2ra-794/18 — recunoasterea bunului imobil ca proprietate comuna in devalmasie, declararae nulitatii actelor juridice

prima instanță: V. Criucicova dosarul nr. 2ra-794/18 (Judecătoria Călărași) instanța de apel: L. Bulgac, Gr. Dașchevici, S. Gîrbu (Curtea de Apel Chișinău) ÎNCHEIERE 30 mai 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Mariana Pitic Iurie Bejenaru examinând chestiunea admisibilității recursurilor declarate de către avocatul Tetelea Eugeniu, în interesele Verei Botnari și de către Botnari Vasile, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Botnari Vera împotriva Primăriei Pitușca și Botnari Vasile cu privire la recunoașterea bunului imobil ca proprietate comună în devălmășie, declararea nulității actelor juridice, partajarea terenului cu înregistrarea dreptului de proprietate în Registrul bunurilor imobile, radierea din Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate asupra imobilului, împotriva deciziei din 02 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău prin care a fost admis apelul declarat de Botnari Vasile, a fost casată hotărârea din 04 noiembrie 2016 a Judecătoriei Călărași cu pronunțarea unei noi hotărâri, c o n s t a t ă: La 02 martie 2010 Botnari Vera a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei Pitușca și Botnari Vasile cu privire la recunoașterea bunului imobil ca proprietate comună în devălmășie, declararea nulității actelor juridice, partajarea terenului cu înregistrarea dreptului de proprietate în Registrul bunurilor imobile,

radierea din Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate asupra imobilului. În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 02.02.2005 a fost desfăcută căsătoria, copii rămânând la educația ei. Conform hotărârii din 04.10.2006 a Curții Supreme de Justiție a fost partajată averea comună în devălmășie, inclusiv casa de locuit situată în s. Pitușca, r. Călărași, din care i s-a atribuit în natură 3/5 cote-părți. Consideră reclamanta că sectorul de teren aferent construcțiilor cu suprafața de 0,1471 de ha, nr. cadastral xxxxx, urmează a fi declarat proprietate comună în devălmășie a lui Botnari Vera și Botnari Vasile, ținând cont de faptul că dreptul de proprietate asupra sectorului de teren menționat a fost dobândit în timpul căsătoriei.

A solicitat reclamanta, inclusiv prin cererile de concretizare și majorare a cuantumului pretențiilor, recunoașterea terenului pentru construcții cu suprafața de 0,10 ha, nr. cadastral xxxxx aferent casei de locuit și construcțiilor auxiliare, situat în intravilanul s. Pitușca, r-nul Călărași, ca proprietate comună în devălmășie a lui Botnari Vasile și Botnari Vera cu înregistrarea acestui drept în Registrul bunurilor imobile, a supune partajului sectorul de teren indicat proporțional cotelor-părți din construcțiile ce le aparține cu atribuirea reclamantei a 3/5 din suprafața terenului dat, iar lui Botnari Vasile - 2/5, a declara nul titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberat de Primăria s. Pitușca lui Botnari Vasile ca deținător al terenului cu suprafața de 68% cotă-parte din terenul pentru construcții aferent casei de locuit din suprafața totală de 0,1471 de ha cu numărul cadastral xxxxxx, a declara nul contractul de vânzare-cumpărare a terenului proprietate publică încheiat între Primăria s. Pitușca și cumpărătorul Botnari Vasile privind vânzarea a 32% cotă-parte din terenul indicat, autentificat notarial la 06 noiembrie 2012, a radia din Registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate asupra terenului cu suprafața de 68% cotă-parte din teren, efectuată la 05 octombrie 2012 și cu suprafața de 32% cotă-parte din teren,

efectuată la 07 noiembrie 2012, după Botnari Vasile cu încasarea în mod solidar din contul pârâților a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Călărași din 04 noiembrie 2016 acțiunea a fost admisă parțial și s-a recunoscut terenul cu numărul cadastral xxxxx cu suprafața de 0,10 ha aferent casei de locuit și construcțiilor aferente de pe lângă casă, ca proprietate comună în devălmășie a lui Botnari Vera și Botnari Vasile, s-a declarat nul titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. xxxxx din 28 septembrie 2012 cu numărul cadastral xxxxx, cota-parte 68%, înregistrat pe numele lui Botnari Vasile, s-a declarat nul contractul de vânzare-cumpărare nr. 13102 din 06 noiembrie 2012 a 32% cotă-parte din terenul cu suprafața de 0,1471 de ha cu numărul cadastral 2534118155, încheiat între UAT Primăria Pitușca și Botnari Vasile, s-a partajat terenul cu numărul cadastral xxxxx cu suprafața de 0,10 ha, atribuind lui Botnari Vasile și Botnari Vera câte ½ cotă-parte ideală cu înregistrarea dreptului de proprietate la OCT Călărași, s-a radiat din Registrul bunurilor imobile a OCT Călărași dreptul de proprietate asupra terenului cu numărul cadastral xxxxx cota-parte 68% și 32% înregistrat pe numele lui Botnari Vasile, în rest acțiunea fiind respinsă.

La 29 noiembrie 2016 Botnari Vasile a contestat cu apel hotărârea primei instanțe, solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea sa să fie respinsă integral. Prin decizia din 02 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul declarat de Botnari Vasile, a fost casată hotărârea din 04 noiembrie 2016 a Judecătoriei Călărași cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. La 15 februarie 2018 avocatul Tetelea Eugeniu, în interesele Verei Botnari, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea ei și menținerea hotărârii primei instanțe. În motivarea recursului a indicat că instanța de apel greșit a apreciat situația de fapt și de drept prezentă la caz, interpretând eronat normele de drept material și procedural.

2 În opinia recurentei, eliberarea la 01 octombrie 1993 pe numele lui Botnari Vasile (conform situației și prevederilor Legii în vigoare la acel moment) a titlului provizoriu ce confirmă dreptul de proprietate asupra terenului cu suprafața de 0,1471 de ha, constituie data, luna și anul finisării procesului de atribuire a terenului în proprietate, precum și documentarea faptului împroprietăririi. Or, la 01.10.1993 Vera Botnari se afla în căsătorie înregistrată cu Vasile Botnari, deci, terenul pentru construcții, transmis inițial în folosință de către stat și împroprietărire avută loc la 01.10.1993, conform art. 19 Codul familiei, constituie proprietate comună în devălmășie a soților Botnati Vasile și Botnari Vera.

La 21 februarie 2018 Botnari Vasile a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea hotărârilor judecătorești și emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii. În motivarea recursului a indicat că instanțele de judecată au dat o apreciere eronată a normelor de drept material. A invocat că instanța de apel nu a luat în considerare că administrația publică locală i-a eliberat la 01 octombrie 1993 titlul provizoriu ce-i confirmă dreptul de proprietate asupra terenului cu suprafața de 0,1471 de ha ce i-a fost atribuit în proprietate. În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Completul denotă că Curtea de Apel Chișinău la 03 ianuarie 2018 le-a expediat în adresa părților copia deciziei integrale, din care considerente recursurile declarate la data de 15 februarie 2018 și respectiv la 21 februarie 2018 se prezumă a fi depuse în termen. Examinând temeiurile recursurilor declarate de către avocatul Tetelea Eugeniu, în interesele Verei Botnari și de către Botnari Vasile, în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile sunt inadmisibile. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

3 Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de către avocatul Tetelea Eugeniu, în interesele Verei Botnari și de către Botnari Vasile, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursurile declarate se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibile recursurile declarate de către avocatul Tetelea Eugeniu, în interesele Verei Botnari și de către Botnari Vasile.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, 4 d i s p u n e: Recursurile declarate de către avocatul Tetelea Eugeniu, în interesele Verei Botnari și de către Botnari Vasile se consideră inadmisibile. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Mariana Pitic Iurie Bejenaru 5