2ra-1867/15 — Recuperarea prejudiciului material şi moral cauzat în urma acţiunilor ilicite ale organului de urmărire penală, procuraturii şi instanţelor de judecată

Prima instanță: Judecătoria Buiucani mun. Chişinău Dosarul nr. 2ra-1867/15 Judecător: V. Boico Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: M. Ciugureanu, B. Bîrca, S. Arnăut DECIZIE 26 august 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu Judecători Ion Corolevschi, Iuliana Oprea, Galina Stratulat, Ion Druţă examinând recursurile declarate de către: -Tatarenco Vladimir; -Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Tatarenco Vladimir împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Centru Naţional Anticorupţie, privind recuperarea prejudiciului material şi moral cauzat în urma acţiunilor ilicite ale organului de urmărire penală, procuraturii şi instanţelor de judecată, împotriva deciziei Curții de Apel Chişinău din 12 noiembrie 2014, prin care a fost casată hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 05 august 2014 şi emisă o hotărîre nouă, c o n s t a t ă La 17 aprilie 2014, Tatarenco Vladimir s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către Ministerul Justiţiei al RM cu privire la încasarea prejudiciului material şi moral cauzat în urma acţiunilor ilicite ale organului de urmărire penală, procuraturii şi instanţelor de judecată. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la 06 octombrie 2009, de către Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei împotriva lui Tatarenco Vladimir a fost pornită o acţiune penală conform prevederilor art. 326 al. 2 CP RM. Mai apoi tot de ei a fost pornită şi acţiunea penală conform prevederilor art. 195 al. 2 CP RM. După terminarea urmăririi penale, cauza a fost expediată de către procuror în judecătoria Rîşcani mun.

Chişinău. În urma examinării cauzei penale prin sentinţa Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 08.06.2009, Tatarenco Vladimir, învinuit în baza art. 195 al. 2 CP, dar susținută învinuirea în baza art. 190 al. 5 CP pentru că fapta lui nu întruneşte elementele constitutive ale acestei infracţiuni, a fost achitat. Tot prin această sentință Tatarenco Vladimir a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracţiunii prevăzute de art. 326 al. l CP fiindu- i aplicată pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 500 unități convenționale în sumă de 10 000 lei. Hotărîrea primei instanţe a fost contestată de inculpat, de partea vătămată şi de procuror cu apel în Curtea de Apel Chişinău.

Prin decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 28 octombrie 2009 apelul lui Tatarenco Vladimir şi al procurorului au fost respinse, dar a fost admis parţial apelul părții vătămate în partea acţiunii civile şi a fost încasat de la Tatarenco Vladimir în beneficiul părții vătămate prejudiciul moral în mărime de 5000 lei. Ne fiind de acord cu decizia instanţei de apel Tatarenco Vladimir şi procurorul au atacat-o cu recurs ordinar la Curtea Supremă de Justiţie. Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie din 04 mai 2010 au fost admise recursurile ordinare declarate de Tatarenco Vladimir şi procuror, a fost casată decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 28 octombrie 2009 şi s-a dispus rejudecarea cauzei de către aceiași instanţă, într-un alt complet de judecători.

Examinând repetat în ordine de apel cauza dată, Curtea de Apel Chişinău la 01 iulie 2010 a respins ca nefondat apelul lui Tatarenco Vladimir dar au fost admise parţial apelurile declarate de procuror şi partea vătămată. Tot prin această decizie Tatarenco Vladimir a fost recunoscut vinovat în baza art. 190 al. 5, art. 326 al. l Cod penal şi lui i-a fost stabilită pedeapsa în baza art. 190 al 5 Cod penal - 8 (opt) ani închisoare, şi în baza art. 326 al. l Cod penal - 2 (doi) ani închisoare. În baza art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracţiuni lui Tatarenco Vladimir i-a fost stabilită pedeapsa definitivă prin cumulul parţial al pedepselor aplicate - 9 ani închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Prin decizia Colegiului Penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie din 01 noiembrie 2011, a fost admis recursul ordinar declarat de avocatul Marcel Stegărescu în interesele condamnatului Tatarenco Vladimir Ion şi s-a decis casarea deciziei Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 01 iulie 2010 şi sentinţa Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 08 iunie 2009, în partea condamnării lui Tatarenco Vladimir Ion în baza art.326 alin.(l) Cod penal încetarea procesului penal în temeiul art. 391 alin. (l) pct. 6) CPP; s-a casat decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 01 iulie 2010 în partea condamnării lui Tatarenco Vladimir Ion în baza art. 190 alin.(5) Cod penal şi menţinută sentinţa Judecătoriei Riscant mun.

Chişinău din 08 iunie 2009, în partea achitării lui Tatarenco Vladimir Ion în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, pe motiv că fapta nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii, s-a exclus aplicarea prevederilor art. 84 Cod penal în privința lui Tatarenco Vladimir Ion. S-a casat decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 01 iulie 2010 în latura civilă privind încasarea prejudiciului moral în sumă de 5000 lei de la Tatarenco Vladimir în beneficiul părții vătămate Silvia Stratan, s-a menţinut celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate, s-a dispus eliberarea imediată de sub arest a lui Tatarenco Vladimir Ion, dacă nu execută alte pedepse cu închisoarea în baza altor hotărâri judecătoreşti.

Menţionează reclamantul că la aprecierea despăgubirii urmează a fi ţinut cont de asemenea şi de alte criterii cum ar fi starea emoțională şi psihologică a reclamantului, starea fizică, psihică şi sănătatea. Ca urmare a condamnării a fost lipsit de viza de reședință, refuzul de a fi încadrat în câmpul muncii ş.a. Consideră reclamantul că, ar fi echitabil în calitate de compensație materială şi morală pentru toate acţiunile enumerate mai sus suma bănească în mărime de 975 000 lei. Astfel solicită instanţei a încasa în beneficiul lui Tatarenco Vladimir de la Bugetul de Stat prin Intermediul Ministerului Finanţelor prejudiciul material şi moral cauzat lui prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti în mărime de 975 000 lei şi cheltuielile de judecată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 05 august 2014, acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 noiembrie 2014, a fost admis apelul declarat de avocatul Guţu Valentin în interesele lui Tatarenco Vladimir, casată hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 05 august 2014 şi emisă o nouă hotărâre, prin care: -S-a admis parţial cererea de chemare în judecată a lui Tatarenco Vladimir; -S-a încasat din Bugetul de Stat al RM prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Tatarenco Vladimir suma de 25 000 lei cu titlu de prejudiciu moral; -În rest cererea de chemare în judecată s-a respins.

Nefiind de acord cu decizia menționată, la 02 februarie 2015, Tatarenco Vladimir prin intermediul avocatului Guţu Valentin (mandat nr. 0018759) a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, modificarea deciziei instanţei de apel în partea stabilirii sumei despăgubirii de 25 000 lei, majorând-o pînă la suma de 975 000 lei solicitată în cererea de chemare în judecată. În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurentul a indicat că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată şi a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată fiind apreciat subiectiv și arbitrar cuantumul prejudiciului moral.

La 09 iulie 2015, recurs a depus și Ministerul Justiției al RM, solicitând cu titlu principal, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 12 noiembrie 2014, cu menținerea hotărârii primei instanțe. Cu titlu secundar a solicitat recurentul modificarea deciziei instanţei de apel în sensul diminuării prejudiciului moral şi a cheltuielilor de asistență juridică în limite rezonabile. În motivarea recursului, a invocat recurentul că instanța de apel neîntemeiat a dispus încasarea prejudiciului moral cauzat lui Tatarenco Vladimir, decizia respectivă fiind în contradicție cu practica CEDO. La 30 iulie 2015, Tatarenco Vladimir, reprezentat de avocatul Valentin Guțu, a prezentat referință pe marginea recursului declarat de Ministerul Justiţiei, indicînd că acesta este tardiv a solicitat respingerea recursului.

Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Avînd în vedere că copia deciziei integrale a instanţei de apel a fost expediată în adresa părţilor la 25.11.2014 (f.d. 103), cît şi faptul că la materialele cauzei nu sunt careva probe privind recepționarea acesteia, recursurile se consideră declarate în termen. În conformitate cu art. 440 alin. (2) CPC, prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 12 august 2015, recursurile au fost declarate admisibile.

Examinând argumentele invocate în cererile de recurs în raport cu materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de Tatarenco Vladimir întemeiat, care urmează a fi admis, cu modificarea deciziei instanței de apel în partea cuantumului prejudiciului moral încasat, majorînd acesta până la suma de 50 000 lei, respectiv recursul declarat de către Ministerul Justiției al RM urmează a fi respins, din considerentele ce urmează. Conform art. 445 alin. (1) lit. e), instanța de recurs după ce examinează recursul este în drept să admită recursul şi să modifice decizia instanţei de apel şi/sau hotărîrea primei instanţe.

În conformitate cu art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998, privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti „În conformitate cu prevederile prezentei legi, este reparabil prejudiciul material şi moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma reținerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de declarație de a nu părăsi localitatea sau țară, tragerii ilegale la răspundere penală”.

În conformitate cu art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti „Dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea şi modul stabilite de prezenta lege, apare în cazul: a) devenirii definitive şi irevocabile a sentinţei de achitare; b) scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe temeiuri de reabilitare; c) adoptării de către instanţa judecătorească a hotărîrii cu privire la anularea arestului contravenţional în legătură cu reabilitarea persoanei fizice; d) adoptării, de către judecătorul de instrucţie, în condiţiile art.313 alin.(5) din Codul de procedură penală, în privinţa persoanei achitate sau scoase de sub urmărire penală, a încheierii privind declararea nulităţii actelor sau acţiunilor organului de urmărire penală sau organului care exercită activitate specială de investigaţii.” Conform art. 1405 alin. (1) Cod Civil „(1) Prejudiciul cauzat persoanei fizice prin condamnare ilegală, atragere ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a măsurii preventive sub forma arestului preventiv sau sub forma declaraţiei scrise de a nu părăsi localitatea, prin aplicarea ilegală în calitate de sancţiune administrativă a arestului,

muncii neremunerate în folosul comunităţii se repară de către stat integral, indiferent de vinovăţia persoanelor de răspundere ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii sau ale instanţelor de judecată.” Conform art. 1423 alin. (1) Cod Civil, „Mărimea compensației pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul şi gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, şi de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate”. Colegiul menționează că, conform materialelor dosarului instanța de apel justificat a constatat că la 06 octombrie 2009, de către Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei împotriva lui Tatarenco Vladimir a fost pornită o acţiune penală conform prevederilor art. 326 al.

2 CP RM. Mai apoi tot de ei a fost pornită şi acţiunea penală conform prevederilor art. 195 al. 2 CP RM. După terminarea urmăririi penale, cauza a fost expediată de către procuror în Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău. În urma examinării cauzei penale prin sentinţa Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 08.06.2009, Tatarenco Vladimir, învinuit în baza art. 195 al. 2 CP, dar susținută învinuirea în baza art. 190 al. 5 CP pentru că fapta lui nu întruneşte elementele constitutive ale acestei infracţiuni, a fost achitat. Tot prin această sentință Tatarenco Vladimir a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracţiunii prevăzute de art. 326 al. l CP fiindu- i aplicată pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 500 unități convenționale în sumă de 10 000 lei.

Hotărîrea primei instanţe a fost contestată de inculpat, de partea vătămată şi de procuror cu apel în Curtea de Apel Chişinău. Prin decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 28 octombrie 2009 apelul lui Tatarenco Vladimir şi al procurorului au fost respinse, dar a fost admis parţial apelul părții vătămate în partea acţiunii civile şi a fost încasat de la Tatarenco Vladimir în beneficiul părții vătămate prejudiciul moral în mărime de 5000 lei. Ne fiind de acord cu decizia instanţei de apel Tatarenco Vladimir şi procurorul au atacat-o cu recurs ordinar la Curtea Supremă de Justiţie. Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie din 04 mai 2010 au fost admise recursurile ordinare declarate de Tatarenco Vladimir şi procuror, a fost casată decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 28 octombrie 2009 şi s-a dispus rejudecarea cauzei de către aceiași instanţă, într-un alt complet de judecători.

Examinând repetat în ordine de apel cauza dată, Curtea de Apel Chişinău la 01 iulie 2010 a respins ca nefondat apelul lui Tatarenco Vladimir dar au fost admise parţial apelurile declarate de procuror şi partea vătămată. Tot prin această decizie Tatarenco Vladimir a fost recunoscut vinovat în baza art. 190 al. 5, art. 326 al. l Cod penal şi lui i-a fost stabilită pedeapsa în baza art. 190 al 5 Cod penal - 8 (opt) ani închisoare, şi în baza art. 326 al. l Cod penal - 2 (doi) ani închisoare. În baza art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracţiuni lui Tatarenco Vladimir i-a fost stabilită pedeapsa definitivă prin cumulul parţial al pedepselor aplicate - 9 ani închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Prin decizia Colegiului Penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie din 01 noiembrie 2011, a fost admis recursul ordinar declarat de avocatul Marcel Stegărescu în interesele condamnatului Tatarenco Vladimir Ion şi s-a decis casarea deciziei Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 01 iulie 2010 şi sentinţa Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 08 iunie 2009, în partea condamnării lui Tatarenco Vladimir Ion în baza art.326 alin.(l) Cod penal încetarea procesului penal în temeiul art. 391 alin. (l) pct. 6) CPP; s-a casat decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 01 iulie 2010 în partea condamnării lui Tatarenco Vladimir Ion în baza art. 190 alin.(5) Cod penal şi menţinută sentinţa Judecătoriei Riscant mun.

Chişinău din 08 iunie 2009, în partea achitării lui Tatarenco Vladimir Ion în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, pe motiv că fapta nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii, s-a exclus aplicarea prevederilor art. 84 Cod penal în privința lui Tatarenco Vladimir Ion. S-a casat decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 01 iulie 2010 în latura civilă privind încasarea prejudiciului moral în sumă de 5000 lei de la Tatarenco Vladimir în beneficiul părții vătămate Silvia Stratan, s-a menţinut celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate, s-a dispus eliberarea imediată de sub arest a lui Tatarenco Vladimir Ion, dacă nu execută alte pedepse cu închisoarea în baza altor hotărâri judecătorești.

Astfel, în final, apelantul a fost reabilitat pe deplin, fiind achitat pe art. 190 alin. (5) Cod penal, pe motiv că fapta nu întruneşte elementele constitutive ale infracțiunii, iar pe art. 326 alin. (l) Cod penal, fiind dispusă încetarea procesului penal în temeiul art. 391 alin. (l) pct. 6) CPP care prevede încetarea procesului. Colegiul menționează că, având în vedere specificul obiectului litigiului în cauză și anume repararea prejudiciului pentru tragerea ilegală la răspundere penală, Colegiul menționează că cuantumul prejudiciului moral se determină în baza criteriilor prevăzute la art. 11 alin. (1) din Legea nr. 1545. Aprecierea prejudiciului moral se face în raport cu miza pentru reclamant, comportamentul părților, buna/reaua credință, etc. Se ia în considerare în mod obligatoriu principiul general al echității.

Prejudiciul moral se apreciază individual pentru fiecare caz, luând-se în considerație argumentele ambelor părți în proces şi excluzând-se pretenții excesive şi vădit exagerate. În acest context, Colegiul reține că, apelantul a fost învinuit în săvârșirea unei crime care prevede pedeapsă pe un termen lung de detenție, ceia ce a cauzat fără îndoială o presiune psihologică continuă asupra inculpatului, mai mult ca atât durata urmării penale, precum şi examinării cauzei penale, fiind de mai mult de 4 ani (din 06.10.2007 până la 01.11.2011). Colegiul menționează și rezonanța pe carte a avut-o în societate informația privind atragerea apelantului, care are studii superioare juridice, la răspundere penală şi condamnare la un termen lung de privațiune de libertate, precum şi faptul că Tatarenco a fost lezat de dreptul de libera circulație pe teritoriul țării şi de dreptul de a o părăsi.

O circumstanță de fapt importantă la aprecierea prejudiciului moral este și aflarea lui Tatarenco Vladimir sub arest o perioadă semnificativă. Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Tatarenco Vladimir şi de a modifica decizia instanţei de apel în partea cuantumului prejudiciului moral încasat din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanțelor în beneficiul lui Tatarenco Vladimir, cu majorarea cuantumului prejudiciului moral de la 25 000 lei până la 50 000 lei. În rest de a menține decizia instanţei de apel, respectiv recursul declarat de către Ministerul Justiției al RM urmează a fi respins.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. e) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : Se admite recursul declarat de Tatarenco Vladimir. Se respinge recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova.

Se modifică decizia Curții de Apel Chişinău din 12 noiembrie 2014, adoptată în cauza civilă la cererea lui Tatarenco Vladimir către Ministerul Justiției al RM, intervenient accesoriu Centru Naţional Anticorupție, privind recuperarea prejudiciului material şi moral cauzat în urma acțiunilor ilicite ale organului de urmărire penală, procuraturii şi instanțelor de judecată, în partea cuantumului prejudiciului moral încasat din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanțelor în beneficiul lui Tatarenco Vladimir, majorînd suma încasată din Bugetul de Stat al RM prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Tatarenco Vladimir cu titlu de prejudiciu moral de la 25 000 (douăzeci şi cinci mii) lei pînă la 50 000 (cincizeci mii) lei.

În rest decizia Curții de Apel Chişinău din 12 noiembrie 2014 se menține. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele ședinței, judecător Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi Iuliana Oprea Galina Stratulat Ion Druţă