3ra-747/14 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: N.Mazur dosarul nr. 3ra-747/14 instanţa de apel: L.Bulgac, M.Guzun, N.Craiu ÎNCHEIERE 25 iunie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Nicolae Clima Judecătorii: Galina Stratulat, Iurie Bejenaru, examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Primăria municipiului Chişinău, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat către Primarul general al municipiului Chişinău, intervenient accesoriu SA ’’Salonul Ricco” privind contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 11 februarie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Primăria municipiului Chişinău, şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 21 octombrie 2013, c o n s t a t ă La 31 iulie 2013 Oficiul Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat s-a adresat cu cerere cerere de chemare în judecată către Primarul general al municipiului Chişinău, intervenient accesoriu SA ’’Salonul Ricco” cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la data de 23 mai 2013 Primarul general al municipilui Chişinău a emis dispoziţia nr. 35l-d „Cu privire la organizarea unor goluri de uşă în clădirea din bd. Ştefan cel Mare şi Sfînt, 77 (monument de importanţă locală, faţada din bd. Ştefan cel Mare şi Sfint)”. La data de 27 iunie 2013 Oficiul Teritorial Chişinău a notificat Primarul general al municipiului Chişinău ilegalitatea dispoziţiei şi a solicitat abrogarea actului administrativ vizat.

Potrivit răspunsului Primăriei municipiului Chişinău nr.02-119/4700 din 11 iulie 2013, „dispoziţia a fost emisă conform normelor legale şi nu există temei de abrogare a acesteia”. Consideră reclamantul, că răspunsul este neîntemeiat, iar dispoziţia este emisă contrar prevederilor legale şi cu depăşirea competenţelor prevăzute de lege. Astfel, conform pct.1 al Hotărîrii Guvernului nr.978 din 02.09.2004 privind stabilirea moratoriului la modificarea tramei stradale şi amplasarea construcţiilor în centrul istoric şi în spaţiile verzi ale mun. Chişinău, a fost acordat statut de zonă protejată de importanţă naţională centrului - nucleul istoric al mun. Chişinău, amplasat în perimetrul străzilor A. Mateevici - C. Stere - A. Şciusev - Mihai Viteazul - Sf.

Andrei – I. Zaikin - Albişoara - Ismail - Ştefan cel Mare şi Sfint - Ciuflea - Bucureşti - L. Tolstoi – Ismail. În conformitate cu prevederile art.61 al Legii nr.835 din 17 mai 1996 privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului, orice intervenţie în perimetrul zonelor protejate poate fi autorizată numai cu avizul prealabil al Guvernului sau al autorităţilor administraţiei publice locale cu atribuţii specifice în domeniu, în modul stabilit de lege.

Punctul 1 lit. a) al capitolului VII din Regulamentul privind zonele protejate natural şi construite, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1009 din 05.10.2000 prevede, că pentru autorizarea executării lucrărilor la obiectivele incluse în patrimonial natural şi construit în zonele pentru care s-a instituit un anumit regim de protecţie prevăzut de planurile mistice şi de amenajare a teritoriului aprobate, solicitantul autorizaţiei de construcţie va obţine avizul comisiei pentru monumente şi zone protejate a Ministerului Mediului şi Amenajării Teritoriului şi Ministerului Culturii.

Reieşind din prevederile legale menţionate, orice intervenţii de natură constructivă la edificiile şi în cadrul terenurilor situate în zona urbană protejată de nivel naţional - nucleul istoric al municipiului Chişinău, trebuie să fie avizate în mod obligatoriu, inclusiv la etapa schiţă de proiect (anterior obţinerii certificatului de urbanism) de către Consiliul Naţional al Monumentelor Istorice de pe lîngă Ministerul Culturii. Solicită anularea dispoziţiei Primarului general al municipiului Chişinău nr. 351-d din 23 mai 2013 „Cu privire la organizarea unor goluri de uşă în clădirea din bd. Ştefan cel Mare şi Sfînt, 77 (monument de importanţă locală, faţada din bd.Ştefan cel Mare şi Sfînt)”.

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 21 octombrie 2013 acţiunea a fost admisă. S-a anulat dispoziţia Primarului general al municipiului Chişinău, intervenient accesoriu SA „Salonul Ricco”, cu privire la anularea dispoziţiei Primarului general al municipiului Chişinău nr. 351-d din 23 mai 2013„Cu privire la organizarea unor goluri de uşă în clădirea din bd. Ştefan cel Mare şi Sfînt, 77 (monument de importanţă locală, faţada din bd.Ştefan cel Mare şi Sfînt)”, ca fiind adoptată ilegal. Nefiind de acord, la 23 decembrie 2013 Primăria municipiului Chişinău a declarat apel, solicitînd admiterea apelului şi casarea hotărîrii primei instanţe cu adoptarea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 februarie 2014 a fost respins apelul declarat de către Primăria municipiului Chişinău, cu menţinerea fără modificări a hotărîrii Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 21 octombrie 2013. La adoptarea soluţiei sale, instanţa de apel a constatat că, potrivit art. 58 al Legii privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului nr. 835 din 17.05.96 , zonele protejate reprezintă teritorii în care sînt situate obiecte sau ansambluri de obiecte ce fac parte din patrimoniul naţional cultural sau natural, faţă de care se aplică reglementări specifice în vederea menţinerii calităţii lor, păstrării echilibrului prin intervenţii şi conservare, precum şi pentru asigurarea unor relaţii armonioase cu mediul înconjurător.

Iar, potrivit art. 61 al legii menţionate, orice intervenţie în perimetrul zonelor protejate poate fi autorizată numai cu avizul prealabil al Guvernului sau al autorităţilor administraţiei publice locale cu atribuţii specifice în domeniu, în modul stabilit de legislaţie.

Conform pct. 1 alin. a) (cap. VII) al Regulamentului privind zonele protejate naturale şi construite, aprobat prin hotărîrea Guvernului nr. 1009 din 05.10.2000, pentru autorizarea executării lucrărilor la obiectivele incluse în patrimoniul natural şi construit şi în zonele pentru care s-a instituit un anumit regim de protecţie prevăzut de planurile urbanistice şi de amenajare a teritoriului aprobate, solicitantul autorizaţiei de construire va obţine, în ansamblurile de arhitectură, rezervaţiile de arhitectură şi urbanism, în cazul siturilor arheologice, parcurilor şi grădinilor- monumente istorice, nucleul istoric al or.Chişinău şi monumentele de importanţă naţională şi zonele lor de protecţie – avizul comisiei pentru monumente şi zone protejate a Ministerului Mediului şi Amenajării Teritoriului şi Ministerului Culturii.

Pentru monumentele de importanţă locală şi pentru construcţiile din zonele lor de protecţie - avizul comisiei judeţene sau comisiei municipiului Chişinău pentru monumente şi zone protejate, în funcţie de locul amplasării monumentului. Instanţa de apel a mai invocat că, argumentul apelantului precum că prin dispoziţia contestată nr. 351-d din 23.05.2013 SA ’’Salonul Ricco” urma să obţină certificat de urbanism şi autorizaţie de construire în vederea executării lucrărilor de organizare a unor goluri în uşă şi avizul Consiliului este necesar la obţinerea acestora, dar nu la emiterea dispoziţiei, este neîntemeiat. Potrivit art. 3 alin (1) al Lege privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie nr. 163 din 09.07.2010, certificatul de urbanism pentru proiectare (anexa nr.1) se elaborează şi se emite în baza cererii, la care se anexează, în original şi în copii, setul de documente.

Potrivit alin. (2) art. 3) al Legii menţionate, solicitarea altor documente decît cele prevăzute la alin.(l) nu se admite. Iar în art. 12 alin. (1) al Legii nr. 163 din 09.07.2010, este prevăzut modul de eliberare a autorizaţiei de construire şi actele necesare în acest scop. Solicitarea altor documente decît cele prevăzute la alin.(l) nu se admite. Instanţa de apel a menţionat că, în lista documentelor necesare pentru obţinerea certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de construire, care este indicată exhaustiv în art. 3) alin. (1) şi art. 12 alin. (1) al Legii nr. 163 din 09.07.2010, nu se regăseşte o dispoziţie a primarului emisă în acest sens. Astfel, legea nu prevede emiterea dispoziţiei în vederea eliberării acestor două acte administrative cu caracter individual, aceasta fiind emisă contrar prevederilor legale.

La 06 mai 2014 Primăria municipiului Chişinău a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri de respingere integrală a acţiunii. În motivarea recursului Primăria municipiului Chişinău a indicat că, consideră hotărîrile judecătoreşti ilegale şi neîntemeiate, deoarece în cadrul examinării cauzei instanţa de apel nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea justă a litigiului şi a aplicat şi interpretat eronat normele dreptului material şi procedural, fapt ce a dus la pronunţarea unei decizii ilegale şi neîntemeiate. Se mai invocă în cererea de recurs că, este greşită concluzia instanţei de apel referitor la faptul că la emiterea dispoziţiei în cauză era necesar prezentarea avizului Consiliului Naţional al Monumentelor Istoric de pe lîngă Ministerul Culturii.

Conform prevederilor art.32 din Legea 436 din 28.12.2006, întru exercitarea atribuţiilor sale, primarul emite dispoziţii cu caracter normativ şi individual. Astfel, primarul, conform competenţei şi atribuţiilor sale era în drept de a emite o asemenea dispoziţie. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil. În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Primăria municipiului Chişinău, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că, argumentele recurenţilor se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei.

Instanţele judecătoreşti au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către Primăria municipiului Chişinău, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerinţelor art. 130 CPC. Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Primăria municipiului Chişinău ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de către Primăria municipiului Chişinău se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru