2ra-1903/14 — Încălcarea dreptului de vecinătate şi obligarea ajustării construcţiei

dosarul nr.2ra-1903/14 prima instanţă: M. Avornic, instanţa de apel: L. Bulgac, N. Craiu, M. Guzun ÎNCHEIERE 19 iunie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan, Nicolae Clima examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Severin Lilian şi Tulcinscaia Tatiana, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Severin Lilian şi Tulcinscaia Tatiana către Guja Tamara privind încălcarea dreptului de vecinătate şi obligarea ajustării construcţiei, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 28 ianuarie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Severin Lilian şi s-a menţinut hotărârea judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 05 aprilie 2012, prin care acţiunea înaintată de Severin Lilian şi Tulcinscaia Tatiana a fost respinsă ca nefondată, c o n s t a t ă La 13 iulie 2011 Severin Lilian şi Tulcinscaia Tatiana au depus cerere de chemare în judecată către Guja Tamara privind încălcarea dreptului de vecinătate. În motivarea acţiunii reclamanţii au indicat, că sunt proprietarii imobilului amplasat în mun. Chişinău, str. 31 august 1989, 37 ap. 1 şi ap. 2 şi coproprietarii terenului aferent construcţiei. Indică reclamanţii că Guja Tamara este proprietara apartamentului cu numărul 4, din str. 31 august 1989,nr. 35, mun. Chişinău. Precizează reclamanţii că unul din pereţii acestui apartament, este în curtea apartamentelor lor cu numărul 37 şi în momentul procurării de către Guja Tamara a apartamentului nr. 4 peretele în cauză nu a avut ferestre timp de 130 ani.

Menţionează Severin Lilian şi Tulcinscaia Tatiana că recent Guja Tamara a început lucrări de reconstrucţie a imobilului litigios, precizând, că în realitate apartamentul a fost demolat, în locul său s-a început construcţia unei noi case şi în peretele care dă în curtea lor au fost montate ferestre. Consideră reclamanţii că ferestrele construite de către Guja Tamara în acest perete, care se află nemijlocit pe hotarul terenului lor, le afectează direct propriile interese. Din cauza acestora, ei nu vor avea posibilitate să edifice propriul garaj şi nu vor putea zidi un gard, la distanţe minime de pereţii locuinţei pîrîtei. Totodată ei consideră, că vor fi frustraţi de situaţia că în permanenţă sunt priviţi de către Guja Tamara de la ferestrele date.

Consideră că situaţia creată le va afecta inclusiv şi respectarea dreptului la viaţă privată şi de familie, garantat de art. 8 CEDO din 04.11.1950 care dispune că, p orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a î domiciliului său şi a corespondenţei sale. r Indică că, în scopul soluţionării amiabile a litigiului, i-au transmis Tatianei î Guja o notificare, care a rămas fără răspuns şi satisfacere. t În temeiul art.377-379, 389 Cod civil al RM, solicită Severin Lilian şi u Tulcinscaia Tatiana obligarea pîrîtei Guja Tamara să astupe ferestrele din peretele l care dă în curtea apartamentelor lor cu numărul 37. Pe parcursul examinării cauzei, reclamanţii au depus o cerere suplimentară, p prin care au solicitat obligarea Tatiana Guja să ajusteze construcţia care-i aparţine cu r drept de proprietate amplasată pe str. 31 august 1989, nr.35, ap.4, mun.

Chişinău la i condiţiile proiectului de execuţie şi la normele în construcţii, inclusiv prin demolare. n In motivarea acestor cerinţe au invocat, că pârâta execută lucrările cu abateri de la proiect, precum că a edificat şi al treilea nivel. în plus, în proiectul de execuţie c lipseşte faţada construcţiei care se mărgineşte cu terenul lor. ; Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 05 aprilie 2012, acţiunea a fost respinsă ca fiind nefondată. a Totodată, instanţa a dispus anularea interdicţiei pentru instalarea ferestrelor la r construcţia amplasată pe str. 31 august 1989, nr.35, ap.4, mun. Chişinău, pe peretele t care iese în curtea apartamentelor cu numărul 37, care aparţine cu drept de proprietate pârâtei Guja Tamara, aplicată în baza încheierii Judecătoriei Centru mun.

Chişinău 8 din 16 august 2011, după devenirea definitivă a hotărârii. 6 Nefiind de acord cu hotărârea primei instanţe, la data de 14 mai 2012 Severin Lilian a depus apel, solicitînd admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii ( instanţei de fond şi emiterea unei noi hotărâri, prin care acţiunea să fie admisă f integral. . Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din28 ianuarie 2014, cererea de apel d înaintată de către Severin Lilian a fost respinsă şi s-a menţinut hotărârea judecătoriei . Centru mun. Chişinău din 05 aprilie 2012, prin care acţiunea înaintată de către 1 Severin Lilian şi Tulcinscaia Tatiana către Guja Tamara privind încălcarea dreptului 5 de vecinătate şi obligarea ajustării construcţiei, a fost respinsă ca nefondată.

La data de 17 aprilie 2014, Severin Lilian a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanţei de apel din 28 ianuarie 2014 şi emiterea unei decizii cu remiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Chişinău în alt complet de judecată. În motivarea recursului, , Severin Lilian a invocat că consideră decizia instanţei de apel ilegală, neîntemeiată şi care urmează a fi casată. În special, invocă că instanţa de apel eronat a aplicat normele de drept material şi procedural. De asemenea recurentul indică că în cadru şedinţei de judecată în instanţa de apel i-a fost lezat dreptul la un proces echitabil, deoarece nu a avut posibilitatea de a se expune asupra apelului şi asupra tuturor circumstanţelor cauzei.

Menţionează recurentul că instanţa de apel contrar prevederilor art. 379 alin. (1) Cod Civil al RM, eronat a concluzionat că nu există atentare inadmisibilă asupra terenului vecinului dacă nu există abateri de la certificatul de urbanism, autorizaţia de construcţie şi documentaţia de proiect la ridicarea şi exploatarea construcţiei. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art.432 alin.(1), (2), (3) şi (4) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sânt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Analizând argumentele recursului prin prisma existenţei temeiurilor de declarare a recursului, Colegiul constată că acestea nu se încadrează în limitele stabilite de norma precitată, instanţele aplicând corect normele de drept material şi de drept procedural.

Dezacordul recurentului cu decizia instanţei de apel, relatarea situaţiei, în viziunea recurentului, fără a indica un temei prevăzut de art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în prevederile art. 432 alin.(2), (3) şi (4) CPC şi nu constituie temei de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt. Completul reiterează că potrivit art. 440 CPC, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 433 din Codul de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi jurisprudenţa CEDO, conform cărei recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purceii contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Din considerentele enumerate şi având în vedere faptul că, argumentele recursului nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) şi (4) din CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Severin Lilian, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 432, art.433 lit. a) CPC, art.440 CPC completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune Recursul declarat de Severin Lilian, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Valeriu Doagă Judecătorul Judecătorii Sveatoslav Moldovan Nicolae Clima