2rc-397/14 — Recunoaşterea dreptului

prima instanţă: O.Melniciuc instanţa de apel: M.Ciugureanu, B.Bîrca, S.Arnaut dosarul nr.2rc-397/14 DECIZIE 25 iunie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul: Nicolae Clima Judecătorii: Galina Stratulat, Iurie Bejenaru examinînd recursul declarat de către avocatul Burlac Cristina în interesele CCL-312, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de SRL SB Fainex împotriva CCL 312 şi Moroga Ion cu privire la recunoaşterea valabilităţii tranzacţiei şi obligarea la transmiterea imobilelor şi cererea reconvenţională depusă de CCL 312 către SRL SB Fainex privind declararea nulităţii tranzacţiilor, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 09 aprilie 2014, prin care a fost admis parţial demersul CCL 312 privind scutirea achitării taxei de stat, nu s-a dat curs cererii de apel şi s-a acordat termen pentru lichidarea neajunsurilor, c o n s t a t ă La 04 aprilie 2012, SRL SB Fainex a depus cerere de chemare în judecată împotriva CCL 312 şi Moroga Ion cu privire la recunoaşterea valabilităţii tranzacţiei şi obligarea la transmiterea imobilelor.

Pe parcursul examinării cauzei CCL 312 a înaintat o acţiune reconvenţională către SRL SB Fainex privind declararea nulităţii tranzacţiilor. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 20 noiembrie 2013 acţiune iniţială a fost admisă. A fost recunoscută valabilă tranzacţia de împăcare din 20.10.2009, încheiată între CCL 312 şi SRL SB Fainex. S-a obligat CCL 312 să transmită în proprietatea SRL SB Fainex bunurile imobile cu suprafeţele de 160 m.p din str. Ceucari 5/1, 319,9 m.p din str. Ceucari 5/6, 319, 9 m.p din str. Ceucari 5/7 mun.Chişinău şi a fost încuviinţată înregistrarea acestora în Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate a SRL SB Fainex. S-a încasat de la CCL 312 în beneficiul SRL SB Fainex taxa de stat în mărime de 3000 lei şi în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 47 000 lei.

Cererea reconvenţională depusă de CCL 312 către SRL SB Fainex privind declararea nulităţii tranzacţiilor a fost respinsă ca neîntemeiată. Ne fiind de acord cu hotărîrea nominalizată mai sus, la 19 decembrie 2013 CCL 312 a declarat apel, solicitînd casarea hotărîrii Judecătoriei Rîşcani, mun.Chişinău din 20 noiembrie 2013 şi emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii iniţiale, şi de admitere a cererii reconvenţionale. De asemenea, CCL 312 a solicitat scutirea de la plata taxei de stat, invocînd că nu dispune pe conturile bancare de mijloace băneşti, fapt confirmat prin certificatele anexate la materialele cauzei. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 09 aprilie 2014 s-a admis cererea înaintată de CCL 312 privind scutirea de la plata taxei de stat.

S-a scutit parţial CCL 312 de la plata taxei de stat, micşorînd taxa de stat de la 35000 lei la 20000 lei. Nu s-a dat curs cererii de apel declarată de CCL 312, acordîndu-i-se termen pentru a prezenta dovada de plată a taxei de stat pînă la 21 mai 2014, ora.12.00 în sumă de 20000 lei. I s-a explicat apelantului dacă nu va lichida neajunsurile stabilite de instanţă în termenul acordat, cererea de apel nu va fi considerată depusă şi împreună cu toate documentele anexate va fi restituită. Considerînd ilegală încheierea instanţei de apel, la 24 aprilie 2014 avocatul Burlac Cristina în interesele CCL-312 a conestat-o cu recurs, solicitînd casarea încheierii Curţii de Apel Chişinău din 09 aprilie 2014 cu emiterea unei noi hotărîri privind scutirea integrală a CCL 312 de la plata taxei de stat, şi remiterea cauzei spre examinare în fond în instanţa de apel.

În susţinerea recursului, recurenta a invocat ilegalitatea încheierii contestate, menţionînd că CCL 312 nu desfăşoară activitate de antreprenoriat. Proprietatea imobiliară a CCL 312 este cooperatistă şi este sechestrată prin încheierea executorului judecătoresc, iar apartamentele de locuit din blocurile locative ale CCL 312 sunt în proprietate privată a cetăţenilor. Mai mult ca atît, pe conturile bancare a CCL 312 se află doar suma disponibilă de 375, 34 lei care este destinată întreţinerii proprietăţii cooperatiste. La fel, a menţionat că, prin faptul impunerii apelantei la achitarea taxei de stat în mărime de 20 000 lei, instanţa de apel nu s-a încadrat în suma legală maxim admisibilă, precum şi a îngrădit apelantei accesul liber la justiţie.

Susţine recurenta că instanţa de apel a constatat circumstanţele ce constituie temei de scutire de la plata taxei de stat, însă le-a dat o apreciere eronată. Potrivit art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. Studiind materialele dosarului în raport cu criticile invocate în recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ consideră recursul întemeiat şi pasibil de a fi admis din următoarele considerente. Conform art. 427 lit. c) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial încheierea, soluţionînd prin decizie problema în fond.

Astfel, norma art. 83 alin. (1) CPC stipulează că taxa de stat reprezintă o sumă care se percepe, în temeiul legii, de către instanţa judecătorească în beneficiul statului de la persoanele în ale căror interese se exercită actele procedurale de judecare a pricinii civile sau cărora li se eliberează copii de pe documente din dosar. Prin urmare, o condiţie indispensabilă pentru admiterea spre examinare a cererii de apel reprezintă plata taxei de stat, dovada căreia potrivit art. 365 alin. (4) CPC se anexează la cererea de apel. În acelaşi timp, art. 85 alin. (1) CPC indică cine şi în ce condiţii sînt scutiţi de la achitarea taxei de stat.

În continuare se relevă faptul că potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, pot fi stabilite prin lege şi alte cazuri de scutire a părţilor de plata taxei de stat, iar potrivit alin. (4), în funcţie de situaţia materială şi de probele prezentate în acest sens, persoana fizică sau juridică poate fi scutită de judecător (de instanţa judecătorească) de plata taxei de stat sau de plata unei părţi a ei. Astfel legea sus enunţată, admite cazuri în care instanţa judecătorească, în funcţie de condiţiile unui participant la proces este în drept să scutească de la plata taxei de stat participantul care se încadrează în cazurile enumerate de art. 85 CPC. În speţă, apelanta a depus cererea de apel fără a achita taxa de stat, dar a solicitat, în urma prezentări probelor necesare, scutirea de la plata taxei de stat din considerentul imposibilităţii achitării acesteia ca consecinţă a stării financiare precare.

Instanţa a constatat situaţia invocată, dar a admis parţial cererea, impunînd achitarea taxei de stat doar în mărime de 20 000 lei. Instanţa de recurs consideră concluzia instanţei de apel ca neîntemeiată, avînd în vedere faptul că apelanta a justificat prin probe cerinţa de scutire de la plata taxei de stat.

La caz, recurenta CCL 312 a prezentat instanţei de apel certificate care demonstrează incapacitatea de plată a acesteia şi anume: certificatul nr.12/09 -365 din 08.04.2014 eliberat de BC „MobiasBanca-Groupe Societe Generale”SA din care rezultă că, la 07 aprilie 2014 soldul disponibil în contul bancar CCL 312 constituie suma de 375,34 lei (f.d.160); certificat eliberat de BC „MobiasBanca - Groupe Societe Generale”SA, filiala „Poşta Veche” din 08 aprilie 2014, nr.01-07/124 prin care se confirmă existenţa contului curent cu numărul 2251907132 în MDL al CCL 312 (c/f 1003600070771), avînd suma de 619, 05 lei (f.d.161); extrasul din Registrul bunurilor imobile din 01.04.2014 din care rezultă că pe blocurile locative nr.5/1 -5/7 din str. Ceucari, mun.

Chişinău cu nr. cadastral 0100404.018.02-0100404.018.08 este aplicat sechestru prin încheierea executorului judecătoresc nr.175-1370/13 din 28.10.2013 (f.d.163-164). Or, aceste înscrisuri probează cu certitudine circumstanţele invocate de apelanta-recurentă. Mai mult ca atît, instanţa de recurs menţionează că, recurenta suplimentar la cele invocate a mai anexat la materialele cauzei acte ce confirmă cert lipsa mijloacelor băneşti de care ar dispune CCL 312 pentru a achita taxa de stat, şi anume: certificatul de la BC „MobiasBanca-Groupe Societe Generale”SA filiala „Poşta Veche” nr.01-07-192 din 30.05.2014, prin care se confirmă că soldul curent în contul 2251907132 în MLD la 29 mai 2014 este de 2,31 lei; certificat Mobias Banca nr.12/09-548 din 30 mai 2014, care confirmă lipsa mijloacelor băneşti pe două conturi în valută a CCL 312 şi cel în MLD în sumă doar de 1746 lei.

Unul din conturi fiind blocat. Prin urmare, Colegiul civil menţionează că, instanţa de apel admiţînd toate probele prezentate, le-a considerat întemeiate, însă, totodată eronat le-a apreciat. În context instanţa de recurs aminteşte că art. 6 § 1 din Convenţia Europeana a Drepturilor Omului îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanţă cu orice contestaţie referitoare la drepturile şi obligaţiile sale cu caracter civil, iar factorul financiar, respectiv incapacitatea de a achita o taxă de stat, nu poate servi ca motiv de a nu recurge la această cale de atac. De altfel, instanţa europeană a relatat în practica sa constantă că, „dreptul la o instanţă” nu este absolut.

În această privinţa, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen nu exclude niciodată ipoteză că interesele unei bune administrări a justiţiei pot să justifice impunerea unei restricţii de natură financiară în accesul unei persoane la o instanţă (Tolstoy –Miloslavsky împotriva Regatului Unit), dar această restricţie se impune a fi una justificată, generată de situaţia celui ce recurge la calea de atac, dar şi conformă normelor care guvernează accesul la justiţie. Respectiv, impunerea achitării taxei de stat în condiţiile în care norma legală, şi situaţia contestatarului prevede scutirea de la achitarea taxei de stat – ar restricţiona nejustificat accesul la justiţie, şi s-ar admite astfel încălcarea unuia din drepturile fundamentale consfinţite în Convenţie.

În acelaşi timp, într-o jurisprudenţă constantă (Clionov vs. Moldova, Tudor- Comerţ vs.Moldova, Teltronic-CATV vs.Polonia, etc.) Curtea a statuat că dreptul la tribunal este pus grav în discuţie dacă taxa de stat este fixată într-un cuantum excesiv, în deosebi atunci cînd cel care intenţionează să exercite calea de atac este lipsit de resurse financiare. În consecinţă, Curtea Europeană a arătat că în toate cazurile de exercitare a recursului (apelului) fără plata taxei de stat, instanţa de judecată trebuie să examineze posibilitatea reducerii cuantumului acesteia sau scutirii recurentului (apelantului) care invocă situaţia grea financiară.

Astfel, din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa integral încheierea instanţei de apel cu emiterea unei încheieri noi de admitere integrală a cerinţei de scutire integrală de la plata taxei de stat, şi cauza urmează a fi restituită la Curtea de Apel Chişinău pentru examinarea apelului depus de CCL 312 în fond. În conformitate cu art. 427 lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se admite cererea de recurs declarată de Burlac Cristina în interesele CCL-312.

Se casează încheierea Curţii de Apel Chişinău din 09 aprilie 2014, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de SRL SB Fainex împotriva CCL 312 şi Moroga Ion cu privire la recunoaşterea valabilităţii tranzacţiei şi obligarea la transmiterea imobilelor şi cererea reconvenţională depusă de CCL 312 către SRL SB Fainex privind declararea nulităţii tranzacţiilor. Se pronunţă o nouă încheiere prin care se scuteşte integral CCL 312 de la achitarea taxei de stat la depunerea apelului împotriva hotărîrii Judecătoriei Rîşcani, mun.Chişinău din 20 noiembrie 2013. Se remite cauza pentru judecarea cererii de apel în fond la Curtea de Apel Chişinău. Decizia este irevocabilă din momentul adoptării.

Preşedintele şedinţei, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru