3rh-97/14 — Anularea actului administrativ

prima instanţă: M. Ţurcan dosarul nr.3rh-97/14 instanţa de apel: N. Budăi, Iu. Cimpoi, A. Nogai, instanţa de recurs: Iu. Sîrcu, T. Chişca-Doneva, N. Clima ÎNCHEIERE 25 iunie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Galina Stratulat, Iurie Bejenaru, Oleg Sternioală, Dumitru Mardari examinînd cererea de revizuire depusă de Viştac Svetlana, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Viştac Svetlana împotriva societăţii pe acţiuni „Apă – Canal” cu privire la anularea actului administrativ, împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 26 septembrie 2013, prin care recursul declarat de către Viştac Svetlana s-a considerat inadmisibil, c o n s t a t ă La 19 august 2010, Viştac Svetlana a depus cerere de chemare în judecată împotriva societăţii pe acţiuni „Apă – Canal” cu privire la anularea actului a S.A „Apă – Canal” din 29.07.2010 cu privire la decontarea casei nr.53 de pe str. Cetatea Albă , mun.

Chişinău, recunoaşterea datoriei pentru apă potabilă şi canalizare în sumă de 21918 lei, ca fiind ilegală, recunoaşterea sumei achitată de Viştac Anatolii în mărime de 3 600 lei, ca parvenită pentru consumul apei potabile şi canalizare, încasarea pagubei morale, pentru deconectarea ilegală de la reţeaua cu apă potabilă în perioada de vară, în sumă de 50 000 lei şi încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acţiunii reclamanta a invocat că la data de 29.07.2010 colaboratorii SA„Apă –Canal” au deconectat casa din strada Cetatea Albă , 53 de la reţeaua de apă potabilă, motivând că reclamanta are datorie către pârât în mărime de 21 918 lei. Susţine reclamanta că nu este adevărat acest lucru,deoarece ea a achitat pentru consumul apei potabile şi canalizare conform contractului încheiat nr.404759 din 18.03.2008, care nu a fost reziliat de pârât şi este valabil până la instalarea contorului la apă potabilă a casei sale.

Motivul tărăgănării instalării contorului la apa potabilă este pârâtul. Indică reclamanta că de nenumărate ori s-a adresat către pârât cu rugămintea ca să se prezinte la faţa locului şi să instaleze contorul în locul destinat, adică în fântâna care se găseşte la balanţa pârâtului. Pârâtul de fiecare dată reacţiona, se prezenta la faţa locului, pompa apa din această fântână, deoarece permanent este plină cu apă. Colaboratorii pârâtului de fiecare dată îi spuneau că instalarea contorului în această fântână este imposibila, deoarece apeductele sânt uzate şi este necesar pentru a schimba apeductele în această fântână. Colaboratorii pârâtului i-au recomandat o variantă pentru rezolvarea acestei probleme, să construiască din contul său în curtea sa fântână pentru a fi instalat contorul la apa potabilă.

Practic ea a dublat fântâna pârâtului cu cheltuieli considerabile pentru a rezolva problema instalării contorului la apa potabilă. Menţionează reclamanta că pârâtul încearcă să demonstreze că ea este vinovată că n-a instalat contorul la apa rece la timp conform contractului nominalizat. Al doilea motiv, pârâtul încearcă să demonstreze precum că ea are în curtea sa bazin pentru apă şi se foloseşte de acest bazin şi în perioada de iarnă. A menţionat faptul că bazinul pentru apă din curtea sa cu dimensiunile 3 pe 3 metri, serveşte pentru a se scălda ea şi membrii familiei sale în perioada de vară. Motivul că în rezultatul efectuării unui control a colaboratorului pârâtului s-a depistat că bazinul în timp de iarnă era plin cu apă, sânt următoarele explicaţii.

Acest bazin pentru apă este plin cu apă permanent din momentul dării în exploatare. Nu poate fi fără apă acest bazin nici vara, nici iarna din motivul că dacă bazinul este fără apă, atunci în bazinul gol pătrunde din sistema de canalizare apă murdară, acest lucru a fost demonstrat deja. Ea se foloseşte de bazinul de apă în perioada de vară, corespunzător a achitat pârâtului conform contractului nominalizat, datorii nu are, dar în perioada de iarnă ea nu se foloseşte de acest bazin cu apă. Invocă reclamanta că suma de 21 918 lei este una arbitrar calculată de pârât pe care nu o recunoaşte şi nu este legitimă şi necesită a fi anulată ca neîntemeiată.

Referitor la paguba morală consideră reclamanta că pârâtul prin acţiunile sale ilegale a deconectat de la apa potabilă în perioada cea mai călduroasă începând cu data de 29.07.2010, astfel, a suferit, în perioada anotimpului cel mai călduros, când mercurul termometrului ajungea până la 39-40°C, iar ea stătea fără apă rece, nu funcţiona sistema de canalizare. Consideră reclamanta că pârâtul i-a adus paguba morală în mărime enorm de mare şi necesită să-i restituie cel puţin suma de 50 000 lei. În cadrul examinării cauzei reclamanta a depus cerere suplimentară, prin care solicită anularea facturii eliberate de S.A. Apă – Canal” nr.2906453 din 05.08.2010, cu suma de 8 354 lei, fiind neargumentată şi nelegitimă, obligarea S.A.

„Apă – Canal” să conecteze casa la conducta de apă potabilă imediat. Prin hotărârea Judecătoriei Râşcani, mun. Chişinău din 28 septembrie 2011, s-a dispus respingerea cererii de chemare în judecată a reclamantei Viştac Svetlana împotriva SA „Apă –Canal” privind anularea actului administrativ, ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 21 februarie 2013, a fost respins apelul declarat de Viştac Svetlana şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 28 septembrie 2011, de respingere a acţiunii. La 08 iulie 2013, Viştac Svetlana a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei hotărîri noi de admitere a acţiunii.

Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 26 septembrie 2013, recursul declarat de către Viştac Svetlana s-a considerat inadmisibil. La 23 mai 2014, Viştac Svetlana a depus o cerere de revizuire împotriva încheierii instanţei de recurs, solicitînd admiterea cererii, casarea încheierii supuse revizuirii, cu rejudecarea cauzei. În motivarea cererii revizuenta a indicat că după examinarea pricinii au apărut înscrisuri probatoare noi care nu au putut fi prezentate instanţei într-o împrejurare ce nu a depins de voinţa părţilor, şi anume raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 052 din 10 martie 2014, care combate circumstanţele considerate de instanţele de judecată ca fiind stabilite. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă, din următoarele considerente.

Colegiul notează că motivele revizuirii sînt prevăzute limitativ de art.449 CPC. Hotărîrea atacată prin intermediul revizuirii nu poate fi criticată în raport de materialul dosarului existent la data pronunţării acestei hotărîri, dar numai în baza unor împrejurări noi, necunoscute de instanţă la data pronunţării. Astfel, pe calea revizuirii nu se pune problema realizării unui control judiciar, ci a unei noi judecăţi, pe temeiul unor elemente ce au format obiectul judecăţii finalizată cu pronunţarea hotărîrii a cărei revizuire se solicită.

În conformitate cu art.449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii Instanţa menţionează că una din condiţiile esenţiale pentru admiterea cererii de revizuire pe temeiul prevăzut de 449 lit. b) CPC este ca revizuentul să probeze că nu a ştiut anterior pronunţării hotărîrii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanţe sau fapte şi că nu a avut posibilitatea de a le cunoaşte.

În rezultatul examinării cererii se constată faptul că înscrisul prezentat, raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 052 din 10 martie 2014, nu poate servi ca temei de admitere a cererii de revizuire, dat fiind faptul că nu este un fapt necunoscut, or, raportul menţionat putea fi elaborat şi prezentat instanţei de judecată în cadrul examinării pricinii civile, dar nu ulterior acesteia. Colegiul reţine că instanţa de judecată a examinat pricina în coraport cu materialele anexate la dosar, prin urmare, soluţia instanţei este întemeiată şi legală reieşind din probele anexate la dosar, iar prezentarea ulterioară a altor probe care au putut fi solicitate sau invocate de părţi, este inadmisibilă.

Instanţa de revizuire notează că motivele revizuirii sînt prevăzute limitativ de art.449 CPC, hotărîrea atacată prin intermediul revizuirii nu poate fi criticată în raport de materialul dosarului existent la data pronunţării acelei hotărîri, ci numai în baza unor împrejurări noi, necunoscute de instanţă la data pronunţării. Astfel, pe calea revizuirii nu se pune problema realizării unui control judiciar, ci a unei noi judecăţi, pe temeiul unor elemente ce au format obiectul judecăţii finalizată cu pronunţarea hotărîrii a cărei revizuire se solicită. În afară de aceasta, noul înscris nu face temeiul revizuirii potrivit art. 449 CPC.

Analizînd materialele dosarului Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că argumentele invocate în cererea de revizuire sunt în contradicţie cu prevederile art. 449 lit. b) CPC, prin urmare, nu constituie motiv legal de retractare a deciziei contestate, din care motiv cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă. Unul din elementele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că o soluţie definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată (cauza Roşca c. Moldovei, nr. 6276/02, § 24, din 22 martie 2005). Principiul securităţii raporturilor juridice presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat (res judecata).

Acest principiu insistă asupra faptului, că nici o parte la proces nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri care este definitivă şi executorie, chiar în scopul reluării procesului de judecată şi o nouă soluţionare a cauzei. Competenţa Curţii Supreme de Justiţie este de a corecta lacunele în drept şi omisiunile justiţiei, şi nici într-un caz de a efectua o reexaminare. Revizuirea nu trebuie tratată ca un recurs în anulare, şi nici existenţa a două păreri asupra aceleiaşi probleme nu poate servi temei pentru reexaminare. Ca excepţie de la acest principiu se face în cazul în care reexaminarea este necesară în temeiul circumstanţelor fundamentale şi obligatorii. În consecinţă, admiterea cererii de revizuire în împrejurările reţinute va constitui incontestabil o încălcare a principiului securităţii raporturilor juridice (Popov (2) contra Moldovei, E. Duca contra Moldovei ş.a).

Din considerentele menţionate, colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire înaintată de către Viştac Svetlana ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art.art.269-270, art.453 al.(1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Viştac Svetlana, împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 26 septembrie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Viştac Svetlana împotriva societăţii pe acţiuni „Apă – Canal” cu privire la anularea actului administrativ.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru, Oleg Sternioală Dumitru Mardari