3ra-681/14 — Anularea deciziei

Dosarul nr. 3ra-681/14 Prima instanţă: Judecătoria Centru, mun. Chişinău (jud. Şt. Niţă) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud. Sv. Caitaz, A. Doga, A. Nogai)

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA

DECIZIE Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ 25 iunie 2014 mun.

Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, în componenţa: Preşedintele completului Nicolae Clima Judecători Galina Stratulat Iurie Bejenaru Dumitru Mardari Oleg Sternioală examinând recursul declarat de către Inspectoratul General al Poliţiei împotriva deciziei din 13 februarie 2014 a Curţii de Apel Chişinău, adoptate în cauza civilă la cererea lui Beşleagă Alexandru împotriva Inspectoratului General al Poliţiei şi Ministerul Afacerilor Interne cu participarea intervenientului accesoriu Viscun Vladimir privind anularea în parte a actului administrativ, obligarea reangajării în funcţie şi recuperarea cheltuielilor de judecată, a c o n s t a t a t: La data de 02 septembrie 2013, Beşleagă Alexandru a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliţiei şi Ministerul Afacerilor Interne al RM, solicitînd anularea pct.1.3 din ordinul nr.353 ef emis de către Inspectoratul General al Poliţiei privind numirea prin transfer în funcţia de ofiţer de Investigaţii al Biroului Zonal Poliţie Criminală al Sectorului de Poliţie nr.3 (Lozova) al Inspectoratului de Poliţie Străşeni al IGP al MAI al RM, cu eliberarea din funcţia de Şef al Secţiei Investigaţii a Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane.

De asemenea, reclamantul a solicitat obligarea Inspectoratului General al Poliţiei de a-1 reangaja în funcţia anterioară şi încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acţiunii reclamantul a invocat că, este angajatul Ministerului Afacerilor Interne din anul 1996, iar în domeniul combaterii traficului de persoane şi-a început activitatea din anul 2002. În luna septembrie 2008 a fost promovat în funcţia de șef de secţie investigaţii a Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane şi a activat în această funcţie pînă la data de 30.08.2013. Prin ordinul nr.5 din 04.01.2013, care i-a fost adus la cunoştinţă la data de 11.01.2013, reclamantul a fost preavizat despre reducerea funcţiei deţinute, iar conform procesului verbal nr.34/3-2202 din 24.06.2013, i-a fost propusă funcţia de ofiţer de investigaţii al Biroului zonal al Poliţiei criminale al Sectorului de politie nr. 5 (Bubuieci) al IP Ciocana a Direcţiei de Poliţie mun.

Chişinău al IGP al MAI. 1 A mai indicat reclamantul că, a refuzat să accepte această propunere, pe care a calificat-o ca o încălcare gravă a prevederilor contractului de muncă şi a legislaţiei muncii, deoarece în rezultatul acestei reforme instituţionale şi organizatorice Centrul pentru Combaterea Traficului de Persoane, în cadrul căruia activa în funcție de Şef Secţie Investigaţii, a trecut din subordinea MAI în subordinea Inspectoratului General al Poliţiei, iar funcţia dată nu a fost redusă. La 13.08.2013, conform procesului verbal nr.34/3-3511, i-au fost propuse alte două funcţii - ofiţer de investigaţie al Biroului zonal poliţie criminală al SP nr.3 Lozova al IP Străşeni şi ofiţer de investigaţii al Biroului crime grave al Serviciului poliţiei criminale al SII a IP Dubăsari.

Mai indică reclamantul că, deşi nu a fost de acord cu acest fapt şi a menţionat în procesul verbal respectiv că funcţiile propuse nu sunt analogice cu cea exercitată, a fost nevoit să accepte funcţia de ofiţer de investigaţii al Biroului Zonal Poliţie Criminală al Sectorului de Poliţie nr. 3 (Lozova) al Inspectoratului de Poliţie Străşeni al IGP al MAI al RM, deoarece a fost avertizat că, în caz contrar va fi concediat din organele afacerilor interne. La 30.08.2013 a fost emis ordinul nr.353 ef, iar potrivit pct.1.3 a acestui ordin s-a dispus numirea sa, în legătură cu schimbările survenite în statele de organizare a MAI al RM, aprobate prin ordinul MAI nr. 71 din 28.02.2012, în funcţia menţionată mai sus, cu eliberarea din funcţia de şef al secţiei investigaţii al Centrului pentru combaterea traficului de persoane.

Prin hotărârea din 30 octombrie 2013 a judecătoriei Centru, mun.

Chişinău, cererea de chemare în judecată a lui Beşleagă Alexandru a fost admisă parţial: s-a anulat pct.1.3 din ordinul nr. 353 ef, emis de Inspectoratul General al Poliţiei privind numirea prin transfer al reclamantului în funcţia de ofiţer de Investigaţii al Biroului Zonal Poliţie Criminală al Sectorului de Poliţie nr. 3 (Lozova) al Inspectoratului de Poliţie Străşeni al IGP al MAI al RM, şi eliberarea acestuia din funcţia de şef al Secţiei Investigaţii a Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane; s-a obligat Inspectoratul General al Poliţiei să-l angajeze pe reclamantul Beşleagă Alexandru în funcţia de şef al Secţiei Investigaţii Excepţionale al Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane al Inspectoratului Naţional de Investigaţii al Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne al RM și s-a respins ca nefondată cerinţa privind recuperarea cheltuielilor de judecată.

Prin decizia din 13 februarie 2014 a Curţii de Apel Chişinău a fost respins apelul declarat de Inspectoratul General al Poliţiei, cu menţinerea hotărârii din 30 octombrie 2013 a judecătoriei Centru, mun. Chişinău. La data de 10 aprilie 2014 Inspectoratul General al Poliţiei a declarat recurs împotriva deciziei din 13 februarie 2014 a Curţii de Apel Chişinău. În motivarea recursului s-a indicat că, instanţa de fond şi de apel au aplicat în mod eronat legea şi a fost arbitrară aprecierea probelor de către instanţele judecătoreşti, prin ce au fost încălcate prevederile art.432, alin.(4) al Codului de procedură civilă. Mai indică recurentul că, ordinul MAI nr.5 din 04.01.2013 cu privire la preavizarea efectivului MAI nu a fost contestat de către Beşleagă Alexandru şi nici nu a fost anulat sau abrogat.

Astfel, instanţa de apel deşi a constatat prezenţa ordinului MAI nr.5 din 04.01.2013, face trimitere la acesta la întemeierea concluziilor, însă ajunge la concluzia că, funcţia lui Beşleagă Alexandru a fost doar redenumită. Mai consideră recurentul că, instanţele de judecată inferioare nu şi-au motivat concluzia în sensul formulat şi anume nu este clar cum instanţa a ajuns la concluzia că instituţiile au fost redenumite. 2 Mai consideră că, au fost încălcate prevederile art.432, alin.(2), lit. c) al Codului de procedură civilă, instanţele de fond au interpretat în mod eronat art.88, alin.(l), lit. c) al Codului muncii. În opinia recurentului instanţele de fond interpretînd eronat art.24 alin,(3) al Legii contenciosului administrativ, au pus probaţiunea pe seama Inspectoratului General al Poliţiei, apreciind probele în favoarea intimatului, invocînd că pîrîţii nu au prezentat probe concludente şi pertinente care ar demonstra legalitatea ordinului.

În aceste circumstanţe instanţa de fond şi de apel au pus Ministerul Afacerilor Interne şi Inspectoratul General al Poliţiei pe aceeaşi poziţie în materie de probaţiune. Or, potrivit art.12 alin.(l) al Legii cu privire la Poliţie şi statutul poliţistului, Inspectoratul General al Poliţiei reprezintă unitatea centrală de administrare şi control al Poliţiei, cu statut de persoană juridică şi cu competenţă pe tot teritoriul Republicii Moldava, iar potrivit extrasului din Registrul de stat al unităţilor de drept nr.267147 din 21.03.2013, Inspectoratul General al Poliţiei este o persoană juridică nou creată.

În această ordine de idei, recurentul este de părerea că, sarcina probaţiunii pretenţiilor faţă de Inspectoratul Genei al Poliţiei este pusă pe seama intimatului care urma să-şi argumenteze solicitările faţă de Inspectoratul General al Poliţiei cu prezentarea probelor confirmătoare, ceea ce nu a făcut, invocînd afirmaţii pur declarative, folosindu-se de poziţia instanţelor judecătoreşti de fond precum că Inspectoratul General al Poliţiei aflîndu-se în faţa instanţei de contencios administrativ urmează să prezinte probe ce ar dezminţi declaraţiile intimatului. Astfel, reclamantul a invocat că funcţia deţinută anterior a fost doar redenumită. A mai indicat recurentul că, instanţele inferioare au constatat că reclamantul a deţinut anterior funcţia de şef al Secţiei Investigaţii a Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane, făcînd parte din personalul subdiviziunii MAI şi nu a IGP.

Instanţa de apel menţionează că în caz de reorganizare sau de schimbare a proprietarului unităţii, succesorul preia toate drepturile şi obligaţiile existente la momentul reorganizării sau schimbării proprietarului. În sensul dat se remarcă şi faptul că noţiunea de succesorul funcţiei se referă la caz, deoarece obiectul dedus judecăţii nu a fost dreptul la succesiune, ci examinarea legalităţii şi temeiniciei transferului reclamantului în altă funcţie. Recurentul consideră această constatare eronată, deoarece potrivit art.7, lit. l) al Legii cu privire la Poliţie şi statutul poliţistului, ministrul afacerilor interne numeşte şi eliberează din funcţie poliţiştii din cadrul subdiviziunilor subordonate Ministerului Afacerilor Interne, care nu intră în componenţa Inspectoratului General al Poliţiei şi a subdiviziunilor subordonate acestuia.

La data de 22 mai 2014 Beşleagă Alexandru a depus referinţă la recursul Inspectoratului General al Poliţiei împotriva deciziei din 13 februarie 2014 a Curţii de Apel Chişinău, solicită respingerea recursului şi menţinerea deciziei instanţei de apel. Analizând legalitatea actelor de dispoziţie atacate, prin prisma argumentelor invocate în cererea de recurs și referinţă, Colegiul consideră recursul drept neîntemeiat şi care urmează a fi respins din următoarele motive. În conformitate cu prevederile art. 445, alin.(1), lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel. 3 Colegiul consideră că, instanța de apel a examinat cauza respectînd prevederile legale, apreciind corect circumstanțele de fapt și drept, iar decizia emisă este legală și întemeiată din următoarele considerente.

Astfel, Colegiul a constatat că, Beşleagă Alexandru a fost angajat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne din anul 1996, iar în domeniul traficului de persoane și-a început activitatea în 2002. Ulterior, începînd cu luna septembrie 2008, Beşleagă Alexandru a fost promovat în funcţia de șef al secţiei investigaţie a CCTP din cadrul MAI pentru merite şi rezultate realizate în activitatea profesională. De asemenea, Colegiul a stabilit că, în cadrul reformei instituţionale şi organizatorice a Ministerului Afacerilor Interne, prin hotărîrea Guvernului nr.986 din 24.12.2012, a fost aprobată structura şi efectivul-limită al Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne, în subordinea căruia au trecut majoritatea absolută a structurilor poliţieneşti, subordonate anterior Ministerului Afacerilor Interne.

Astfel, Colegiul civil reţine că instanţa de apel corect a constatat că, s-a produs reorganizarea MAI al RM, în sensul art.64, alin. (3) al Codului Muncii, însă Centrul pentru combaterea traficului de persoane, unitate în care activa intimatul Beşleagă Alexandru, nu a fost lichidat, precum și nu a fost lichidată nici Secţia investigaţii unde activa reclamantul, şeful căreia era intimatul Beşleagă Alexandru, această subdiviziune fiind doar redenumită în Secţia investigaţii cazuri excepţionale, fără reducerea numărului sau a statelor de personal, ceea ce se confirmă prin extrasul din cadrul de funcţionare (f.d.51-52). Mai mult ca atît, în rezultatul reorganizării, personalul acestei subdiviziuni a fost majorat cu 2 unităţi, fapt care rezultă din lista efectivului Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane pînă şi după reforma din 05.03.2013, (f. d. 27-31) şi din ordinul MAI nr.71 din 28.02.2012.

Conform materialelor dosarului, la data de 11.01.2013 prin ordinul MAI nr.5 din 04.01.2013 intimatul Beşleagă Alexandru, fiind angajat în funcţia de şef al Secţiei investigaţiei al Centrului pentru combaterea traficului de persoane a fost preavizat de faptul că funcţia pe care el o ocupa la acel moment va fi redusă în legătură cu adoptarea Legii cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului Nr. 320 din 27.12.2012 publicată ulterior la 01.03.2013 în Monitorul Oficial nr. 42-47. Prin urmare, Colegiul civil a constatat că la data de 28.02.2013 a fost aprobat Ordinul MAI nr.71 cu privire la statele de organizare ale Inspectoratului General de Poliţie al MAI potrivit căruia statele de personal ale Centrului pentru combaterea traficului de persoane au fost „abrogate şi create altele noi”.

In acest context, Colegiul civil va reţine ca fiind neîntemeiat şi absolut nefondat argumentul recurentului precum că odată cu abrogarea statelor de personal şi crearea altelor noi, se presupune faptul că funcţia deţinută de către Beşleagă Alexandru a fost redusă. In acest sens, Colegiul indică că, prin reforma de reorganizare a fost aprobată structura şi efectivul-limită al Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne, în subordinea căruia au trecut majoritatea absolută a structurilor poliţieneşti, subordonate anterior Ministerului Afacerilor Interne. 4 Prin urmare, funcţia lui Beşleagă Alexandru nu a fost redusă, dar redenumită, de facto el urma să rămînă să activeze tot în aceeaşi funcţie, însă în Secţia sub altă denumire, şi anume secţia de investigaţii cazuri excepţionale, care are în componenţă cinci angajaţi, printre care și șeful secţiei a cărui atribuții corespund cu cele avute anterior de intimat.

Reieşind din cele enunţate mai sus, Colegiul reţine că în cadrul Ministerului Afacerilor Interne a avut loc după reformă o reorganizare a statelor de personal, dar nu reducerea de cadre, în care temei în mod ilegal a avut loc concedierea lui Beşleagă Alexandru din funcţia de Şef ai Secţiei Investigaţii a CCTP. Colegiul reține că, instanţa de apel, corect a apreciat și aplicat prevederile art.64, alin. (3) din Codul Muncii, conform căruia, în caz de reorganizare sau de schimbare a proprietarului unităţii, succesorul preia toate drepturile şi obligaţiile existente la momentul reorganizării sau schimbării proprietarului, ce decurg din contractul colectiv de muncă şi din contractele individuale de muncă.

Concedierea salariaţilor în aceste cazuri este posibilă numai cu condiţia reducerii numărului sau a statelor de personal din unitate. Astfel, instanța de apel corect a apreciat faptul că, concedierea intimatului din funcţia de Şef al Secţiei Investigaţii a Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane s-a produs cu încălcarea prevederilor art. 64, al.( 3) din Codul Muncii RM, deoarece nu a fost redus nici numărul, nici statele de personal al acestei secţii. La fel, Colegiul remarcă, corectitudinea aplicării prevederilor art. 88, al.(l) lit. b) Codul Muncii, care prevede expres că în caz de reducere a numărului sau a statelor de personal vor fi preavizate numai persoanele ale căror locuri de muncă urmează a fi reduse.

Astfel, instanţa de apel corect şi just a stabilit că în supra, funcţia de șef al Secţiei investigaţii al Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane nu a fost redusă, de aceea nu existau temeiuri legale pentru preavizarea reclamantul despre concedierea sa şi respectiv nu existau temeiuri legale pentru a i se propune transferul în altă funcţie. În această ordine de idei, instanţa de apel corect a apreciat că, funcţiile vacante propuse lui Beşleagă Alexandru nu sunt echivalente, nu au acelaşi specific de activitate şi nu corespund gradului special, studiilor, experienţei şi calificării reclamantului. Aici, Colegiul mai remarcă că, într-adevăr intimatul a acceptat funcția nou propusă, dar a fost condiționat și impus să accepte, ori inițiativa nu a venit din partea sa, ci a angajatorului.

Totodată, Colegiul menționează că, conform procesului verbal nr.34/3-3511 din data de 30.08.2011(f.d.10) este indicat că, se propune funcția în legătură cu reducerea statelor de personal, respectiv argumentul recurentului precum că, a avut loc transferul angajatului în baza art.74 Codul muncii nu poate fi reținut. Mai mult ca atît, recurentul susţine faptul că, prin ordinul nr.4 ef emis de IGP la data de 05.05.2013 au fost completate statele Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane, iar la baza emiterii ordinului menţionat au servit rapoartele angajaţilor Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane coordonate cu directorul Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane.

5 In acest sens, Colegiul va reţine ca drept neîntemeiate, neprobate şi declarative argumentele recurentului precum că, funcţiile de conducere din cadrul Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane au fost completate, însă intimatul Beşleagă Alexandru nu a fost inclus în noua structură. La fel, Colegiul îşi susţine poziţia prin faptul că neincluderea lui Beşleagă Alexandru în noile state se datorează neselectării lui şi neaprecierii intimatului ca persoană ce urma a fi numită în funcţie nouă de către directorul CCTP. Prin afirmaţiile menţionate supra, Colegiul reţine că recurentul se contrazice în argumentele aduse prin faptul că Beşleagă Alexandru a fost concediat din funcţia detinută în temeiul reducerii de cadre, iar ulterior afirmă că nu a sustinut careva probă nemonitorizată pentru ocuparea unei noi funcţii ce urma să fie aprobată de directorul Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane.

Ba mai mult ca atît, în recursul declarat, s-a invocat deja un alt temei de destituire a lui Beşleagă Alexandru din funcţia deţinută, precum că „transferul acceptat”. La acest capitol, Colegiul reiterează că, de fapt, în procesul verbal din 30.08.2013 (f.d.10) se indică cert care este motivul propunerii unei funcţii noi lui Beşleagă Alexandru – „reducererea funcţiei”, iar argumentul invocat de către recurent este apreciat ca o încercare de a induce instanţa în eroare. De asemenea Colegiul menţionează că, recurentul, pe parcursul judecării cauzei nu a adus careva probe care ar dovedi o altă necesitate de propunere a unor funcţii alternative lui Beşleagă A., decît faptul precum că reducerii funcţiei.

În cadrul judecării cauzei s-a stabilit cert că, funcţia deţinută de către Beşleagă A. nu a fost redusă şi Centrul pentru Combaterea Traficului de Persoane funcţionează şi cu mai multe state de personal decît pînă la shimbările survenite. De asemenea este de menţionat că, termenul de 2 luni de preavizare a lui Beşleagă Alexandru, avînd în vedere întrepruperile cauzate de concediul de boală şi concediul ordinar în care s-a aflat Beşleagă Alexandru, a expirat la data de 17.07.2013. De îndată după expirarea acestui termen, nu a fost emis, conform art.88 alin.(2) Codul Muncii, ordin de concediere a lui Beşleagă Alexandru. În astfel de situaţie, ordin de concediere nici nu mai putea fi emis dat fiind interdicţia unei astfel de acţiuni, interdicţie prevăzută la art.88 alin.(2) Codul Muncii.

La fel, Colegiul civil reţine că nu a fost emis nici un ordin de MAI şi nici în ordinul Iinspectoratului General de Poliţie din 05.03.2013 nu este specificat despre faptul că se va efectua o anumită selectare şi apreciere de către directorul Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane a persoanelor ce îşi vor continua activitatea în cadrul Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane. Totodată, din materialele dosarului nu rezultă vreo încălcare a lui Beşleagă Alexandru care ar face incompatibilă activitatea sa cu funcţia nouă, sau alte împrejurări care ar determina angajatorul să nu-l selecteze în această funcție.

Mai mult ca atît, reieşind din materialele anexate la dosar, Colegiul indică că, instanța de apel corect a reiterat că, lipseşte vreun ordin emis de organul abilitat în vederea desfăşurării unui concurs sau selecţii speciale pentru funcţia nouă, şi 6 nu este anexat nici un ordin prin care Beşleagă Alexandru să fie considerat ca fiind acel care nu a promovat concursul desfăşurat în scopul ocupării funcţiei nominalizate. La fel, Colegiul va reţine că, instanța de apel corect a stabilit că, anume Inspectoratul General de Poliţie urmează să-l reangajeze pe Beşleagă Alexandru, dar nu Ministerul Afacerilor Interne. Ori, în rezultatul reformării organelor afacerilor interne, Centrul pentru combaterea traficului de persoane, ca fosta structură a MAI, unde a activat Beşleagă Alexandru, şi la moment o nouă structură deja a Inspectoratului General de Poliţie, este aceeaşi structură cu aceleaşi atribuţii şi funcţii, practic cu aceeaşi structură organizatorică.

Prin urmare, anume Inspectoratul General de Poliţie urmează să-l reangajeze pe Beşleagă Alexandru în funcţia anterior deţinută, şi anume de şef al Secţiei Investigaţii Excepţionale al Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane al Inspectoratului Naţional de Investigaţii al Inspectoratului General al Politiei al Ministerului Afacerilor Interne. În acelaşi timp, Colegiul indică că, despre faptul că, concluzia instanței de apel referitor la procesul-verbal nr. 32/3-2202 din 24.06.2013 este legală și întemeiată. Astfel, în contextul reformei instituţionale şi organizatorice a Ministerului Afacerilor Interne, intimatului Beşleagă Alexandru i-a fost propusă funcţia de ofiţer de investigaţii al Biroului zonal poliţiei criminale al sectorului de poliţie nr. 5 (Bubuieci) al IP Ciocana al Direcţiei de poliţie mun.

Chişinău al IGP al MAI. Beşleagă Alexandru a refuzat această propunere, dat fiind faptul că este o încălcare a obligaţiunilor asumate reciproc prin încheierea contractului de muncă în cadrul MAI, prin urmare şi fiind încălcate atît prevederile Codului Muncii, cît şi a Legii speciale cu privire la activitatea poliţiei şi statutul poliţistului. Ori, nu era temei de a propune intimatului Beşleagă Alexandru intenţionat o altă funcţie, deoarece după cum s-a constatat în cadrul instituţiei unde activa nu era o reducere de cadre ce să fie organizată în temeiul art. 88 al Codului muncii, ci numai o implementare a reformei instituţionale şi organizatorice a MAI, prin care o structură a trecut din subdiviziunea unei instituţii în subdiviziunea altei instituţii.

Totodată, instanța de apel corect a reţinut faptul că Beşleagă Alexandru a încheiat un contract individual de muncă, care în virtutea art.45 din Codul Muncii, constă într-o înţelegere dintre salariat şi angajator, prin care salariatul se obligă să presteze o muncă într-o anumită specialitate, calificare sau funcţie, să respecte regulamentul intern al unităţii, iar angajatorul se obligă să-i asigure condiţiile de muncă prevăzute de prezentul cod, de alte acte normative ce conţin norme ale dreptului muncii, de contractul colectiv de muncă, precum şi să achite la timp şi integral salariul.

Iar, prin prisma art. 64, alin. (3) din Codul muncii enunţat, instanța de apel corect a apreciat că, Inspectoratul General al Poliţiei ca organ nou format cu statut de persoană juridică în cadrul MAI al RM este în principiu succesorul în drepturi în raporturile de muncă a intimatului Beşleagă Alexandru cu MAI în cadrul activitătii intimatului în funcţia sus-mentionată în Centrul de combatere a trafucului de persoane cu toate drepturile şi obligaţiunile asumate de părţile contractului individual de muncă. Prin urmare, contractual individual de muncă 7 în virtutea art. 68 alin, (1) al Codului Muncii nu poate fi modificat decît printr- un acord suplimentar semnat de părţi, care se anexează la dosar, şi nici mai mult ca atît nu poate fi încetat decît în cazurile prevăzute la art. 86 al Codului Muncii al RM.

La fel, Colegiul apreciază corectitudinea aplicării de instanța de apel a prevederilor art.74, alin.(1) al Codului Muncii, conform căruia, transferul salariatului la o altă muncă permanentă în cadrul aceleiaşi unităţi, cu modificarea contractului individual de muncă conform art.68, precum şi angajarea prin transferare la o muncă permanentă la o altă unitate ori transferarea într-o altă localitate împreună cu unitatea, se permit numai cu acordul scris al părţilor. În acest context, Colegiul remarcă consimţămîntul lui Beşleagă Alexandru care a fost exprimat pentru transferul lîn altă funcţie nu a fost unul liber exprimat, ci unul viciat, deoarece Beşleagă Alexandru a fost limitat în capacitatea de a alege, iar opţiunile propuse nu erau pe măsura de a corespunde aptitudinilor sale.

Referitor la argumentele invocate de către recurent precum că, instanţa de apel incorect a pus pe seama acestuia sarcina probaţiei, Colegiul le consideră neîntemeiate, deoarece în materia contenciosului administrativ sarcina probaţiunii este în sarcina organului emitent. Chiar şi în cazul litigiilor de muncă, părţile nu sunt situate pe poziţii egale, deoarece angajatorul dispune de toate probele necesare pentru a dovedi legalitatea ordinelor emise. În astfel de raporturi, nu sunt aplicabile principiile altor ramuri de drept (drept penale - principilul prezumţiei nevinovăţiei) şi nici cel consfinţit în art.118 Cod de procedură civilă, deoarece sunt nişte raporturi distincte şi poziţiile procesuale de asemenea sunt diferite.

Referitor la un alt argument din recurs precum că recurentul nu poate executa o hotărîre judecătorească, deoarece Beşleagă Alexandru niciodată nu a fost angajat al Inspectoratului General de Poliţie, de asmenea se consideră de Colegiu ca fiind unul declarativ, or ordinul de transfer a lui Beşleagă Aleandru a fost emis anume de către Inspectoratul General de Poliţie. Judecînd după logica recurentului, Beşleagă Alexandru urma să fie concediat din funcţia ocupată de Şef al secţiei investigaţii a Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane de către angajator – Ministerul Afacerilor Interne, o altă funcţie urma să fie propusă de către precedentul angajator – Minsiterul Afacerilor Interne.

În speţă, însă, s-a constatat cu certitudine că, Ministerul Afacerilor Interne nu a emis nici un ordin de concediere a lui Beşleagă Alexandru, iar funcţia în care a fost transferat Beşleagă Alexandru şi respectiv ordinul de transfer a fost emis de către Inspectoratul General de Poliţie. Mai mult ca atît, în recurs, însăşi recurentul indică că, de fapt nu s-a produs o concediere a lui Beşleagă Alexandru, ci un transfer al acestuia. În astfel de situaţie, transferul a fost operat de către angajator, or nu poate fi implicată o persoană care nu dispune de împuternici în domeniu.

Prin urmare, reieşind din circumstanţele elucidate şi din normele legale citate, instanța de apel corect a ajuns la concluzia că, ordinal nr. 353 ef şi anume la pct. 1.3 emis de Inspectoratul General de Poliţie este unul ilegal, fiind emis contrar prevederilor atît a legislaţiei muncii, cît şi a intereselor şi drepturilor lui Beşleagă 8 Alexandru, fiind garantate de acte normative la nivel naţional şi internaţional, și, instanţa de apel întemeiat şi just a respins cererea de apel, menținînd hotărîrea primei instanțe prin care s-a dispus anularea ordinului menționat supra şi obligarea anume a Inspectoratului General de Poliţie la reangajarea lui Beşleagă Alexandru în funcţia de şef al Secţiei Investigaţii Excepţionale al Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane al Inspectoratului Naţional de Investigaţii al Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne.

Având în vedere cele expuse mai sus, decizia din 13 februarie 2014 a Curţii de Apel Chişinău și hotărîrea primei instanțe sunt legale și urmează a fi menținute. În conformitate cu 445 alin.(1) lit.a) CPC, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e: Se respinge recursul declarat de Inspectoratul General al Poliţiei. Se menține decizia din data de 13 februarie 2014 a Curţii de Apel Chişinău și hotărîrea din data de 05.11.2013 a judecătoriei Centru, mun.Chișinău, adoptate în cauza civilă la cererea lui Beşleagă Alexandru împotriva Inspectoratului General al Poliţiei şi Ministerul Afacerilor Interne cu participarea intervenientului accesoriu Viscun Vladimir privind anularea în parte a actului administrativ, obligarea reangajării în funcţie şi recuperarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru Dumitru Mardari Oleg Sternioală 9