3ra-707/14 — Contestarea actelor administrative şi încasarea prejudiciului moral

prima instanţă: I. Raropu dosarul nr. 3ra-707/14 instanţa de apel: L. Popova, M. Moraru, N. Craiu ÎNCHEIERE 18 iunie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Nicolae Clima şi Sveatoslav Moldovan examinând chestiunea admisibilităţii recursurilor declarate de reprezentantul Consiliului sătesc Pituşca şi Botnari Vasile, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Botnari Vera împotriva Consiliului sătesc Pituşca, intervenient accesoriu Botnari Vasile cu privire la contestarea actelor administrative şi încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 12 februarie 2014, prin care s-au respins apelurile declarate de Consiliul sătesc Pituşca şi Botnari Vasile fiind menţinută hotărîrea primei instanţe c o n s t a t ă La 26 decembrie 2012 Botnari Vera a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului sătesc Pituşca, intervenient accesoriu Botnari Vasile cu privire la contestarea actelor administrative şi încasarea prejudiciului moral (f.d.

2-3). În motivarea cererii de chemare în judecată Botnari Vera a indicat că din 28 august 2007 se află în litigiu de judecată cu fostul soţ Botnari Vasile obiect de examinare fiind partajarea averii comune terenul aferent casei de locuit situată în satul Pituşca raionul Călăraşi şi alte cerinţe conexe. În litigiul nominalizat Primăria satului Pituşca are calitatea de pîrît. A mai indicat că deţine cu drept de proprietate 3/5 cote-părţi din casa de locuit şi construcţiile auxiliare, iar fostul soţ Botnari Vasile deţine 2/5 cote-părţi din casă şi pretinde la tot terenul aferent cu suprafaţa de 0,1471 ha.

La 13 noiembrie 2012 reprezentantul Primăriei satului Pituşca a prezentat deciziile Consiliului sătesc Pituşca nr. 04/03 din 11 septembrie 2012 „Cu privire la modificarea hotărîrii Sovietului sătesc Pituşca de deputaţi ai norodului din raionul Călăraşi nr. 7 din 07 martie 1991 “Despre pămînt” ” şi nr. 05/04 din 19 octombrie 2012 „Cu privire la comercializarea surplusului de teren de pe lîngă casă”. Consideră că terenul aferent urma a fi atribuit coproprietarilor construcţiei ţinînd cont de cota-parte deţinută de către fiecare. Menţionează că în calitate de proprietar al cotei-părţi din casa de locuit urmează să aibă cale de acces spre aceasta. La 14 noiembrie 2014 a înaintat cerere prealabilă Consiliului sătesc Pituşca, însă răspuns nu a primit.

Cere Botnari Vera anularea deciziilor Consiliului sătesc Pituşca nr. 04/03 din 11 septembrie 2012 „Cu privire la modificarea hotărîrii Sovietului sătesc Pituşca de deputaţi ai norodului din raionul Călăraşi nr. 7 din 07 martie 1991 “Despre pămînt” ” , nr. 05/04 din 19 octombrie 2012 „Cu privire la comercializarea surplusului de teren de pe lîngă casă”, încasarea de la Primăria şi Consiliul sătesc Pituşca a prejudiciului moral în mărime de 10000 lei. 1 Prin încheierea Judecătoriei Călăraşi din 17 septembrie 2013 a fost scoasă de pe rol cererea de chemare în judecată depusă de Botnari Vera împotriva Consiliului sătesc Pituşca, intervenient accesoriu Botnari Vasile cu privire la contestarea actelor administrative şi încasarea prejudiciului moral (f.d.

37). Prin mandatul nr. 0255876 din 24 decembrie 2012 avocatul Eugeniu Tetelea a fost împuternicit de Botnari Vera să-i acorde asistenţă juridică cu dreptul de a semna şi depune cerere de chemare în judecată, să majoreze sau reducă cuantumul pretenţiilor, să modifice temeiul sau obiectul acţiunii, să atace hotărîrea judecătorească cu recurs, etc (f.d.10). La 27 septembrie 2013 avocatul Eugeniu Tetelea a depus în interesele Verei Botnari cerere de anulare a încheierii Judecătoriei Călăraşi din 17 septembrie 2013 (f.d. 41). Prin încheierea Judecătoriei Călăraşi din 01 octombrie 2013 a fost admisă cererea avocatului Eugeniu Tetelea în interesele Verei Botnari şi anulată încheierea Judecătoriei Călăraşi din 17 septembrie 2013 (f.d.

43). În şedinţa de judecată a primei instanţe avocatul Eugeniu Tetelea a modificat în interesele Verei Botnari pretenţia privind încasarea prejudiciului moral solicitînd încasarea de la Primăria şi Consiliul sătesc Pituşca prejudiciul moral în mărime de 1 leu (f.d. 52). Prin hotărârea Judecătoriei Călăraşi din 12 noiembrie 2013 acţiunea a fost admisă parţial. S-au anulat deciziile Consiliului sătesc Pituşca nr. 04/03 din 11 septembrie 2012 „Cu privire la modificarea hotărîrii Sovietului sătesc Pituşca de deputaţi ai norodului din raionul Călăraşi nr. 7 din 07 martie 1991 “Despre pămînt” ” şi nr. 05/04 din 19 octombrie 2012 „Cu privire la comercializarea surplusului de teren de pe lîngă casă”.

În rest acţiunea a fost respinsă (f.d. 79, 83-84). Prin decizia Consiliului sătesc Pituşca nr. 03/05 din 04 noiembrie 2011 a fost desemnat Popescu Vasile ca reprezentant al consiliului în litigiile de judecată privind contestarea deciziilor adoptate (f.d. 74). La 05 decembrie 2013 reprezentantul Consiliului sătesc Pituşca a declarat apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Călăraşi din 12 noiembrie 2013 (f.d. 88-89). La 05 decembrie 2013 Botnari Vasile a depus cerere de alăturare la apelul declarat de reprezentantul Consiliului sătesc Pituşca (f.d.90). Prin decizia Consiliului sătesc Pituşca nr. 01/06 din 30 ianuarie 2014 a fost desemnat Luca Vladimir ca reprezentant al consiliului în litigiile de judecată privind contestarea deciziilor adoptate (f.d.

101). Curtea de Apel Chişinău prin decizia din 12 februarie 2014 a respins cererile de apel declarate de Consiliul sătesc Pituşca şi Botnari Vasile şi a menţinut hotărîrea primei instanţe (f.d. 108-112). La 10 aprilie 2014 reprezentantul Consiliului sătesc Pituşca fără a se identifica a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 12 februarie 2014, cerând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel, hotărîrii primei instanţe parţial cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a pretenţiilor privind anularea actelor administrative şi menţinerea în rest a hotărîrilor judecătoreşti. În motivarea recursului reprezentantul neidentificat al Consiliului sătesc Pituşca a indicat că consideră hotărîrile judecătoreşti neîntemeiate şi ilegale.

La 10 aprilie 2014 Botnari Vasile a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 12 februarie 2014, cerând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel, hotărîrii primei instanţe parţial cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a pretenţiilor privind anularea actelor administrative şi menţinerea în rest a hotărîrilor judecătoreşti. În cererea de recurs Botnari Vasile a indicat că consideră hotărîrile judecătoreşti neîntemeiate şi ilegale, deoarece instanţele judecătoreşti au apreciat arbitrar probele administrate. 2 În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia.

În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Verificând încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate de reprezentantul neidentificat al Consiliului sătesc Pituşca şi Botnari Vasile în cererile de recurs pe baza materialelor din dosar, audiind raportul verbal al judecătorului raportor, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că acestea sunt inadmisibile din următoarele motive.

Referitor la cererea de recurs declarată de reprezentantul neidentificat al Consiliului sătesc Pituşca. În conformitate cu art.10 alin.(2) Codul de procedură civilă, efectuarea necorespunzătoare a actelor de procedură poate fi invocată, în fiecare caz de comitere a încălcării legii, de către judecător sau de participantul care are interes să o invoce. În conformitate cu art.75 alin.(2) Codul de procedură civilă, procesele persoanelor juridice se susţin în instanţa de judecată de către organele lor de administrare, precum şi de către alţi angajaţi împuterniciţi. În conformitate cu art.80 alin.(1) Codul de procedură civilă, împuternicirile reprezentantului persoanei juridice trebuie să fie formulate într-o procură, eliberată şi legalizată în modul stabilit de lege.

În conformitate cu art. 81 Codul de procedură civilă, împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, cu excepţia dreptului de a semna cererea şi de a o depune în judecată, de a ataca hotărârea judecătorească, etc., drept care trebuie menţionat expres, sub sancţiunea nulităţii, în procura eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului. În conformitate cu art.437 alin.(3) Codul de procedură civilă, în cazul cînd recursul este declarat prin reprezentant, la cererea de recurs se anexează şi documentul, legalizat în modul stabilit, care atestă împuternicirile acestuia dacă în dosar lipseşte o astfel de împuternicire.

La materialele dosarului sunt anexate deciziile Consiliului sătesc Pituşca nr. 03/05 din 04 noiembrie 2011 şi nr. 01/06 din 30 ianuarie 2014, prin care Popescu Vasile şi Luca Vladimir au fost desemnaţi ca reprezentanţi ai Consiliului sătesc Pituşca în litigiile de judecată privind contestarea deciziilor adoptate (f.d. 74, 101). La materialele dosarului nu sunt anexate procuri care să ateste împuternicirile lui Popescu Vasile sau Luca Vladimir. Mai mult ca atît, în cererea de recurs depusă reprezentantul Consiliului sătesc Pituşca nici nu a identificat persoana sa. Aşadar, în lipsa procurii cu menţiunea împuternicirilor prevăzute expres de a ataca hotărârea judecătorească şi fără a se identifica persoana care s-a semnat în calitate de reprezentant nu este în drept să declare recurs în interesele Consiliului sătesc Pituşca împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 12 februarie 2014 şi hotărârii Judecătoriei Călăraşi din 12 noiembrie 2013 în prezenta pricină.

În conformitate cu art.433 lit. c) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care persoana care a declarat recursul nu este în drept să-l declare. Referitor la cererea de recurs declarată de Botnari Vasile. 3 Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă. Botnari Vasile în cererea de recurs temeiuri prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă nu au invocat. În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nici-o referire cu privire la fondul recursului. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudenţa sa constantă că „ ... art. 6 paragraful 1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din motivele menţionate şi având în vedere că prima instanţă şi instanţa de apel au examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural şi apreciind corect probele administrate au emis hotărîri legale, că argumentele invocate de Botnari Vasile în cererea de recurs poartă caracter declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, iar cererea de recurs în interesele Consiliului sătesc Pituşca este depusă de o persoană neidentificată şi în lipsa împuternicirilor, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursurile declarate necesită să fie considerate inadmisibile.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi c), art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursurile declarate de reprezentantul Consiliului sătesc Pituşca şi Botnari Vasile se consideră inadmisibile. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Nicolae Clima Sveatoslav Moldovan 4