apel. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 16 decembrie 2013 a fost respins apelul declarat de către Motricenco Nina, cu menţinerea hotărârii primei instanţe. La 17 martie 2014 Motricenco Nina a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri de admitere a pretenţiilor integral. În susţinerea recursului s-a indicat că, la examinarea pricinii instanţele judecătoreşti au interpretat eronat normele de drept material şi nu au aplicat legea care trebuia aplicată, iar erorile comise au cauzat violarea art.6, 8, 10 şi 13 ale Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

În acest sens susţine că prin normele de drept naţional şi internaţional dispune de dreptul de a avea acces nelimitat la toată informaţia, care o va considera necesară şi relevantă pentru prezentarea în cadrul procesului de apărare a drepturilor sale lezate în urma concedierii ilegale. Menţionează că instanţele judecătoreşti neîntemeiat au refuzat de a verifica dacă intimaţii deţin informaţia solicitată şi au emis hotărârile în lipsa probelor veridice şi pertinente ce ar confirma existenţa pretinselor documente, cu încălcarea drepturilor sale procedurale. La fel a indicat că prin refuzul intimaţilor de a furniza informaţia solicitată i-a fost îngrădit accesul la informaţia relevantă şi necesară pentru restabilirea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale afectate în urma concedierii ilegale din funcţia de contabil-şef a Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală.

Verificînd legalitatea hotărîrilor contestate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul declarat de către Motricenco Nina urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

3 În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Alin. (4) al articolului menţionat prevede că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Motricenco Nina este declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţele de judecată au examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material ce guvernează raportul juridic litigios, şi apreciind probele administrate în conformitate cu prevederile art.130 CPC, au pronunţat o hotărîre legală şi întemeiată.

Instanţa de recurs reiterează şi faptul că conform articolului 13 din Convenţia Europeană recursul trebuie să fie unul "efectiv", atît în practică, cît şi în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind „serioase şi legitime" conform Convenţiei (a se vedea Mitropolia Basarabiei şi alţii vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). Astfel, reieşind din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, atît prima instanţă, cît şi instanţa de apel au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate, au aplicat corect normele de drept material şi procesual, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii 4 Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Motricenco Nina, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Motricenco Nina se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi Valentina Clevadî 5