2ra-1873-14 — Repararea prejudiciului material şi moral

prima instanţă: A. Garbuz dosarul nr. 2ra-1873/14 instanţa de apel: I. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi ÎNCHEIERE 19 iunie 2014 mun.

Bălţi Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul - Valeriu Doagă Judecătorii - Nicolae Clima, Sveatoslav Moldovan examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de reprezentantul lui Litra Tudor, avocatul Odobescu Ghenadie şi Ministerul Justiţiei, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Tudor Litra împotriva Ministerului Justiţiei, Procuraturii Generale, intervenient accesoriu Serviciul Vamal cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 13 martie 2014, c o n s t a t ă La 11 ianurie 2013 Litra Tudor a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei, Procuraturii Generale, intervenient accesoriu Serviciul Vamal cu privire la repararea prejudiciului material şi moral.

În motivarea acţiunii Tudor Litra a menţionat că la 23.07.2009, prin dispoziţia primului adjunct al Procurorului General s-a dispus în privinţa sa începerea urmăririi penale privind comiterea infracţiunii prevăzute de art.248 alin.(5) lit. d) din Codul Penal. La 02.12.2009, procurorul secţiei Conducere a urmăririi penale în organele 1 centrale ale M.A.I. şi S.V.a Procuraturii Generale - Eugen Bordos i-a înaintat învinuirea lui Tudor Litra încriminându-i comiterea infracţiunii prevăzute de art.248 alin.(5) lit. d) din Codul Penal. Totodată în privinţa s-a, a fost aplicată măsura preventivă obligarea de a nu părăsi ţara. Prin sentinţa Judecătoriei Rîşcani din 20.04.2011 Tudor Litra a fost achitat în săvârș irea infracţiunii prevăzute de art.248 alin.(5) lit. d) din Codul Penal pe motivul lipsei în acţiunile sale a elementelor constitutive ale infracţiunii.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 09.11.2011 şi decizia Curţii Supreme de Justiţie din 14.06.2012 a fost menţinută sentinţa Judecătoriei Rîşcani din 20.04.2011.

Solicită Tudor Litra încasarea din contul bugetului de stat al Republicii Moldova în beneficiul său suma de 1000 lei cu titlul de reparare a prejudiciului material cauzat prin achitarea serviciilor de asistenţă juridică, suma de 400000 lei cu titlul de reparare a prejudiciului moral cauzat prin lezarea de către organele de drept a drepturilor sale fundamentale în ceea ce priveşte accesul liber la justiţie, dreptul la libertatea individuală şi siguranţă, dreptul la libera circulaţie şi dreptul la un proces echitabil, suma de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de asistenţă juridică şi obligarea Procurorului General de a-şi cere scuze în mod public prin intermediul unei publicaţii cu acoperire naţională în care articolul să aibă următorul conţinut „Procuratura Generală a RM îşi cere scuze oficiale de la Litra Tudor a.n.

15.10.1956 domiciliat în satul Badragii Noi raionul Edineţ pentru faptul atragerii ilegale a sa la răspundere penală de comiterea infracţiunii de contrabandă, acţiuni ce el nu le-a comis". Prin hotărîrea judecătoriei Rîşcani din 20 ianuarie 2014 s-a admis parţial acţiunea înaintată, s-a încasat din contul bugetului de stat al Republicii Moldova, prin intermediul Ministerului Finanţelor în folosul lui Tudor Litra suma de 10000 lei cu titlu de prejudiciu moral, suma de 1000 lei cu titlul de prejudiciu material şi 1500 lei cu titlul de cheltuieli pentru asistenţa juridică. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 13 martie 2014 s-au respins apelurile declarate reprezentantul lui Litra Tudor, avocatul Odobescu Ghenadie, Ministerul Justiţiei şi Procuratura raionului Rîşcani şi s-a menţinut hotărîrea primei instanţe.

La 07 aprilie 2014 reprezentantul lui Litra Tudor, avocatul Odobescu Ghenadie a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 13 martie 2014, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu adoptarea unei noi hotărîri prin care să fie admisă acţiunea integral. În motivarea recursului reprezentantul lui Litra Tudor, avocatul Odobescu Ghenadie a invocat, că instanţele de judecată nu au determinat toate aspectele importante pentru examinarea pricinii. 2 Totodată, la 03 iunie 2014 Ministerul Justiţiei a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 13 martie 2014, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri prin care sumele încasate cu titlul de reparare a prejudiciului material şi moral să fie diminuate la limita rezonabilă.

În motivarea recursului Ministerul Justiţiei a invocat că instanţele de judecată au interpretat eronat legea materială. Examinând temeiurile recursurilor în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile sunt inadmisibile din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile.

3 În conformitate cu art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat. Completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră, că recursurile declarate nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate.

Argumentele invocate în recursuri, că instanţele de judecată nu au determinat toate aspectele importante pentru examinarea pricinii şi au interpretat eronat legea materială nu pot fi reţinute, pe motiv că sunt declarative şi nu au suport legal Cu referire la recursul declarat de reprezentantul lui Litra Tudor, avocatul Odobescu Ghenadie colegiul menţionează că argumentul invocat de recurent în cererea de recurs vizează temeinicia deciziei instanţei de apel şi a hotărârii instanţei de fond şi reflectă temeiul prevăzut de art. 386 alin.(1) lit. b) din Codul de procedură civilă, aplicabil doar procedurii de apel. În legătură cu recursul declarat de Ministerul Justiţiei colegiul menţionează că, în cererea de recurs nu se indică prin ce s-a manifestat aplicarea eronată a normelor de drept material şi care circumstanţe impune concluzia respectivă.

Colegiul reţine că acest argument al recurentului poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanţei de apel ce urmează a fi supusă controlului judiciar. Astfel, instanţa de recurs menţionează că reprezentantul lui Litra Tudor, avocatul Odobescu Ghenadie şi Ministerul Justiţiei nu au invocat niciun argument în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel.

În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că “... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Colegiul concluzionează, că din conţinutul cererilor de recurs nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de recurs.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a 4 considera recursurile declarate de reprezentantul lui Litra Tudor, avocatul Odobescu Ghenadie şi Ministerul Justiţiei ca inadmisibile. În conformitate cu art. 432, art. 433, art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursurile declarate de reprezentantul lui Litra Tudor, avocatul Odobescu Ghenadie şi Ministerul Justiţiei se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Nicolae Clima Sveatoslav Moldovan 5