2ra-2250/14 — Repararea prejudiciului

Dosarul nr. 2ra-2250/14 Prima instanţă: Judecătoria Buiucani mun. Chişinău (jud. G. Moscalciuc) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud. L. Bulgac, M. Guzun, N. Craiu)

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA

ÎNCHEIERE Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ 16 iulie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, în componenţa: Preşedintele, şedinţei Svetlana Novac Judecătorii: Ala Cobăneanu Oleg Sternioală examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către Ministerul Justiţie împotriva deciziei din 25 februarie 2014 a Curţii de Apel Chişinău, în cauza civilă la cererea înaintată de Herţa Nicolae împotriva Ministerului Justiţiei, intervenient accesoriu Procuratura Generală al RM privind repararea prejudiciului material şi moral şi încasarea cheltuielilor de judecată, c o n s t a t ă : La data de 24 iulie 2013, Herţa Nicolae a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei, intervenient accesoriu Procuratura Generală al RM privind repararea prejudiciului material şi moral şi încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii reclamantul a invocat că la data de 10.01.2012 de către organul de urmărire penală a Comisariatului de Poliţie Donduşeni a fost pornită urmărirea penală conform elementelor infracţiunii prevăzute de art.335 alin.(1) Cod penal şi anume faptul că, în perioada anului 2010, factorii deciziei din cadrul SA „MoldelecroMontaj”, folosind intenţionat situaţia de serviciu în interes material or, în alte interese personale a adus daune în proporţii considerabile în sumă aproximativă de 480 000 lei SA „RED Nord-Vest”, acţiuni manifestate prin majorarea nejustificativă a preţurilor la materialele de construcţie, folosite la construcţia şi reconstrucţia liniilor de distribuţie a energiei electrice.

Prin ordonanţa din 13 februarie 2012 a organului de urmărire penală, reclamantul care din anul 1997 deţine funcţia de director tehnic adjunct, şef al Serviciului tehnic în cadrul SA „RED Nord-Vest” a fost recunoscut ca bănuit, 1 iar prin ordinul nr.113 din 16 martie 2012 directorul general al SA „RED Nord- Vest”, la demersurile procurorului r-nului Donduşeni din 21.02.2012 şi 14.03.2012, a dispus suspendarea contractului individual de muncă, începînd cu data de 16.03.2012, pînă la adoptarea unei hotărîri definitive pe marginea cazului dat.

Nefiind de acord cu demersul procurorului şi ordinul de suspendare provizorie din funcţie, la data de 22.03.2012 a înaintat o plîngere procurorului ierarhic superior, în care a solicitat retragerea acestuia de la administraţia societăţii, menţionînd că i se încalcă drepturile la muncă, la un proces echitabil şi principiul prezumţiei nevinovăţiei, la care procurorul r-nului Donduşeni prin răspunsul din 23.03.2012 i-a respins cererea, concomitent comunicîndu-i că potrivit prevederilor art.200 alin.(3) Codului Procesual Penal, hotărîrea administraţiei instituţiei de suspendare din funcţie poate fi atacată la judecătorul de instrucţie unde şi urmează să înainteze o plîngere pentru examinarea legalităţii ordinului contestat.

Ulterior, prin ordonanţa din 25 mai 2012 a procurorului procuraturii r-nului Donduşeni a fost scos de sub urmărirea penală şi a fost reintegrat în funcţia de director tehnic adjunct, şef al Serviciului tehnic în cadrul SA „RED Nord-Vest” începînd cu 01.06.2012. Susţine că, în perioada suspendării din funcţie, a fost privat de salariu, ceia ce constituie unica sursă de existenţă a acestuia şi din cauza acţiunilor ilicite ale organelor de urmărire penală şi anume prin recunoaşterea sa în calitate de bănuit, i-a fost cauzat un prejudiciu moral inestimabil, manifestat prin suferinţe psihice, fiindu-i ponegrită imaginea atît în întreprinderea în care activează, cît şi la locul de trai. În susţinerea celor invocate solicită încasarea din contul bugetului de stat în beneficiul său a sumei de 50000 lei cu titlu de compensare a prejudiciului moral, a sumei de 30914,50 lei cu titlu de prejudiciu material şi suma de 4000 lei ce constituie cheltuieli de judecată.

Prin hotărârea din 17 decembrie 2013 a judecătoriei Buiucani mun.Chişinău acţiunea înaintată de Herţa Nicolae a fost admisă parţial, s-a încasat din contrul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Herţa Nicolae prejudiciul material în sumă de 30914,50 lei, prejudiciul moral în mărime de 5000 lei şi cheltuielile de judecată de 4000 lei. În rest acţiunea a fost respinsă. La data de 19.12.2013 şi la 13.02.2014, Ministerul Justiţiei a declarat apel împotriva hotărîrii din 17 decembrie 2013 a judecătoriei Buiucani mun.Chişinău, solicitînd casarea hotărîrii instanţei de fond cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii ca fiind neîntemeiată. Prin decizia din 25 februarie 2014 a Curţii de Apel Chişinău, apelul declarat de Ministerul Justiţie a fost respins şi menţinută hotărîrea din 17 decembrie 2013 a judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău. Considerînd ilegală decizia pronunţată, la 17 mai 2014 Ministerul Justiţie a contestat-o cu recurs, solicitînd casarea hotărîrilor judecătoreşti cu emiterea unei noi hotărîri de modificare a deciziei din 25.02.2014 a Curţii de Apel Chişinău în partea diminuării sumei acordate cu titlu de prejudiciu material, moral şi a 2 cheltuielilor de judecată, corespunzător sumelor acordate în cauze similare de către Curtea Europeană şi instanţa judecătorească naţională. În motivarea recursului s-a indicat că, decizia instanţei de apel este neîntemeiată şi pasibilă casării, deoarece a fost interpretată eronat legea, fiind aplicate eronat normele de drept material şi procedural. Mai indică recurentul că instanţa de apel a apreciat arbitrar poziţia participanţilor la proces şi probele anexate la materialele pricinii.

Prin referinţa din 20 iunie 2014 a reprezentantului Procuraturii Generale - Gîrla Alion s-a solicitat de a admite recursul declarat de Ministerul Justiţiei ca fiind întemeiat, iar decizia instanţei de apel urmînd a fi casată. La data de 14 iulie 2014 reprezentantul intimatului - Luca Alexandru în interesele lui Herţa Nicolae a depus referinţă la recursul înaintat de Ministerul Justiţiei solicitînd respingerea acestuia ca inadmisibil şi neîntemeiat. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificînd motivele de casare invocate în recurs, Colegiul atestă că, recurentul indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatoare şi au constatat circumstanţele cauzei. În viziunea recurentului, instanţele au examinat superficial litigiul. Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei.

Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. Astfel, Colegiul constată că, argumentele invocate de către recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate 3 sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de Ministerul Justiţiei, asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarant de Ministerul Justiţiei, ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270,432, 433, 440 alin. (1) CPC al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Se recunoaşte inadmisibil recursul declarat de către Ministerul Justiţiei împotriva deciziei din 25 februarie 2014 a Curţii de Apel Chişinău.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele,judecătorul Svetlana Novac Judecătorii: Ala Cobăneanu Oleg Sternioală 4