2ra-832/14 — Acordarea consimţămîntului în vederea cesionării drepturilor şi obligaţiilor din contractele cu privire la investirea capitalului în construcţia spaţiului locativ, încasarae diferenţelor de preţ diminuate în cadrul contractelor de investiţii în construcţia spaţiului locativ.

Dosarul nr. 2ra-832/14 Prima instanţă: Judecătoria Botanica, mun. Chişinău Judecătorul: Dimitriu Serghei Instanţa de Apel: Curtea de Apel Chişinău Judecători: Nina Vascan Eugeniu Clim Maria Moraru Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 18 iunie 2014 mun.

Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecător: Valeriu Doagă Judecătorii: Nicolae Clima, Ala Cobăneanu, Sveatoslav Moldovan şi Vera Macinskaia, examinând recursul declarat de ÎS „Serviciul Asistenţă Beneficiari la Obiectele Sociale”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Rusu Roman şi Rusu Corina împotriva ÎS „Serviciul Asistenţă Beneficiari la Obiectele Sociale” privind acordarea consimţămîntului în vederea cesionării drepturilor şi obligaţiilor din contractele cu privire la investirea capitalului în construcţia spaţiului locativ, cererea de chemare în judecată înaintată de ÎS „Serviciul Asistenţă Beneficiari la Obiectele Sociale” împotriva lui Rusu Roman şi Rusu Corina cu privire la încasarea diferenţelor de preţ diminuate în cadrul contractelor de investiţii în construcţia spaţiului locativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 16 octombrie 2013, prin care apelul declarat de Rusu Roman şi Rusu Corina, a fost admis, ACONSTATAT: La 23 martie 2012 Rusu Roman şi Rusu Corina au înaintat în instanţa de judecată o acţiune împotriva ÎS „Serviciul Asistenţă Beneficiari la Obiectele Sociale” cu privire la acordarea consimţământului în vederea cesionării drepturilor şi obligaţiilor ce reies din contractele de investiţii în construcţia spaţiului locativ.

În motivarea acţiunii reclamanţii au indicat că, la 23 noiembrie 2010 şi 21 iulie 2011, între ei şi pârât au fost încheiate două contracte cu privire la investirea capitalului în construcţia spaţiului locativ, cu Rusu Corina contractul nr. 2-47/Z din 23 1 noiembrie 2010, în privinţa apartamentului nr. 47 din str. Zelinski, nr. 15/3, iar cu Rusu Roman contractul nr. 4-42/Z din 21 iulie 2011, în privinţa apartamentului nr. 42 din str. Zelinski, nr. 15/5. Reclamanţii au specificat că, preţul contractului nr. 2-47/Z din 23 noiembrie 2010, încheiat între pârât şi Rusu Corina, în valoare de 441 952, 00 lei, unde preţul unui m2 este de 5 600 lei, este achitat integral, iar preţul contractului nr. 4-42/Z din 21 iulie 2011 încheiat între pârât şi Rusu Roman, în valoare de 550 690, unde preţul unui m2 este de 7 000 lei este achitat în proporţie de 50%.

Au relevat Rusu Roman şi Rusu Corina că, pârâtul contrar prevederilor contractuale de la pct. 2 al Anexei nr. 1 la ambele contracte, conform cărora bunul imobil indicat în contractul nr. 2-47/Z din 23 noiembrie 2010, urma a fi dat în exploatare până la 30 mai 2011, iar bunul imobil indicat în contractul nr. 4-42/Z din 21 iulie 2011 urma a fi dat în exploatare până la 30 mai 2013, nu-şi onorează obligaţiile şi construcţiile sunt realizate în proporţie de până la 10%, necătând că reclamanţii au achitat suma de 717297 lei. În acest sens, reclamanţii au invocat faptul că, conform pct. 10.4 din contractele încheiate cu pârâtul, reclamanţii cu acordul pârâtului pot cesiona drepturile lor unor persoane terţe, iar careva condiţii speciale care ar trebui îndeplinite pentru primirea acceptului, nu sunt.

Astfel, la 19 martie 2012 în cancelaria ÎS „Serviciul Asistenţă Beneficiari la Obiectele Sociale” au fost depuse scrisorile nr. 98 din 15 martie 2012 şi nr. 99 din 19 martie 2012, cu privire la reperfectarea contractelor prin cesionarea drepturilor şi obligaţiilor unei persoane terţe, însă ca răspuns de la pârât au parvenit avize despre achitarea diferenţei de cost de 276 000 lei, conform preţului de deviz 9 100 lei/m2, pentru contractul nr. 2-47/Z din şi respectiv, suma de 196 675 lei conform preţului de deviz 9 100 lei/m2, pentru contractul nr. 4-42/Z din 21 iulie 2011. Consideră reclamanţii că, contrar art. 557 Cod civil, pârâtul impunând achitarea de sume considerabile şi nejustificate, nu a demonstrat un interes serios şi legitim.

Solicită reclamanţii că, obligarea ÎS „Serviciul Asistenţă Beneficiari la Obiectele Sociale” să acorde consimţământul în vederea cesionării drepturilor şi obligaţiilor ce reies din contractele de investiţii în construcţia spaţiului locativ. La 30 mai 2012 ÎS „Serviciul Asistenţă Beneficiari la Obiectele Sociale” a înaintat în instanţa de judecată o acţiune împotriva Corinei Rusu cu privire la anularea contractului de investiţii în construcţia spaţiului locativ cu nr. 2-47/Z din 23 noiembrie 2010. La 11 octombrie 2012 a înaintat în instanţa de judecată o acţiune împotriva lui Rusu Roman cu privire la anularea contractului de investiţii în construcţia spaţiului locativ cu nr. 4-42/Z din 21 iulie 2011. În motivarea acţiunilor, ÎS „Serviciul Asistenţă Beneficiari la Obiectele Sociale” a indicat că, i-au fost transmise de la Serviciul Naţional Locuinţă trei loturi de pământ pentru construcţia blocurilor locative din contribuţiile financiare acumulate de la investitori.

La construcţia blocului locativ din str. Zelinski 15/3, mun. Chişinău s-au înregistrat optzeci şi patru de investitori, dintre care cu şaptezeci şi nouă dintre ei 2 contractele au fost încheiate la preţul de 9 100 lei/ m2, iar la cinci investitori preţul a fost micşorat. Din cei cinci investitori, trei dintre ei au acceptat benevol modificarea contractului de investiţii, prin majorarea costului până la preţul de 9 100 lei/ m2. A mai specificat reclamantul ÎS „Serviciul Asistenţă Beneficiari la Obiectele Sociale” că, la construcţia blocului locativ din str. Zelinski 15/5, mun. Chişinău s-au înregistrat optzeci şi doi investitori dintre care cu şaptezeci şi nouă dintre ei contractele au fost încheiate la preţul de 9 500 lei/ m2, iar la trei investitori preţul a fost micşorat.

Doar Rusu Corina şi Rusu Roman la propunerile ÎS „Serviciul Asistenţă Beneficiari la Obiectele Sociale” de a accepta pe cale amiabilă modificarea preţului pînă la 9100 lei/m2, respectiv pînă la 9500 lei/m2 au refuzat. A concretizat reclamantul că, în temeiul certificatului prezentat de antreprenorul construcţiei SRL „Consfirmgrup” rezultă că preţul unui m2 a spaţiului locativ din imobilul situat în mun. Chişinău, str. Zelinski, 15/3 este de 9100 lei, preţ care nu include profitul întreprinderii, motiv din care reclamanta consideră că i-a fost cauzat un prejudiciu de 276220 lei. În mod similar, în baza certificatului prezentat de antreprenorul SRL „Reconscivil” a imobilului din str. Zelinski 15/5 costul unui m2 a spaţiului locativ din blocul locativ respectiv este de 9500 lei, preţ care nu include profitul întreprinderii reclamante, motiv din care consideră că ultimei i-au fost aduse prejudicii materiale în valoare de 196675 lei.

Solicită reclamantul ÎS „Serviciul Asistenţă Beneficiari la Obiectele Sociale” încasarea din contul Corinei Rusu, în beneficiul companiei, a diferenţei de preţ diminuat la încheierea contractului de investire în construcţia spaţiului locativ nr. 2- 47/Z încheiat la 23 noiembrie 2010, în sumă de 276 220 lei şi a taxei de stat în mărime de 8 286 lei, cât şi încasarea din contul lui Rusu Roman în beneficiul reclamantului a diferenţei de preţ diminuat la încheierea contractului de investire în construcţia spaţiului locativ nr. 4- 42/Z încheiat la data de 21 iulie 2011, în sumă de 196 675 lei şi a taxei de stat în mărime de 5900 lei. Prin încheierea judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 19 iulie 2012, acţiunea înaintată de ÎS „Serviciul Asistenţă Beneficiari la Obiectele Sociale” la 30 mai 2012, împotriva Corinei Rusu cu privire la anularea contractului de investiţii în construcţia spaţiului locativ cu nr. 2-47/Z din 23 noiembrie 2010, a fost conexată la acţiunea de bază. Prin încheierea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 17 decembrie 2012 acţiunea înaintată de ÎS „Serviciul Asistenţă Beneficiari la Obiectele Sociale” la 11 octombrie 2012 împotriva lui Rusu Roman cu privire la anularea contractului de investiţii în construcţia spaţiului locativ cu nr. 4-42/Z din 21 iulie 2011, a fost conexată la cele două acţiuni precedente. Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun.

Chişinău din 10 iunie 2013 a fost respinsă ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Rusu Roman şi Rusu Corina împotriva ÎS „Serviciul Asistenţă Beneficiari la Obiectele Sociale” privind acordarea consimţământului în vederea cesionării drepturilor şi obligaţiilor din contractele cu privire la investirea capitalului în construcţia spaţiului locativ nr. 32111 3 din 23 noiembrie 2010 şi nr. 8793 din 21 iulie 2011. Au fost admise acţiunile înaintate de ÎS „Serviciul Asistenţă Beneficiari la Obiectele Sociale”, fiind încasată de la Rusu Corina diferenţa de preţ datorată în urma încheierii contractului de investiţii nr. nr. 32111 din 23 noiembrie 2010 în sumă de 276220 lei şi de la Rusu Roman diferenţa de preţ datorată în urma încheierii contractului de investiţii nr. 8793 din 21 iulie 2011 în sumă de 196675 lei.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 16 octombrie 2013, a fost admis apelul declarat de Rusu Roman şi Rusu Corina. A fost casată integral hotărârea judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 10 iunie 2013, pronunţîndu-se o hotărâre nouă, prin care au fost respinse integral ca fiind nelegitime şi neîntemeiate cererile de chemare în judecată depuse de ÎS „Serviciul Asistenţă Beneficiari la Obiectele Sociale” împotriva lui Rusu Roman şi Rusu Corina privind încasarea diferenţei de preţ diminuat la încheierea contractului de investire în construcţia spaţiului locativ nr. 2-47/Z încheiat la 23 noiembrie 2010, în sumă de 276 220 lei şi a diferenţei de preţ diminuat la încheierea contractului de investire în construcţia spaţiului locativ nr. 4- 42/Z încheiat la 21 iulie 2011 în sumă de 196 675 lei.

A fost admise cererea de chemare în judecată a lui Rusu Roman şi Rusu Corina cu privire la acordarea consimţământului în vederea cesionării drepturilor şi obligaţiilor ce reies din contractele de investiţii în construcţia spaţiului locativ.

A fost obligată ÎS „Serviciul Asistenţă Beneficiari la Obiectele Sociale” să dea acordul Corinei Rusu în vederea cesionării drepturilor şi obligaţiilor ce reies din contractul cu privire la investirea capitalului în construcţia spaţiului locativ nr.2- 47/Z din 23 noiembrie 2010 autentificat de notarul public Ţurcan Daniela şi înregistrat sub nr. 32111. A fost obligat ÎS „Serviciul Asistenţă Beneficiari la Obiectele Sociale” să dea acordul lui Rusu Roman în vederea cesionării drepturilor şi obligaţiilor ce reies din contractul cu privire la investirea capitalului în construcţia spaţiului locativ nr. 4- 42/Z din 21 iulie 2011 autentificat de notarul public Ţurcan Daniela şi înregistrat sub nr. 8793. Invocînd ilegalitatea acestei decizii, la 02 decembrie 2013, ÎS „Serviciul Asistenţă Beneficiari la Obiectele Sociale”, a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanţei de apel, cu menţinerea hotărîrii primei instanţe.

În motivarea recursului a indicat că, decizia instanţei de apel este ilegală şi neîntemeiată, deoarece, Curtea de Apel Chişinău nu a constatat şi elucidat toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi a aplicat eronat normele de drept material. Instanţa de recurs reiterează prevederile art. 434 CPC, care statuează expres că, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit. Copia motivată a deciziei instanţei de apel, a fost expediată în adresa părţilor la 08 noiembrie 2013, iar recursul a fost declarat la 02 decembrie 2013, însă la materialele pricini lipsesc careva probe care ar confirma data recepţionării de către recurent a copiei deciziei recurate.

4 Astfel, prin prisma art. 434 CPC, instanţa de recurs constată că recursul a fost declarat în termen. Studiind materialele dosarului, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, consideră recursul declarat de ÎS „Serviciul Asistenţă Beneficiari la Obiectele Sociale” neîntemeiat şi care urmează a fi respins. În favoarea concluziei enunţate se invocă următoarele argumente. În conformitate cu prevederile art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel.

Din materialele cauzei rezultă cu certitudine că, la 23 martie 2012 Rusu Roman şi Rusu Corina au înaintat în instanţa de judecată o acţiune împotriva ÎS „Serviciul Asistenţă Beneficiari la Obiectele Sociale”, prin care au solicitat, obligarea ÎS „Serviciul Asistenţă Beneficiari la Obiectele Sociale” să acorde consimţământul în vederea cesionării drepturilor şi obligaţiilor ce reies din contractele de investiţii în construcţia spaţiului locativ.

Ulterior, la 30 mai 2012 ÎS „Serviciul Asistenţă Beneficiari la Obiectele Sociale” a înaintat în instanţa de judecată o acţiune împotriva Corinei Rusu, iar la 11 octombrie 2012 a înaintat în instanţa de judecată o acţiune împotriva lui Rusu Roman, solicitînd încasarea din contul Corinei Rusu, în beneficiul companiei, a diferenţei de preţ diminuat la încheierea contractului de investire în construcţia spaţiului locativ nr. 2- 47/Z încheiat la 23 noiembrie 2010, în sumă de 276 220 lei şi a taxei de stat în mărime de 8 286 lei şi încasarea din contul lui Rusu Roman în beneficiul reclamantului a diferenţei de preţ diminuat la încheierea contractului de investire în construcţia spaţiului locativ nr. 4- 42/Z încheiat la data de 21 iulie 2011, în sumă de 196 675 lei şi a taxei de stat în mărime de 5900 lei.

Totodată, actele pricinii atestă faptul că, la 23 noiembrie 2010 între ÎS „Serviciul Asistenţă Beneficiari la Obiectele Sociale” în calitate de executor şi Rusu (Ţurcanu) Corina în calitate de beneficiar, a fost încheiat contractul nr. 2- 47/Z, autentificat de către notarul public Ţurcan Daniela, înregistrat cu nr. 32111 şi însoţit de anexa nr. 1 şi anexa nr. 2, prin care ÎS „Serviciul Asistenţă Beneficiari la Obiectele Sociale” s-a obligat, conform pct. 2.2 din contract, să construiască din contul investiţiilor beneficiarului şi să predea în proprietate un bun imobil amplasat în blocul locativ, apartamentului 47 cu două odăi din mun.

Chişinău, str. Zelinski, nr. 15/3, cu suprafaţa totală de 78, 92 m2, etajul 8, iar Rusu (Ţurcanu) Corina s-a obligat conform pct. 2.2, 3.1 a), 7.1, 7.3 din contract, să achite plata pentru construcţia imobilului şi să primească imobilul în proprietate, la momentul încheierii contractului, preţul suprafeţei totale a apartamentului constituind 441 952 lei, preţ pe care urma să-l achite până la data de 31 martie 2011. În baza ordinului de plată nr. 1342402 din 28 septembrie 2011 în sumă de 293 000 lei şi a ordinului de încasare a numerarului nr. 13124 din 28 septembrie 2011 în sumă de 293 010 lei, în baza ordinului de plată din 15 noiembrie 2011 în sumă de 22 000 lei şi a ordinului de încasare a numerarului nr. 03365 din 15 noiembrie 2011 în 5 sumă de 22 010 lei, în baza ordinului de plată nr. 3740300 din 29 decembrie 2011 în sumă de 23 000 lei şi a ordinului de încasare a numerarului nr. 02355 din în sumă de 23 010 lei, în baza ordinului de plată nr. 2 din 17 februarie 2012 în sumă de 30 000 lei şi a ordinului de încasare a numerarului nr. 01562 din 17 februarie 2012 în sumă de 30 010 lei, în baza ordinului de plată nr. 2 din 02 martie 2012 în sumă de 73 952 lei şi a ordinului de încasare a numerarului nr. 12153 din 02 martie 2012 în sumă de 73 962 lei,

s-a constatat că Rusu Corina a achitat în contul executării obligaţiilor asumate prin contractul nr. 2-47/Z din 23 noiembrie 2010, suma totală de 441952 lei. S-a mai constatat că, la 21 iulie 2011 între ÎS „Serviciul Asistenţă Beneficiari la Obiectele Sociale” în calitate de executor şi Rusu Roman în calitate de beneficiar, a fost încheiat contractul nr. 4-42/Z, autentificat de către notarul public Ţurcan Daniela, înregistrat cu nr. 8793 şi însoţit de anexa nr. 1 şi anexa nr. 2, prin care ÎS „Serviciul Asistenţă Beneficiari la Obiectele Sociale” s-a obligat, conform pct. 2.2 din contract, să construiască din contul investiţiilor beneficiarului şi să predea în proprietate un bun imobil amplasat în blocul locativ nr. 15/5 din str. Zelinski, mun.

Chişinău, nr. apartamentului 42, cu două odăi, cu suprafaţa totală de 78, 67 m.p., etajul 8, iar Rusu Roman s-a obligat conform pct. 2.2, 3.1 a), 7.1, 7.3 din contract, să achite plata pentru construcţia imobilului şi să primească imobilul în proprietate, la momentul încheierii contractului preţul unui m2 constituind suma de 7 000 lei, iar preţul suprafeţei totale a apartamentului constituind 550 690 lei, preţ care urma a fi achitat conform graficului indicat la pct. 7.3 din contract. În baza ordinului de plată nr. 1 din 14 martie 2012 în sumă de 277 920 lei, s-a constatat că Rusu Roman a achitat în contul executării obligaţiilor asumate prin contractul nr. 4-42/Z din 21 iulie 2011 suma de 277 920 lei.

Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie analizînd situaţia de fapt din prezenta speţă, în raport cu probele anexate la dosar, consideră oportun de a reitera prevederile art. 666, alin. (1) Cod Civil, care statuează expres că, contract este acordul de voinţă realizat între două sau mai multe persoane prin care se stabilesc, se modifică sau se sting raporturi juridice. Potrivit prevederile art. 667, alin. alin. (1), (2), Cod Civil, părţile contractante pot încheia în mod liber, în limitele normelor imperative de drept, contracte şi pot stabili conţinutul lor. Dacă, în scopul protecţiei intereselor prioritare ale societăţii sau ale unui individ, efectele unui contract depind de încuviinţarea autorităţilor statului, limitările şi condiţionările trebuie reglementate prin lege.

Obligarea la încheierea unui contract este interzisă, cu excepţia cazurilor cînd obligaţia de a contracta este prevăzută de prezentul cod, de lege sau dacă reiese dintr-o obligaţie asumată benevol. În conformitate cu prevederile art. 668, alin. alin. (1), (2) şi (3) Cod Civil, contractul încheiat legal obligă părţile nu numai la ceea ce au stipulat expres, dar şi la tot ceea ce rezultă din natura lui în conformitate cu legea, cu uzanţele sau cu principiile echităţii. Contractul produce efecte numai între părţi dacă legea nu prevede altfel. Contractul produce efecte şi pentru succesorii universali sau cu titlu universal dacă din lege, din contract sau din natura obligaţiei nu rezultă altfel. Contractul poate fi 6 modificat sau rezolvit numai în conformitate cu clauzele sale ori prin acordul părţilor dacă legea nu prevede altfel.

De menţionat că, contractul încheiat legal dă naştere unor drepturi şi obligaţii. Existenţa şi întinderea drepturilor şi obligaţiilor trebuie determinată nu numai reieşind din clauzele expres stipulate în contract. Pe lîngă drepturile şi obligaţiile stipulate expres de părţi contractul dă naştere şi drepturilor şi obligaţiile care rezultă din natura contractului, lege, uzanţe sau din principiile echităţii. Trebuie de ţinut cont însă de faptul că în ultimul caz părţile pot exclude apariţia unor drepturi sau obligaţii în temeiul naturii contractului , legii, uzanţelor sau a principiilor echităţii. Totodată, instanţa de recurs consideră necesar de a reitera şi prevederile art. 679, alin. alin. (1) şi (2) Cod Civil, care statuează expres că, contractul se consideră încheiat dacă părţile au ajuns la un acord privind toate clauzele lui esenţiale.

Sînt esenţiale clauzele care sînt stabilite ca atare prin lege, care reies din natura contractului sau asupra cărora, la cererea uneia din părţi, trebuie realizat un acord. Colegiul menţionează că, avînd în vedere faptul că, obiectul litigiului reiese din contracte de investiţie în spaţiiale locative, consideră oportun de a aduce în vizor şi prevederile art. 935 alin. (2) Cod Civil, în cazul în care lucrarea sau prestaţia a fost contractată la un preţ forfetar, antreprenorul sau prestatorul nu poate cere majorarea retribuţiei pentru motive contrare. Instanţa de recurs, în acest sens accentuează că, preţul forfetar poate fi considerat ca un preţ fix, global, definitiv şi care, de regulă, nu poate fi modificat.

Un asemenea preţ se stabileşte de regulă în cazul efectuării unor lucrări de construcţie sau prestarea unor servicii complicate. Preţul forfetar poate fi aplicat doar în cazul cînd la încheierea contractului părţile au convenit la un asemenea preţ. Preţul forfetar are putere juridică pentru ambele părţi pe toată durata contractului. Această regulă se aplică similar şi faţă de antreprenor sau prestator, care nu pot cere majorarea retribuţiei pentru motive contrare. Preţul forfetar rămîne neschimbat şi în cazul modificării contractului. După cum este stipulat în lege preţul forfetar rămîne acelaşi chiar dacă au fost aduse modificări termenilor sau condiţiilor iniţiale.

Prin urmare, instanţa de apel corect a stabilit că, între părţile în litigiu au fost încheiate, semnate, autentificate notarial şi înregistrate în modul corespunzător în Registrul bunurilor imobile două contracte cu privire la investirea capitalului în construcţia spaţiului locativ, prin care pe de o parte ÎS „Serviciul Asistenţă Beneficiari la Obiectele Sociale”, s-a obligat să construiască şi să predea în proprietatea lui Rusu Roman şi Rusu Corina două apartamente ambele cu două odăi, iar Rusu Roman şi Rusu Corina la rândul lor s-au obligat să achite preţul contractului. Conform pct.7.1 din ambele contracte, părţile au ajuns la acord bilateral că preţul contractelor este de 441952 lei şi respectiv de 550690 lei.

Totodată, instanţa de apel corect a concluzionat că, contractul constituie lege pentru părţile care l-au încheiat. Litigiul între părţi s-a iscat referitor la pretinsul preţ diminuat al contractelor încheiate. În această situaţie de menţionat că, preţul în cazul 7 contractelor încheiate între părţile în litigiu este incontestabil o clauză esenţială, care poate fi modificată doar cu acordul scris al ambelor părţi. Un astfel de acord lipseşte şi din aceste considerente, instanţa de apel corect a dispus respingerea pretenţiilor înaintate de ÎS „Serviciul Asistenţă Beneficiari la Obiectele Sociale” privind încasarea suplimentară a unor sume de bani pretinse a fi preţul diminuat al apartamentelor.

Or în această situaţie se va purcede în mod incontestabil la modificarea unilaterală a clauzei esenţiale a contractelor, ceea ce este inadmisibil, deoarece norma materială din art. 668 alin. (3) Cod Civil, prevede că, contractul poate fi modificat doar prin acordul părţilor şi atît. Astfel, în mod arbitrar nu se poate interveni în libertatea contractuală a părţilor şi în clauzele esenţiale care au fost stabilite de ambele părţi la momentul semnării acestor contracte, or în caz contrar vom fi în prezenţa încălcării unui principiu fundamental de drept cum este principiul securităţii raporturilor juridice.

De menţionat că, la încheierea contractelor părţile au stabilit expres suma care va fi achitată de către Rusu Roman şi respectiv Rusu Corina întreprinderii ÎS „Serviciul Asistenţă Beneficiari la Obiectele Sociale”, astfel că, în conformitate cu art. 935 alin. (2) Cod Civil, în cazul în care lucrarea sau prestaţia a fost contractată la un preţ forfetar, antreprenorul sau prestatorul nu poate cere majorarea retribuţiei pentru motive contrare. Prin urmare, antreprenorul care s-a angajat să execute o clădire după un plan stabilit cu clientul nu poate cere o sporire de preţ, pe motiv că s-a mărit preţul muncii sau al materialelor, nici pe motiv că a efectuat modificări şi adăugiri la planul iniţial, dacă aceste modificări şi adăugiri nu au fost aprobate de client în scris şi modificările de preţ de asemenea stabilite cu clientul.

întrucât lucrarea a fost contractată la un preţ forfetar, global, antreprenorul, în schimbul unei sume dinainte determinată, este obligat să execute şi să predea lucrarea în condiţiile prevăzute în contract, afară numai dacă dovedeşte acordul scris al clientului pentru modificările de plan şi acordul lui expres pentru majorarea preţului. Completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine faptul că la materialele cauzei nu sunt anexate careva probe confirmative ce ar demonstra cert creşterea preţurilor la materialele de construcţie, manoperă, combustibil, energia electrică precum şi alte mijloace utilizate la executarea lucrărilor de construcţie.

În această ordine de idei, Colegiul instanţei de recurs, remarcă corectitudinea poziţiei instanţei de apel precum că, notele informative nr. 01/25 din 20 iunie 2008 eliberată de SRL „Consfirmgrup” şi nr. 161 din 26 august 2008 eliberată de Institutul de proiectări „Ruralproiect”, nu constituie în sine nişte probe veridice, din care s-ar putea deduce că în realitate ÎS „Serviciul Asistenţă Beneficiari la Obiectele Sociale” a cheltuit la edificarea imobilului nr. 15/5 din str. Zelinski, mun. Chişinău suma de 9500 lei pentru un m2 de locuinţă şi la edificarea imobilului nr. 15/3 din str. Zelinski, mun. Chişinău suma de 9100 lei pentru un m2 de locuinţă, deoarece aceste note informative nu conţin careva date concrete, reale bazate pe documente contabile.

Nu au fost 8 prezentate documente contabile primare, facturi fiscale, bonuri de plată, contracte, etc, din care s-ar putea deduce preţul unui m2 de locuinţă. Reclamanta ÎS „Serviciul Asistenţă Beneficiari la Obiectele Sociale” nu a prezentat nici un raport de audit sau raport de expertiză contabilă, care ar stabili cîte mijloace financiare au fost cheltuite efectiv de către ÎS „Serviciul Asistenţă Beneficiari la Obiectele Sociale” pentru edificarea blocurilor locative din speţă. Astfel, instanţa de apel corect a ajuns la concluzia de a respinge pretenţiile înaintate de ÎS „Serviciul Asistenţă Beneficiari la Obiectele Sociale”. Instanţa de recurs specifică faptul că, corect instanţa de apel a constat că la soluţionarea litigiului prima instanţă în mod eronat a aplicat prevederile art.676 alin. (4) Cod civil şi eronat a ajuns la concluzia inechităţii clauzelor contractuale.

Or, prevederile art. 676 Cod Civil, se aplică în exclusivitate în cazul în care, părţile la încheierea contractului nu au determinat concret prestaţia şi au prevăzut expres în contract clauza de determinare a prestaţiei şi modalitatea de determinare, însă, în speţă se constată incontestabil, că părţile au determinat cu exactitate prestaţiile care urmau a fi efectuate, ÎS „Serviciul Asistenţă Beneficiari la Obiectele Sociale” s-a obligat că construiască apartamentele conform caracteristicilor din anexele la contract, iar Rusu Roman şi Rusu Corina s-au obligat să achite preţul convenit în pct.7.1 al ambelor contracte, conform graficului stabilit în pct.7.3 al contractelor.

Astfel, în lipsa unei clauze de determinare a prestaţiei şi în situaţia în care prestaţia referitor la preţul contractelor a fost determinată expres de către părţi la semnarea contractelor de investiţie, prevederile art.676 Cod civil nu pot fi aplicate, iar prima instanţă aplicîndu-le eronat a încălcat normele dreptului material.

Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie analizînd aspectele ce ţin de probarea faptului că, contractele încheiate între ÎS „Serviciul Asistenţă Beneficiari la Obiectele Sociale” şi Rusu Roman şi Rusu Corina, au fost încheiate în urma constrângerii psihice efectuate în privinţa martorului Petru Moraru, consideră oportun de a reitera prevederile art. 1391 Cod Civil, care statuează expres că, cel care prestează nu în scopul executării unei obligaţii, ci în urma constrîngerii sau ameninţării poate pretinde restituirea prestaţiei, cu excepţia cazului în care acceptantul dovedeşte că avea un drept asupra prestaţiei. Prin prisma probelor anexate în acest sens, instanţa de recurs menţionează că, instanţa de apel corect a apreciat critic declaraţiile martorului Petru Moraru, care a declarat precum că ar fi fost influenţat de Rusu Corina şi mama acesteia să încheie contractele la un preţ diminuat.

Actele pricinii atestă faptul că, acest martor este fostul director al ÎS „Serviciul Asistenţă Beneficiari la Obiectele Sociale”, care a recunoscut în şedinţa de judecată că în privinţa sa a fost iniţiată o cauză penală. Martorul respectiv nu a putut explica în instanţa de judecată, totuşi prin ce s-a manifestat concret constrângerea psihică faţă de sine. Or, constrângerea psihică poate fi doar atunci cînd persoana este ameninţată, şantajată sau în alt mod determinată să încheie careva acte juridice. Mai mult decât atât, 9 martorul a recunoscut că nu s-a adresat la organele competente referitor la pretinsa constrângere psihică de către Rusu Corina şi mama acesteia, ceea ce denotă lipsa acestei constrângeri.

Prin urmare, instanţa de apel corect a stabilit că, declaraţiile acestui martor nu pot fi reţinute, întrucât nu se confirmă cu alte probe, din care considerent corect au fost respinse. Mai mult decât atât, nu există nici o hotărâre judecătorească sau o sentinţă de condamnare, care ar confirma că în realitate au existat astfel de constrângeri psihice despre care a menţionat martorul Petru Moraru, care de altfel după cum rezultă din materialele dosarului, este o persoană cointeresată. Astfel, aplicabilitatea prevederilor art. 1391 Cod Civil, de către prima instanţă în speţa dată, este nejustificată. Instanţa de recurs specifică faptul că, instanţa de apel corect şi întemeiat a ajuns la concluzia de a respinge ca neîntemeiate pretenţiile înaintate de ÎS „Serviciul Asistenţă Beneficiari la Obiectele Sociale”.

Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie prin prisma analizei pretenţiilor înaintate de Rusu Roman şi Rusu Corina împotriva ÎS „Serviciul Asistenţă Beneficiari la Obiectele Sociale” cu privire la acordarea consimţământului în vederea cesionării drepturilor şi obligaţiilor ce reies din contractele de investiţii în construcţia spaţiului locativ, consideră necesar de a reitera prevederile art. 556 alin. (1) Cod Civil, care statuează expres că, o creanţă transmisibilă şi sesizabilă poate fi cesionată de titular (cedent) unui terţ (cesionar) în baza unui contract. Din momentul încheierii unui astfel de contract, cedentul este substituit de cesionar în drepturile ce decurg din creanţă.

În sensul acestei norme, instanţa de recurs menţionează că, acest mod de transmitere a obligaţiei ca fiind o operaţiune juridică prin care dreptul de creanţă sau datoria din conţinutul unui raport obligaţional se transmite de la una dintre părţi la o terţă persoană. Această transmisiune nu afectează existenţa obligaţiei, ea continuă să existe în patrimoniul dobânditorului aşa cum s-a născut, sau mai bine spus, cum exista în patrimoniul transmiţătorului la momentul realizării operaţiunii. Celelalte elemente ale raportului rămân neschimbate în urma transmisiunii. Mai mult de cît atît, cu referire la pretenţia lui Rusu Roman şi Rusu Corina la ceea ce ţine de acordarea consimţămîntului în vederea cesionării drepturilor şi obligaţiilor ce reies din contractele de investiţii în construcţia spaţiului locativ, Completul Colegiului Civil Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, conchide de a admite acţiunea ca legitimă şi întemeiată.

Conform pct. 10.4 al contractelor cu privire la investirea capitalului în construcţia spaţiului locative nr. 2-47/Z din 23 noiembrie 2010 şi respectiv nr. 4-42/Z din 21 iulie 2011 încheiate între ÎS “Serviciul Asistenţă Beneficiari la Obiectele Sociale” şi Rusu Corina şi Rusu Roman, beneficiarul cu acordul executorului poate să cesioneze drepturile sale unei personae terţe. În caz de cesionare a drepturilor şi obligaţiilor sale, beneficiarul se adresează executorului cu o cerere de reperfectarea a contractului cu o persoană terţă, care devine successor ale tuturor drepturilor şi obligaţiilor beneficiarului. Toate cheltuielile ce ţin de cesionare sînt suportate de către bneficiar.

10 De menţionat că, actele pricinii atestă faptul că, la 19 martie 2013 Rusu Roman şi Rusu Corina, respectînd procedura prevăzută de pct. 10.4 din contractele încheiate între părţi, s-au adresat ÎS “Serviciul Asistenţă Beneficiari la Obiectele Sociale” cu cereri de reperfectare a contractului cu o persoană terţă, însă, prin răspunsurile primite la 27 martie 2012 li s-a refuzat în cesionare, motivul fiind necesitatea achitării diferenţei de preţ diminuate, or, după cum s-a constatat mai sus a fost o solicitare neîntemeiată.

Astfel, în aceste circumstanţe, ţinînd cont de dreptul reclamanţilor Rusu Roman şi Rusu Corina de a-şi cesiona drepturile şi obligaţiile sale, ce rezultă din contractele respective, instanţa de apel corect a stabilit necesitatea de a admite acţiunea înaintată de Rusu Roman şi Rusu Corina împotriva ÎS “Serviciul Asistenţă Beneficiari la Obiectele Sociale” cu privire la acordarea consimţământului în vederea cesionării drepturilor şi obligaţiilor ce reies din contractele de investiţii în construcţia spaţiului locativ. Or, din actele pricinii se constată cu certitudine că Rusu Roman şi Rusu Corina şi- au onorat obligaţiile contractuale cu respect faţă de ÎS “Serviciul Asistenţă Beneficiari la Obiectele Sociale”.

Mai mult decât atât, instanţa de recurs menţionează că, în cazul respingerii pretenţiilor înaintate de Rusu Roman şi Rusu Corina împotriva ÎS “Serviciul Asistenţă Beneficiari la Obiectele Sociale”, s-ar admite o ingerinţă în drepturile lui Rusu Roman şi Rusu Corina, circumstanţă condamnată în nenumărate rînduri de CEDO. În concluzie, Colegiul lărgit al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că, este legală decizia Curţii de Apel Chişinău din 16 octombrie 2013, din care motive urmează a fi menţinută. Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, decizia instanţei de apel este legală, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de ÎS “Serviciul Asistenţă Beneficiari la Obiectele Sociale” şi a menţine decizia instanţei de apel.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE : Se respinge recursul declarat de ÎS “Serviciul Asistenţă Beneficiari la Obiectele Sociale”. Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 16 octombrie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Rusu Roman şi Rusu Corina împotriva ÎS „Serviciul Asistenţă Beneficiari la Obiectele Sociale” privind acordarea consimţămîntului în vederea cesionării drepturilor şi obligaţiilor din contractele cu privire la investirea capitalului în construcţia spaţiului locativ, cererea de chemare în judecată înaintată de ÎS „Serviciul Asistenţă Beneficiari la Obiectele Sociale” împotriva 11 lui Rusu Roman şi Rusu Corina cu privire la încasarea diferenţelor de preţ diminuate în cadrul contractelor de investiţii în construcţia spaţiului locativ.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Nicolae Clima Ala Cobăneanu Sveatoslav Moldovan Vera Macinskaia 12