2ra-1916/14 — Repararea prejudiciului material și moral

prima instanţă: A. Spoială dosarul nr. 2ra-1916/14 instanţa de apel: T. Duca, S. Procopciuc, A. Albu ÎNCHEIERE 18 iunie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul : Svetlana Filincova Judecătorii: Galina Stratulat, Iurie Bejenaru, examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Vace Mhitarean, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vace Mhitarean către Societatea pe Acţiuni „Horus” privind repararea prejudiciului material în valoare de 18 085 lei şi prejudiciul moral în mărime de 410 488 lei şi 16 586 euro, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 05 februarie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Vace Mhitarean, fiind menţinută fără modificări hotărîrea Judecătoriei Ciocana, mun.

Chişinău din 27 mai 2013, c o n s t a t ă La 21 ianuarie 2013, reclamantul Vace Mhitarean s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către SA „Horus” privind repararea prejudiciului material în valoare de 18 085 lei şi prejudiciul moral în mărime de 410 488 lei şi 16 586 euro. În motivarea acţiunii reclamantul a invocat că prin hotărârea Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău din 09.12.2011 pe cauza civilă nr.2-190/2011 în cadrul unui litigiu de muncă a fost admisă parţial cererea sa de chemare în judecată înaintată către SA „Horus” privind declararea parţial nulă a ordinului de concediere, efectuarea rectificărilor în carnetul de muncă şi încasarea prejudiciului moral (f.d.10), iar cerinţele înaintate de SA „Horus” au fost respinse.

Reclamantul a mai menţionat faptul că, instanţa de fond la examinarea cauzei date nu s-a expus asupra cerinţelor ce ţin de încasarea prejudiciului material şi a prejudiciului moral. Astfel asupra hotărîrii date a fost depus apel, care prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 28.03.2012 a fost respins, iar prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 31.10.2012 a fost menţinută decizia instanţei de apel. Reclamantul a mai menţionat faptul că în cadrul examinării litigiului invocat a încheiat cu CA„Balmuş Ştefan” un contract de asistenţă juridică în vederea reprezentării intereselor sale, în contul căruia a achitat suma în mărime de 6000 lei - pentru prima instanţă, suma de 3000 lei - pentru a doua instanţă şi 3000 lei - pentru 1 reprezentarea intereselor la Curtea Supremă de Justiţie.

Astfel, avocatul a participat la 22 şedinţe de judecată (21.07.2010-31.10.2012), iar el, Vace Mhitarean a absentat de la serviciu în zilele de şedinţă, salariul mediu constituind suma în mărime de 2885 lei şi alte cheltuieli în mărime de 3200 lei, cheltuieli de transport, sume care le solicit spre încasarea de la SA„Horus”. Suplimentar reclamantul a mai menţionat faptul că, ca consecinţă a celor întreprinse şi realizate de pîrît, i-au fost cauzate impedimente la reangajarea şi angajarea în cîmpul muncii, a fost defăimată reputaţia sa profesională, i-au fost cauzate stări de nervozitate, suferinţe fizice şi morale care au dus în consecinţă la înrăutăţirea sănătăţii.

Mai mult ca atît, pîrîtul neîntemeiat a iniţiat faţă de el o acţiune civilă, a dus în eroare instanţele de judecată în anumite acţiuni ilicite, cu falsificări, încercând să sustragă atenţia de la omisiunile admise şi încălcările comise în cadrul procedurii de concediere a salariatului, cu referire că situaţia în cadrul întreprinderii în partea ce ţine de prezumatele cazuri de prejudiciere în valoare 380488 lei şi 16586 euro.

Reieşind din cele relatate, reclamantul s-a adresat cu prezenta cerere de chemare în judecată prin care a solicitat încasarea sumei ce 18 085 lei cu titlu de prejudiciului material, care constituite din cheltuielile pentru asistenţa juridică acordată pe o altă cauză civilă de judecată ca onorariul avocatului în mărime de 12000 lei, salariu pentru zilele lipsă de la locul de muncă în legătură cu participarea în şedinţa de judecată în mărime de 2885 lei şi alte cheltuieli în mărime de 3200 lei; prejudiciul moral în mărime de 410488 lei şi 16586 euro care constituie din: 30000 lei - prejudiciului moral cauzat ca urmare concedierii sale ilegale, 380488 lei şi 16586 euro cu acelaşi titlu în legătură cu acţiunile ilegale ale pârâtului solicitate de pârât spre încasare pe cauza anterioară nejustificat.

Prin hotărîrea Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău din 27.05.2013 acţiunea înaintată de Vace Mhitarean către Societatea pe Acţiuni „Horus” privind repararea prejudiciului material în valoare de 18 085 lei şi prejudiciul moral în mărime de 410 488 lei şi 16 586 euro a fost respinsă ca neîntemeiată. La 15.07.2013 avocatul Balmuş Ştefan în interesele lui Vace Mhitarean a depus apel împotriva hotărîrii primei instanţe, solicitînd casarea acesteia, cu pronunţarea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 februarie 2014, apelul declarat de Vace Mhitarean a fost respins, fiind menţinută fără modificări hotărîrea Judecătoriei Ciocana, mun.

Chişinău din 27 mai 2013. La adoptarea soluţiei sale, instanţa de apel a constatat că, prima instanţă corect a stabilit circumstanţele faptice ale litigiului dat, a apreciat probele conform prevederilor art. 130 CPC şi a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată, cu respectarea normelor de drept material şi procesual. 2 Astfel, în cadrul unui alt proces civil pe dosarul nr. 2-190/2011 a fost examinat un litigiu de muncă între Vace Mhitarean şi SA„Horus” pârât. Potrivit hotărârii judecătoreşti adoptată pe dosarul precedent Vace Mhitarean fiind angajat la SA„Horus” în calitate de director al Direcţiei construcţii, apoi la Direcţia de fabricare a construcţiilor din aluminiu, la 03.02.2010 a depus cerere să fie concediat din propria iniţiativă, însă prin ordinul nr.51-C din 03.03.2010 a fost concediat conform art.86 alin.(1) lit. k Codul muncii care prevede concedierea angajatului din iniţiativa administraţiei pentru fapte culpabile admise de angajat.

În acţiunea sa Vace Mhitarean a solicitat declararea paţial nulă a ordinul de concediere, efectuarea modificărilor în carnetul de muncă vis-a-vis de motivele concedierii si inclusiv a solicitat încasarea prejudiciului moral cauzat prin acţiunile ilicite ale angajatorului. Astfel la 09.12.2011 a fost pronunţată hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău pe acest caz, potrivit căreia s-a admis parţial acţiunea lui Vace Mhitarean către SA „Horus”, a fost obligat directorul SA„Horus” să efectueze rectificările respective în carnetul de muncă în ce priveşte motivele concedierii cu indicarea că Vace Mhitarean a fost concediat în baza art.85 Codul Muncii, în rest cerinţele acestuia au fost respinse.

Totodată, în partea motivantă a hotărîrii în cauză instanţa a indicat că capătul de cerere privind încasarea prejudiciului moral se respinge din considerentele că potrivit art.90 Codul muncii, prejudiciul moral se repară de angajator doar în cazurile de restabilire la locul de muncă a salariatului transferat sau eliberat nemotivat din serviciu. Hotărârea judecătorească în cauză a fost menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 28.03.2012 şi prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 31.12.2012, astfel devenind definitivă şi irevocabilă, obiectul litigiului căpătând puterea lucrului judecat.

După cum rezultă din actele prezentei pricini, din cererea de chemare în judecată şi din cererea de apel Vace Mhitarean solicită repararea prejudiciului moral în baza prevederilor art.329 Codul muncii şi art.1422 Codul civil care i-au fost cauzate în legătură cu concedierea sa ilegală din serviciu şi care i-a dăunat reputaţiei sale profesionale, cu diferenţa doar de mărirea cuantumului prejudiciului moral şi invocarea unor circumstanţe şi motive suplimentare, care după părerea sa i-au cauzat suferinţe psihice prin acţiunile ilegale ale intimatului. Instanţa de apel verificând legalitatea hotărârii instanţei de fond prin care cerinţele apelantului privitor la încasarea prejudiciului moral au fost respinse reţine faptul că în cadrul litigiului de muncă care a fost examinat pe o altă cauză civilă, apelantul a solicitat repararea prejudiciului moral cauzat, sumele doar fiind diferite.

Instanţa judecătorească în cadrul dosarului anterior, a examinat cerinţele apelantului referitor la prejudiciile morale pretinse de el ca fiindu-i cauzate de angajator şi s-a 3 expus explicit vis-a-vis de prejudiciile morale, aceste cerinţe fiind respinse ca fiind neîntemeiate. Reieşind din faptul că cerinţele date au constituit obiectul examinării judecătoreşti pe o altă cauză civilă, hotărârea judecătorească a devenit definitivă şi irevocabilă, prin prisma art.123 Cod de procedură civilă aceste circumstanţe sunt degrevate de probaţiune, fapt care a determinat instanţa de apel să conchidă că instanţa de fond cu justă cauză a respins cererea de chemare în judecată în această privinţă ca fiind nefondată.

De asemenea instanţa de apel a concluzionat că sunt întemeiate motivele pentru care instanţa de fond a respins cerinţele apelantului privitor la încasarea prejudiciului material cauzat în cadrul examinării cauzei civile examinate anterior, care sunt formate din cheltuielile de plată pentru serviciile acordate de avocat şi neachitarea salariului pentru absenţa de la serviciu. Astfel, instanţa de fond cu justă cauză a stabilit că apelantul întru confirmarea prejudiciului material pretins, inclusiv prin achitarea serviciilor avocatului a suportat anumite cheltuieli reale, or, apelantul a anexat la dosar doar contractul cu avocatul şi actul de predare-primire a lucrărilor, neanexând în acest sens careva dispoziţii de plată potrivit cărora ar fi achitat aceste servicii.

De asemenea apelantul nu a prezentat careva probe confirmative faptului că în perioada pretinsă el a fost angajat şi că pentru absenţa sa de la serviciu legată, cu prezentarea în şedinţele judiciare nu a primit salariu. La 23 aprilie 2014 Vace Mhitarean, în termenul prevăzut de lege, a contestat cu recurs decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 februarie 2014, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe precum şi încheierea primei instanţe de respingere a cererii de recuzare a judecătorului A. Spoailă, cu pronunţarea unei noi hotărîri de admitere integrală a acţiunii. În motivarea recursului recurentul a indicat următoarele încălcări: - în perioada cît a durat soluţionarea cauzei, a suportat suferinţe psihice enorme, frică, umilinţă precum şi i-a fost defăimată reputaţia profesională în domeniul construcţiilor, în care activează timp de 29 de ani, în calitate de inginer-constructor.

Astfel, instanţele judecătoreşti incorect au respins cerinţa privind încasarea prejudiciului moral cauzat. - În ce priveşte cheltuielile de asistenţă juridică, invocă că la cererea de chemare în judecată au fost anexate contractul de asistenţă juridică nr. 231/215 din 01.11.2010 cu avocatul Şt. Balmuş, la fel, au fost anexate anexele la contract, nr. 1 din 01.11.2010, Anexa nr. 2 din 28.02.2012 şi Anexa nr. 3 din 26.09.2012. La fel, a fost anexat şi actul de predare-primire a lucrărilor executate din 31.10.2012, încheiat între avocatul Balmuş Şt. şi recurent, prin care se confirmă că a achitat avocatului suma de 12 000 de 4 lei, în calitate de onorariu pe cauza civilă iniţiată de acesta către SA „Horus”.

La fel, la cererea de chemare în judecată au fost anexate descifrările minuţioase a lucrărilor efectuate de avocat în cadrul reprezentărilor intereselor acestuia. Suplimentar, avocatul Balmuş Şt. mai deţinea originalele ordinelor de încasare, care a venit în ultima şedinţă şi a prezentat originalele ordinelor. La data de 12 iunie 2014 SA „Horus” prin intermediul cancelariei a depus o referinţă în care a invocat dezacordul cu recursul declarat de Vace Mhitarean, solicitînd respingerea acestuia, cu menţinerea hotărîrii contestate. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil.

În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Vace Mhitarean, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că, argumentele recurenţilor se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei.

Instanţele judecătoreşti au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către Vace Mhitarean, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerinţelor art. 130 CPC. Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are 5 caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Vace Mhitarean ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de către Vace Mhitarean, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 6