3ra-823/14 — Contestarea actului administrativ

dosarul nr. 3ra-823/14 prima instanţă - N. Mazur instanţa de apel - V. Pruteanu, A. Minciuna, Iu. Cimpoi ÎNCHEIERE 02 iulie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Primarul General al municipiului Chişinău, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Oficiului Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat împotriva Primarului General al municipiului Chişinău, intervenient accesoriu Oleg Petcu cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 05 martie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Primarul General al municipiului Chişinău şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 04 noiembrie 2013, c o n s t a t ă La 31 iulie 2013 Oficiul Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primarului General al municipiului Chişinău, intervenient accesoriu Oleg Petcu cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii Oficiul Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat a indicat că prin dispoziţia Primarului General al municipiului Chişinău nr. 357-d din 23 mai 2013 „Cu privire la organizarea unui gol de uşă în clădirea din str. Bucureşti 43, ap. 5 (monument de importanţă locală, faţada din str. Bucureşti), s-a permis lui Oleg Petcu, ca excepţie de la prevederile dispoziţiei nr. 74-d din 21 februarie 2011, să organizeze un gol în uşă în apartamentul nr. 5 în locul golului de fereastră la faţada imobilului din str. Bucureşti 43, în scopul amplasării unui oficiu.

Oficiul Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat a contestat dispoziţia în cauză şi a constatat că acesta contravine legislaţiei în vigoare. La 27 iunie 2013 Oficiul Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat a notificat 1 Primarul General al municipiului Chişinău privind ilegalitatea dispoziţiei şi a solicitat abrogarea acesteia. Prin răspunsul din 11 iulie 2013, Oficiului Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat i s-a comunicat că dispoziţia a fost emisă conform normelor legale şi nu există temei de abrogare a acesteia. Consideră răspunsul neîntemeiat, iar dispoziţia ca fiind emisă contrat prevederilor legale din următoarele considerente. Conform pct. 1 al Hotărîrii Guvernului nr. 978 din 02 septembrie 2004 privind stabilirea moratoriului la modificarea trampei stradale şi amplasarea construcţiilor în centrul istoric şi în spaţiile verzi ale mun.

Chişinău, a fost acordat statut de zonă protejată de importanţă naţională centrului – nucleul istoric al mun. Chişinău, amplasat în perimetrul străzilor A. Mateevici – C. Stere – A- Şciusev – M. Viteazul – Sf. Andrei – I. Zaikin – Albişoara – Ismail – Ştefan cel Mare şi Sfînt – Ciuflea – Bucureşti – L. Tolstoi – Ismail. A mai menţionat că conform pct. 6 al Hotărîrii Guvernului nr. 978 din 02 septembrie 2004 privind stabilirea moratoriului la modificarea trampei stradale şi amplasarea construcţiilor în centrul istoric şi în spaţiile verzi ale mun. Chişinău, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale vor asigura respectarea strictă a interdicţiilor stipulate în documentaţiile de urbanism pentru aceste zone, reflectîndu-le în actele eliberate persoanelor fizice şi juridice (certificate de urbanism şi autorizaţii de construire).

Astfel, consideră că conform pct. 1 lit. a) al regulamentului privind zonele protejate naturale şi construite, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1009 din 05 octombrie 2000, prevede că pentru autorizarea executării lucrărilor la obiectivele incluse în patrimoniul natural şi construit în zonele pentru care s-a instituit un anumit regim de protecţie prevăzut de planurile urbanistice şi de amenajare a teritoriului aprobate, solicitantul autorizaţiei de construire va obţine avizul comisiei pentru monumente şi zone protejate a Ministerului Mediului şi Amenajării teritoriului şi Ministerului Culturii. Deci, orice intervenţii de natură constructivă la edificiile şi în cadrul terenurilor situate în zona urbană protejată de nivelul naţional – nucleul istoric al municipiului Chişinău, inclusiv la edificiul din bd.

Ştefan cel Mare şi Sfînt 77, urmează să fie avizate în mod obligatoriu, inclusiv la etapa schiţă de proiect (anterior obţinerii certificatului de urbanism) de către Consiliul Naţional al Monumentelor istorice de pe lîngă Ministerul Culturii. Oficiul Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat solicită anularea dispoziţiei Primarului General al municipiului Chişinău nr. 357-d din 23 mai 2013 „Cu privire la organizarea unui gol de uşă în clădirea din str. Bucureşti 43, ap. 5 (monument de importanţă locală, faţada din str. Bucureşti). Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 04 noiembrie 2013, acţiunea a fost admisă. A fost anulată dispoziţia Primarului General al municipiului Chişinău nr. 357-d din 23 mai 2013 „Cu privire la organizarea unui gol de uşă în clădirea din str. Bucureşti 43, ap. 5 (monument de importanţă locală, faţada din str. Bucureşti) ca 2 fiind emisă contrar prevederilor legale.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 martie 2014, a fost respins apelul declarat de către Primarul General al municipiului Chişinău şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 04 noiembrie 2013. La 21 mai 2014 Primarul General al municipiului Chişinău a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri, prin care acţiunea să fie respinsă. Recurentul Primarul General al municipiului Chişinău, în motivarea recursului a menţionat că decizia instanţei de apel contravine normelor dreptului material, la examinarea cauzei nefiind constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond.

A mai menţionat că instanţele incorect au concluzionat că Primăria municipiului Chişinău nu era în drept de a emite dispoziţia contestată. Or, în calitatea sa de autoritate publică locală executivă, Primarul municipiului Chişinău exercită atribuţii prevăzute de legislaţia în vigoare sau încredinţate de consiliul local. Mai mult ca atît, indică că prin dispoziţia contestată s-a permis organizarea unui gol de uşă în apartamentul nr. 5 în locul golului de fereastră la faţada imobilului din str. Bucureşti 43, în scopul amplasării unui oficiu. Aceste lucrări de organizare a unui gol în uşă nu modifică structura de rezistenţă, aspectul exterior, caracteristicile iniţiale ale construcţiei şi ale instalaţiilor aferente.

Oficiul Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat, prin referinţa depusă a solicitat respingerea recursului declarat de Primarul General al municipiului Chişinău. De asemenea, a invocat că pct 1. lit. a) din Regulamentul privind zonele protejate natural şi construite, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1009 din 05 octombrie 2000, prevede că pentru autorizarea executării lucrărilor la obiectivele incluse în patrimoniul natural şi construit în zonele pentru care s-a instituit un anumit regim de protecţie prevăzut de planurile urbanistice şi de amenajare a teritoriului aprobate, solicitantul autorizaţiei de construire va obţine avizul comisiei pentru monumente şi zone protejate a Ministerului Mediului şi Amenajării Teritoriului şi Ministerului Culturii.

Astfel, menţionează că orice intervenţii de natură constructivă la edificiile şi în cadrul terenurilor situate în zona protejată de nivel naţional – nucleul istoric al municipiului Chişinău, inclusiv la edificiul din str. Bucureşti 43 trebuie să fie avizate în mod obligatoriu, inclusiv la etapa de schiţă pe proiect (anterior obţinerii certificatului de urbanism) de către Consiliul Naţional al Monumentelor Istorice de pe lîngă Ministerul Culturii. Cu atît mai mult că conform art. 61 al Legii privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului nr. 61 din 17 mai 1996, orice intervenţie în perimetrul zonelor protejate poate fi autorizată numai cu avizul prealabil al Guvernului sau al autorităţilor administraţiei publice locale cu atribuţii specifice în domeniu, în modul stabilit de lege.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

3 Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Primarul General al municipiului Chişinău, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurenţii nu au invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel, ci au formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, accesul la un tribunal în aspectul art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale cuprinde şi condiţiile în care poate fi atacată o hotărîre a unor instanţe de fond (Guerin versus Franţa).

Totodată, acest drept nu este absolut, iar marja de apreciere aparţine statului. Cu referire la caz, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că dreptul recurenţilor de acces la un tribunal în aspectul art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale nu este afectat. Astfel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Primarul General al municipiului Chişinău ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie dispune: 4 Recursul declarat de către Primarul General al municipiului Chişinău se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Dumitru Mardari 5