2ra-1813/14 — Recuperarea valorii sau restituirea în natura a bunurilor personale supuse represiunilor politice

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA

Prima instanţă: Judecătoria Leova (jud. Gh. Bordea) Instanţa de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. Gh. Ulianovschi, E. Dimina, E. Lazareva) Dosarul nr.2ra-1813/14 DECIZIE Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ 18 iunie 2014 mun.

Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, în componenţa: Preşedintele şedinţei Svetlana Filincova Judecători Galina Stratulat Oleg Sternioală Iurie Bejenaru Dumitru Mardari examinînd, fără citarea părţilor, recursul declarat de avocatul Angela Colțov în interesele Elenei Carabadjac împotriva deciziei Curții de Apel Comrat din 14 decembrie 2013, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Elenei Carabadjac, Mincev Vasile, Scripcari Maria și Bezvoleva Ecaterina împotriva Ministerului Finanțelor a RM, Consiliul raional Cantemir, Primăriei Țiganca și Primăriei Stoianovca, rnul.Cantemir privind recuperarea valorii bunurilor confiscate sau naționalizate, recuperarea prejudiciului material și moral, prin care a fost respins apelul declarat de avocatul Angela Colțov în interesele Elenei Carabadjac, admis apelul Ministerului Finanțelor, casată parțial hotărîrea instanței de fond, fiind pronunțată o hotărîre nouă, a c o n s t a t a t: La 12 mai 2005 avocatul Vadim Colțov, împuternicit prin procură nr. 25017 din 12 noiembrie 2004 și mandat avocațial din 21 august 2009 în interesele Elenei Carabadjac (Mincev) a depus cerere de chemare în judecată în Judecătoria Cantemir împotriva Ministerului Finanțelor, Consiliului raional Cantemir privind recuperarea valorii bunurilor confiscate sau naționalizate,

recuperarea prejudiciului material și moral. În motivarea cererii a indicat, că la 13 iunie 1941 familia lui Anton și Parascovia Mincev, împreună cu copiii lor domiciliați în s. Stoianovca rnul Cantemir, au fost supuși represiunilor politice și expulzați în Kazahstan. Reclamanta este fiica susnumiților și deasemenea, a fost supusă represiunilor politice. În baza certificatului nr.12 (13) – 1300/89 din 18 ianuarie 2005, eliberat de Procuratura Generală a RM, părinții săi și însuși reclamanta au fost recunoscuți în calitate de persoane supuse represiunilor politice, fiind reabilitați la 10 noiembrie 1989. 1 Mai invocă, că reclamanta a înaintat o cerere către Comisia specială vizind problemele victimelor supuse represiunilor politice a Consiliului rational Cantemir, care la 11 septembrie 2007 a hotărît de a achita reclamantei suma de 30 000 lei cu titlu de reparare a prejudiciului material, dar de facto, reclamanta nu a primit nimic.

Comisia specializată al Consiliului raional Cantemir a adoptat și alte hotărîri, însă reclamanta cu ele nu este de acord și nici una dintre ele nu a fost executată. Conform cererii înaintate reclamanta solicită să-i fie recuperate valoarea bunurilor imobile și mobile ce au aparținut părinților săi, fiind scoase din posesia lor în legătură cu represiunile politice din iunie 1941 în sumă de 676 193 lei, compensație în sumă de 1080 lei pentru părinții decedați în locul deportării și recuperarea prejudiciului moral cauzat în legătură cu represiunile politice pe care-l estimează cu 220 000 lei, cheltuieli de asistență juridică în mărime de 3 642 lei. Prin cererea de majorare a cuantumului pretențiilor din 02 decembrie 2008, reclamanta a solicitat constatarea faptului acceptării succesiunii de către Carabadjac Elena după tatăl său Mincev Anton asupra patrimoniului succesoral; declararea reclamantei Carabadjac Elena în calitate de moștenitor legal (f.d.129-132 vol.I).

Prin hotărîrea Judecătoriei Cantemir din 26 decembrie 2008 cererea reclamantei a fost admisă parțial. S-a încasat din contul Consiliului rational Cantemir în beneficiul Elenei Carabadjac suma de 458 673 lei cu titlu de prejudiciu material, în contul compensării valorii bunurilor confiscate, naționalizate, scoase în orice alt mod din posesie și suma de 3642 lei cheltuieli judiciare. În rest, pretențiile au fost respinse ca nefondate (f.d.170-171 vol.I). Prin decizia Curții de Apel Cahul din 12 mai 2009 a fost admis apelul depus de Consiliul rational Cantemir, casată hotărîrea Judecătoriei Cantemir din 26 decembrie 2008, cu restituirea cauzei la o nouă reexaminare în aceeași instanță în alt complet de judecată (f.d.183-184 vol.I).

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Cantemir din 21 august 2009 au fost atrași în calitate de coreclamanți pe Mincev Vasile, Scripcari Maria, Bezvoleva Ecaterina, dat fiind faptul prin certificatelul nr. 21(13) – 1300/89-6094 din 15 iunie 2007 eliberat de Procuratura Generală a RM Mincev Vasile, Scripcari Maria, Bezvoleva Ecaterina, ilegal, din motive politice, în baza hotărîrii organelor securități de stat a RSSM din 10 iunie 1941 au fost deportați în regiunea Acmolinsc Kazahstan în componența familiei deținutului politic Mincev Anton. La 10 noiembrie 1989 au fost reabilitati și recunoscuți ca victime a represiunilor politice (f.d.29 vol.II).

Prin cererea de concretizare a temeiului acțiunii din 07 noiembrie 2009, avocații reclamantei Angela Colțov și Vadim Colțov au solicitat încasarea prejudiciului material în cuantum de 135 158 lei pentru fiecare reclamant, ce constituie valoarea bunurilor imobile și mobile ce au aparținut părinților săi în legătură cu represiunile politice, precum și compensație în sumă de 1080 lei, pentru fiecare coreclamant pentru părinții decedați în locul deportării (f.d.88-91 vol.II) Prin hotărîrea Judecătoriei Cantemir din 07 iunie 2010 a fost admisă acțiunea partial.

S-a încasat din contul Consiliului rational Cantemir în beneficiul Elenei Carabadjac în contul recuperării valorii bunurilor confiscate, naționalizate sau scoase în orice alt mod din posesie suma de 310 933 lei; plata compensației s-a eșalonat pe o perioadă de 5 ani, cu încasarea de la Consiliul raional Cantemir în beneficiul Elenei 2 Carabadjac a cîte 62 186, 60 lei anual; suma de 5 000 lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest, pretențiile reclamantei au fost respinse ca neîntemeiate (f.d.155-158 vol. II). Prin decizia Curții de Apel Cahul din 02 decembrie 2010 au fost admise apelurile declarate de Ministerul Finanțelor al RM și de avocații Colțov Angela și Colțov Vadim în interesele Elenei Carabadjac.

S-a casat integral hotărîrea Judecătoriei Cantemir din 07 iunie 2010 cu restituirea pricinii la rejudecare la Judecătoria Cantemir în alt complet de judecată (f.d.224-229 vol.II).

Prin încheierea Curții de Apel Cahul din 30 martie 2011 cauza civilă a fost strămutată pentru judecare la Judecătoria Leova, din motivul lipsei judecătorilor cu drept de examinare a cauzei (f.d.246 vol.II) Prin cererea suplimentară din 16 iunie 2011 avocații Colțov Angela și Colțov Vadim în interesele Elenei Carabadjac și-au modificat cerințele din acțiune, precum și au concretizat cercul participanților în proces (f.d.288-290 vol.II ). Prin cererea din 03 iulie 2012 avocații Colțov Angela și Colțov Vadim în interesele Elenei Carabadjac iarăși și-au concretizat cerințele din acțiune, solicitînd: - a recunoaște nulă în parte hotărîrea Comisiei specializate vizînd problemele victimelor supuse represiunilor politice al Consiliului raional Cantemir, din procesul- verbal nr. 01 din 24 iulie 2007 şi anume partea propoziţiei dispozitivului hotărîrii cum urmează: „Se recomandă primării s. Stoianovca şi c. Ţiganca: din rezerva de terenuri existentă, în conformitate cu Codul Funciar al Republicii Moldova, a-i oferi o cotă echivalentă, pentru terenurile naţionalizate (17 ha de teren arabil) Elenei Carabadjac fostă locuitoare a s. Stoianovca, cu domiciliul actual în or.

Chişinău”. - a recunoaşte nulă în parte hotărîrea Comisiei specializate vizind problemele victimelor supuse represiunilor politice al Consiliului raional Cantemir, din procesul- verbal nr. 02 din 11 septembrie 2007 şi anume, punctul 1 dispozitivului hotărârii cum urmează: „Conform documentelor prezentate cet. Carabadjac Elena a stabilit suma compensaţiilor pentru bunurile naţionalizate, scoase din posesie de 30 000 lei”.

- a recunoaşte nulă hotărîrea Comisiei specializate vizind problemele victimelor supuse represiunilor politice al Consiliului raional Cantemir, din procesul-verbal nr. 7 din 24 decembrie 2008. - a încasa de la Consiliul raional Cantemir, ca gestionar a bugetului raional prin intermediul Direcției financiare Cantemir în folosul Elenei Carabadjac prejudiciul material cauzat în urma represiunilor politice și anume valoarea averii confiscate sau scoase în alt mod din posesie în legătură cu represiunile politice: pentru planuri de casă cu construcții suma de 321 813 lei, inclusiv planuri de casă (teren pentru construcții) 1250 m.p. și 5000 m.p.

- 37 500 lei, casă de locuit cu subsol -120 843 lei, casă-bucătărie cu subsol - 57698 lei, grajd pentru cai - 13713 lei, grajd pentru vaci – 34 282 lei, gogineață pentru porți - 4970 lei, depozit hambar – 13 894 lei, depozit hambar pentru porumb – 9 652 lei, depozit pentru inventar- 9 310 lei, depozit pentru cereale – 19 951 lei; pentru inventar agricol, produse agricole și animale domestice suma de 225 380 lei, inclusiv cai (4 buc.) - 20 000 lei, mînzi (2 buc.) - 3000 lei, vaci (4 buc.) – 16 000 lei, viței (4 buc.) – 6 000 lei, porci de vîrstă de 1 an (3 buc.) -9 000 lei, purceluşi (8 buc.) - 3200 lei, oi (50 buc.) – 20 000 lei, berbeci (2 buc.) – 1200 lei, mei (20 buc.) - 4000 lei, găini (300 buc.) - 15000 lei, bull lucrător cu coş (2 buc.) - 12000 lei, caretă pentru doi cai (l buc.) - 2240 lei, sanie/căruţă pentru doi cai (l buc.) 3 – 1200 lei, plug (l buc.) - 800 lei, plug (l buc.) - 1390 lei, cultivator (2 buc.) - 3280 lei, concasor pentru porumb (l buc.) - 2620 lei, concasor pentru struguri (l buc.) - 800 lei, teasc pentru struguri (l buc.) – 1200 lei, faină de grîu (300 kg.) - 2100 lei, faină de porumb (50 kg.) - 400 lei, floarea soarelui (300 kg.) - 3000 lei, brînză (40 kg.) - 1600 lei, vin (500 litri) - 4000 lei, ulei floarea soarelui (25 kg.) - 750 lei, untură de porc (20 kg.) - 600 lei, nuci (20 kg.) - 200 lei, fasole (20 kg.) - 300 lei,

cereale (furaj grosier-6 t.) - 24000 lei, porumb nedejghiocat (10 t.) - 35000 lei, grîu(3 t.) - 13500 lei, secară(2t.) - 8000 lei, orz(3 t.) – 9000 lei; pentru terenuri cu destinaţie agricolă suma de 129 000 lei inclusiv teren arabil (17 ha) - 102000 lei, teren de imaş (6 ha) lei, vie „americană”(50 ari) şi vie „hibrizi” (l ha) - 12000 lei, teren de fineaţă - l 500 lei şi plantaţii de salcîmi (50 ha) - 7500 lei, în total suma de 676 193 lei, fără eșalonarea achitării sumei încasate. - a încasa din contul bugetului raionului Cantemir în beneficiul reclamantei Elena Carabadjac a cîte 1080 (una mie optzeci) lei cu titlu de compensaţie pentru părinţii Anton Mincev şi Parascovia Mincev decedaţi în locul de deţinere specială în legătură cu represiuni politice prin expulzare din R.S.S.

Moldovenească la data de 13 iunie 1941. - a încasa din contul bugetului raionului Cantemir în beneficiul reclamantei Elena Carabadjac suma de 240 000 (două sute patruzeci mii) lei cu titlu de prejudiciu moral suferit în urma represiunilor politice pentru fiecare. - a încasa din contul bugetului raionului Cantemir în beneficiul reclamantei Elena Carabadjac suma de 25 000 lei cu titlu de compensaţie a prejudiciului moral cauzat în urma tergiversării procesului civil. - a încasa din contul bugetului raionului Cantemir în beneficiul reclamantei Elena Carabadjac cheltuieli de judecată în sumă de 29 358,20 lei (f.d.58-59 vol.III). Prin hotărîrea Judecătoriei Leova din 24 iulie 2012 a fost admisă parțial cererea înaintată de Elena Carabadjac.

S-a încasat de la Consiliul raional Cantemir în beneficiul Elenei Carabadjac suma de 157 830 lei cu titlu de compensare a costului bunurilor imobile, 25 000 lei cu titlu de recuperare a costului animalelor domestice și cheltuieli de judecată în mărime de 1 558,2 lei; prejudiciul moral în mărime de 10 000 lei și compensații în mărime de 1080 lei pentru părinții decedați. În rest, pretențiile au fost respinse ca fiind neîntemeiate (f.d.94-97 vol.III). Prin Încheierea Curții Supreme de Justiție din 05 decembrie 2012 a fost strămutată cauza pentru examinare în ordine de apel la Curtea de Apel Comrat (f.d.133-134 vol.III).

Prin decizia Curții de Apel Comrat din 14 decembrie 2013 a fost respins apelul declarat de avocatul Angela Colțov în interesele Elenei Carabadjac și admis apelul declarat de Ministerul Finanțelor, casată parțial hotărîrea Judecătoriei Leova din 24 iulie 2012, pronunțînd o hotărîre nouă prin care cerere de chemare în judecată a reclamantei Elena Carabadjac ce ține de recuperarea valorii bunurilor confiscate sau naționalizate, reîntoarcerea bunurilor confiscate și recuperarea prejudiciului moral s-a respins ca nefondată. În rest, hotărîrea Judecătoriei Leova din 24 iulie 2012 s-a menținut în vigoare fără modificări (f.d.288-294 vol.III). La adoptarea soluţiei sale, instanţa de apel a ajuns la concluzia că, reclamanta Carabadjac Elena n-a prezentat atît primei instanțe cît și instanței de apel probe, care 4 ar confirma faptul că averea părinților săi represați politic a fost confiscată, naționalizată sau scoasă din posesia lor și transmisă în proprietatea statului.

La 04 aprilie 2014 avocatul Angela Colțov în interesele Elenei Carabadjac a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărîri, prin care acţiunea să fie admisă integral. Prin încheierea din 11 iunie 2014, recursul a fost declarat admisibil.

În motivarea recursului, avocatul Angela Colțov în interesele recurentei Elenei Carabadjac a reiterat că, instanța de apel și instanța de fond au dat o apreciere eronată circumstanțelor de fapt și de drept ale pricinii, adoptînd soluții ilegale, în special: - recurenta Carabadjac Elena prin cerere și-a concretizat cerințele, însă instanța de fond nu s-a pronunțat asupra tuturor capetelor de cerere; nu a argumentat din care motive au fost respinse sau admise cerințele privind recuperarea averii privind încasarea sumei pentru o parte din bunuri sau privind respingerea cerinței privind încasarea compensației pentru terenurile naționalizate; - concluziile instanței de fond expuse în partea de motivare vin în contradicție cu dispozitivul hotărîrii privind încasarea cheltuielilor de judecată; - consideră că rapoartele de evaluare întocmite de OCT filiala Cantemir contravin legislației în vigoare, limitează drepturile beneficiarului acestor evaluări, deci nu pot fi puse la baza hotărîrii și că urmează a fi luate în considerare datele din raportul de evaluare efectuat de o întreprindere licențiată în domeniu.

În conformitate cu art. 434 al. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. La data de 27 mai 2014 Consiliul raional Cantemir a depus referință prin care a solicitat respingerea recursului declarat, consideră că instanța de apel a emis o decizie corectă și argumentată din punct de vedere juridic, a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii, concluziile instanței corespund întru totul circumstanțelor pricinii, iar normele de drept material și procedural au fot pe deplin respectate.

Conform scrisorii de însoțire, anexată la materialele dosarului (f.d.302 vol. III) se atestă, că decizia redactată a fost expediată părților de Curtea de Apel Comrat la data de 03 februarie 2014, recepționată de recurenta Carabadjac Elena și de avocatul acesteia Colțov Angela la data de 06 februarie 2014, fapt confirmat prin semnătura aplicată pe avizul de recepție, anexat la dosar (f.d.297-298 vol.III). Astfel, recursul se consideră depus în termen. Verificînd în limitele invocate în recurs legalitatea hotărîrii atacate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul parţial, de a casa hotărîrea primei instanţe şi decizia instanței de apel, pronunțînd o hotărîre nouă de admitere parțială a acţiunii, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. b) Cod de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre. Conform materialelor cauzei rezultă, că recurenta Carabadjac Elena născută la 02 mai 1937 este fiica lui Anton și Parascovia Mincev, fapt confirmat prin copia 5 adeverinței de naștere V-БM nr. 372834 eliberată de OSC Cantemir la 10 decembrie 1982 (f.d.7-8 vol.I). Actele cauzei atestă, că unicii moștenitori legali ai familiei Mincev Anton și Parascovia Mincev sunt: Carabadjac Elena, fiul Mincev Vasilii, fiica Bezvoleva (Minceva) Ecaterina, fiica Scripcari (Minceva) Maria (f.d.126-140 vol.II).

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Cantemir din 21 august 2009 au fost atrași în calitate de coreclamanți pe Mincev Vasile, Scripcari Maria, Bezvoleva Ecaterina, dat fiind faptul că prin procurile din 11 iunie 2009, 09 iunie 2009 și 20 decembrie 2008, Minecv Vasilii, Bezvoleva (Mineva) Ecaterina și Scripcari (Minceva) Maria au încredințat de reclamanta/recurentă Carabadjac Elena de a reprezenta interesele în instanțele de judecată (f.d.29-33 vol.II). Prin cereri din 16 ianuarie 2010, 30 martie 2012 și 02 mai 2012, reclamanții Carabadjac (Mincev) Elena, Mincev Vasilii, Bezvoleva (Minceva) Ecaterina, Scripcari (Minceva) Maria au susținut integral pretențiile din acțiune, interesele acestora fiind reprezentate de avocații Colțov Angela și Colțov Vadim și au solicitat examinarea cererii în lipsa acestora (f.d.122 vol.I, 48, 50 vol.III).

Conform certificatelor nr.12(13)-1300/89 din 18 ianuarie 2005 și nr. 21(13) – 1300/89-6094 din 15 iunie 2007 eliberate de Procuratura Generală a RM Mincev Parascovia, Mincev Constantin, Carabadjac (Minceva) Elena, Mincev Vasilii, Bezvoleva (Minceva) Ecaterina, Scripcari (Minceva) Maria ilegal, din motive politice, în baza hotărîrii organelor securități de stat a RSSM din 10 iunie 1941 au fost deportați în regiunea Acmolinsc Kazahstan ca membri de familie al deținutului politic Mincev Anton. La 10 noiembrie 1989 Carabadjac (Minceva) Elena și membrii familiei ei au fost reabilitati și recunoscuți ca victime a represiunilor politice (f.d.6 vol.I, f.d.87, 102 vol.II). Prin răspunsul Direcției informații și evidență operativă a MAI din 09 februarie 2006 se menționează că, dosarul de deportate cu nr. 17425 a cet.

Mincev Anton conține două documente: rechizitoriul pe două file și extrasul din procesul verbal cu nr. 17-M al consfătuirii speciale pe lîngă Comisariatul poporului pentru afacerile interne ale URSS din 21 martie 1942. De altă informație Ministerul Afacerilor Interne al RM nu dispune. (f.d.48 vol.I). Judecînd pricina în cauză prima instanță a admis parțial cererea. S-a încasat de la Consiliul raional Cantemir în beneficiul Elenei Carabadjac suma de 157 830 lei cu titlu de compensare a costului bunurilor imobile, 25 000 lei cu titlu de recuperare a costului animalelor domestice și cheltuieli de judecată în mărime de 1 558,2 lei; prejudiciul moral în mărime de 10 000 lei și compensații în mărime de 1080 lei pentru părinții decedați.

În rest, pretențiile au fost respinse ca fiind neîntemeiate. Fiind investită cu judecarea apelului, instanța de apel a ajuns la concluzia netemeiniciei cererii și ilegalității actului de dispoziție emis, fiind casată hotărîrea instanței de fond și pronunțată o nouă hotărîre, prin care acțiunea a fost respinsă. Instanţa de apel a constatat că nu au fost prezentate probe care, ar confirma faptul că averea represatului politic Mincev Anton a fost confiscată, naționalizată sau scoasă în alt mod din posesia lor.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține, că deși, la soluționarea pricinii au fost stabilite pe deplin circumstanțele 6 care au importanță pentru judecarea cauzei în fond, concluziile instanțelor de judecată și soluția dată sînt incorecte, rezultate din aplicarea greșită și interpretarea eronată de către instanțele de judecată ierarhic inferioare a normelor de drept material aplicabile la caz, precum și aprecierea incorectă a probelor prezentate la caz.

Conform art. 10 alin. (1) și art. 12 alin. (1) al Legii nr.1225 din 08 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, persoanele supuse represiunilor şi ulterior reabilitate sînt reintegrate în drepturile politice, sociale şi civile, pierdute de acestea în legătură cu represiunile politice, iar cetățenilor Republicii Moldova supuși represiunilor politice și ulterior reabilitați li se restituie, la cererea lor sau a moștenitorilor lor, bunurile confiscate, naționalizate sau scoase în orice alt mod din posesia lor. Interpretînd noțiunea de ”scoaterea a averii în orice alt mod din posesie” –se presupune drept orice acțiune de deposedare a proprietarului de bunuri, în orice alt mod, cu sau fără voia sa.

Materialele cauzei atestă, conform informației prezentată de Arhiva Națională a Moldovei dos. nr. 16/1943, că la momentul deportării familia Mincev dispunea de bunuri imobile și mobile, în special case de locuit, anexe, terenuri pentru construcții, terenuri cu destinație agricolă, inventar agricol, produse agricole și animale domestice etc, fapt confirmat prin dosarul de inventariere a bunurilor confiscate din 13 iunie 1941, întocmit de Primăria s. Stoianovca rnul Cantemir a cetățeanului Mincev Anton, născut 1985 (f.d. 52-54 vol.II).

Tot odată, este prezentat dosarul privind constatarea curatelei asupra patrimoniului represatului Mincev Anton, în care se conține procesul verbal din 12 mai 1943 de inventariere și evaluare a averii întocmit de Primăria comunei Țiganca județul Cahul rămase după deportarea familiei Mincev, precum și actele prin care se instituie curatela asupra averii rămase în numele Nadejdei Macarevici, născută Vasile Mincev, soră a deportatului Mincev Anton (f.d. 65-82 vol.I).

Instanța de recurs apreciază critic poziția instanței de apel, precum că probele anexate la dosar, nu confirmă faptul că, la deportarea sau după deportarea represatului politic Mincev Anton în anul 1943 averea lui a fost confiscată, naționalizată sau scosă din posesia lui, ci doar confirmă faptul că averea deportatului Mincev Anton în anul 1943 a fost transmisă sub curatelă surorii sale Nadejda Macarevici născută Vasile Mincev și că era administrată de ea împreună cu Matei Mincev- frate al deportatului Mincev Anton. Or, materialele dosarului atestă contrariul.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată, în baza probelor administrate și cercetate de instanțele de judecată următoarele circumstanțe: - unicii moștenitori legali ai familiei Mincev, Anton și Parascovia Mincev sunt: Carabadjac Elena, fiul Mincev Vasilii, fiica Bezvoleva (Minceva) Ecaterina, fiica Scripcari (Minceva) Maria (f.d.126-140 vol.II); - în baza certificatelor nr.12(13)-1300/89 din 18 ianuarie 2005 și nr. 21(13) – 1300/89-6094 din 15 iunie 2007 eliberate de Procuratura Generală a RM Carabadjac (Mincev) Elena, Mincev Vasilii, Bezvoleva (Minceva) Ecaterina, Scripcari (Minceva) Maria ilegal, din motive politice, în baza hotărîri organelor securități de stat a RSSM din 10 iunie 1941 au fost deportați în regiunea Acmolinsc Kazahstan ca membrii ai 7 familiei deținutului politic Mincev Anton, iar la 10 noiembrie 1989 au fost reabilitati și recunoscuți ca victime a represiunilor politice (f.d.6 vol.I, f.d.87, 102 vol.II).

- la momentul deportării familia Mincev dispunea de bunuri imobile și mobile, fapt confirmat prin dosarul de inventariere a bunurilor confiscate din 13 iunie 1941, întocmit de Primăria s. Stoianovca rnul Cantemir a cetățeanului Mincev Anton, născut 1985, precum și prin procesul verbal din 12 mai 1943 de inventariere și evaluare a averii întocmit de Primăria comunei Țiganca județul Cahul (f.d.67-68 vol.I). - Carabadjac (Minceva) Elena, Mincev Vasilii, Bezvoleva (Minceva) Ecaterina, Scripcari (Minceva) Maria și membrii familiei lor au fost deposedați de bunurile sale, bunurile fiind scoase din posesia lor, ca rezultat al deportării lor din motive politice.

Instanța de recurs reține că, atît instanța de fond cît și instanța de apel au omis a se pronunța privitor la toți coreclamanții atrași în proces prin încheierea protocolară a Judecătoriei Cantemir din 21 august 2009. Astfel, Carabadjac Elena, Mincev Vasilii, Bezvoleva (Minceva) Ecaterina, Scripcari (Minceva) Maria, în temeiul Legii nr.1225 din 08 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, fiind reabilitați au dreptul să solicite încasarea valorii bunurilor scoase din posesia sa, în urma represiunilor politice.

Conform art. 12 alin. (9) al Legii nr. 1225-XII din 08 decembrie 1992, valoarea bunurilor se determină în felul următor: bunurile imobiliare se evaluează în baza calculelor efectuate de oficiul cadastral teritorial, conform preţurilor de piaţă în vigoare la data examinării cererii, iar costul animalelor domestice, al păsărilor, al produselor agricole, al altor bunuri se stabileşte conform preţurilor de piaţă în vigoare la data examinării cererii. Instanța de recurs consideră oportun de lua drept punct de reper lista bunurilor întocmită primar la momentul deportării, la data de 13 iunie 1941, conform dosarului de inventariere a bunurilor confiscate întocmit de Primăria s. Stoianovca rnul Cantemir a familiei Mincev.

Astfel, în baza raportului de evaluare a proprietății imobiliare din 23 noiembrie 2011 întocmit de Oficiul Cadastral Teritorial, ulterior, efectuat repetat la 01 martie 2012 prin Încheierea Judecătoriei Leova din 16 februarie 2012, au fost supuse evaluării casa de locuit cu construcții accesorii, care în anul 1941 au fost confiscate de la familia Mincev în legătură cu represiunile politice: și anume casă de locuit cu subsol -120 843 lei, casă-bucătărie cu subsol – 57 698 lei, grajd pentru cai – 13 713 lei, grajd pentru vaci – 34 282 lei, gogineață pentru porți - 4970 lei, depozit hambar – 13 894 lei, depozit hambar pentru porumb – 9 652 lei, depozit pentru inventar- 9 310 lei, depozit pentru cereale – 19 951 lei, valoarea de piață totală constituind suma de 157 830 lei (f.d.3-11, 67-81 vol.III).

Conform raportului de evaluare întocmit de Centrul de evaluare independentă și expertiză a patrimoniului ”Index Imobil” (licența seria A MMII nr.021283 din 24 mai 2006) din 30 septembrie 2008 au fost evaluate următoarele bunuri mobile: animale domestice valoarea căror constituie 109 400 lei; inventarul agricol valoarea cărora constituie 13 530 lei; produse agricole valoarea cărora constituie 102 450 lei, în total suma de 225 380 lei (f.d.132-160 vol.I).

Concluzionînd, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră parțial întemeiată pretenția de încasare a 8 prejudiciului material, dispunînd încasarea din contul bugetului de stat, către bugetul raional Cantemir în beneficiul Elenei Carabadjac, lui Mincev Vasilii, Bezvoleva (Minceva) Ecaterina, Scripcari (Minceva) Maria a prejudiciului material cauzat în urma represiunilor politice, și anume valoarea averii scoase în alt mod din posesie: pentru bunuri imobile (casă de locuit cu construcții accesorii) suma de 157 830 lei și pentru bunuri mobile: inventar agricol, produse agricole, animale domestice suma de 225 380 lei, în total suma de 383 210 lei (trei sute optzeci și trei mii douăsute zece lei).

Plata compensației valorii bunurilor scoase în orice alt mod din posesie în sumă de 383 210 (trei sute optzeci și trei mii lei două sute zece) lei încasate din contul bugetului de stat către bugetul raional Cantemir în beneficiul Elenei Carabadjac, Mincev Vasilii, Bezvoleva (Minceva) Ecaterina, Scripcari (Minceva) Maria se va eșalona pe o perioadă de 5 (cinci) ani, cu încasarea în din contul bugetului de stat către bugetul raional Cantemir în beneficiul Elenei Carabadjac a cîte 76 642 (șaptezeci și șase mii șase sute patru zeci și doi lei) anual.

Colegiul lărgit reține, că cerința recurentei cu privire la încasarea prejudiciului material cauzat în urma represiunilor politice, constituit din valoarea terenurilor pentru construcții și a terenurilor agricole, de respins ca fiind neîntemeiată, dat fiind faptul la materialele dosarului lipseşte dovada care, ar confirma evaluarea de către oficiul cadastral teritorial a acestor bunuri imobile, conform preţurilor de piaţă în vigoare la data examinării cererii.

În acest sens, Colegiul lărgit apreciază critic alegațiile avocatului recurentei Colțov Angela precum, că rapoartele de evaluare întocmite de OCT filiala Cantemir contravin legislației în vigoare, deoarece limitează drepturile beneficiarului acestor evaluări, deci nu pot fi puse la baza hotărîrii și că urmează a fi luate în considerație datele din raportul de evaluare efectuat de o întreprindere licențiată în domeniu, dat fiind faptul, că potrivit legislaţiei în vigoare, competenţa exclusivă de a evalua aceste categorii de bunuri o deţine anume, oficiul cadastral teritorial.

Conform art. 121 alin. (1,3-5) al Legii nr.1225 din 08 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, cererile de restituire a bunurilor sau de recuperare a valorii acestora prin achitarea de compensaţii sînt examinate de comisiile speciale create de autorităţile administraţiei publice locale a raioanelor, municipiilor Chişinău şi Bălţi, unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, în al căror teritoriu persoanele reabilitate au domiciliat la momentul reprimării. Cererea de restituire a bunurilor confiscate, naţionalizate sau scoase în orice alt mod din posesie ori de recuperare a valorii acestora se înaintează în decurs de 3 ani de la data înştiinţării persoanei supuse represiunilor despre reabilitarea acesteia şi se examinează în termen de pînă la 6 luni din ziua depunerii.

Comisia identifică bunurile ce urmează a fi restituite şi determină valoarea acestora în baza documentelor ce atestă confiscarea, naţionalizarea bunurilor sau scoaterea lor în orice alt mod din posesie, documente eliberate de arhive şi de alte instituţii abilitate, ori în baza altor probe legale. Decizia comisiei privind restituirea bunurilor, recuperarea valorii acestora sau achitarea compensaţiilor poate fi contestată în instanţa judecătorească. Materialele cauzei atestă că, la 17 februarie 2005 recurenta/reclamanta Carabadjac Elena a depus în adresa intmatului Consiliul rational Cantemir o cerere prin care a 9 solicitat întoarcerea bunurilor confiscate, naționalizate sau scoase în orice alt mod din posesie, ori compensarea valorii acestor bunuri (f.d.21 vol.I).

Neprimind răspuns la cerere, la 12 mai 2005 a înaintat o acțiune în instanța de judecată. Totuși, pe parcursul examinării cauzei de către instanțele judiciare, Comisia specializată vîzînd problemele victimelor supuse represiunilor poltice al Consiliului raional Cantemir a examinat și a supus votului chestiunea privind restituirea bunurilor recurentei și anume: prin hotărîrea Comisiei specializate vizînd problemele victimelor supuse represiunilor politice al Consiliului raional Cantemir, din procesul-verbal nr. 01 din 24 iulie 2007, s-a decis a-i oferi o cotă echivalentă, pentru terenurile naţionalizate (17 ha de teren arabil) Elenei Carabadjac fostă locuitoare a s. Stoianovca, cu domiciliul actual în or.

Chişinău (f.d.114-115 vol.I); prin hotărîrea Comisiei specializate vizind problemele victimelor supuse represiunilor politice al Consiliului raional Cantemir, din procesul-verbal nr. 02 din 11 septembrie 2007, s-a decis de a stabili suma compensaţiilor pentru bunurile naţionalizate, scoase din posesie de 30 000 lei (f.d.116-117 vol.I), precum și prin hotărîrea Comisiei specializate vizind problemele victimelor supuse represiunilor politice al Consiliului raional Cantemir, din procesul-verbal nr.7 din 24 decembrie 2008, Comisia specializată și-a exprimat dezacordul asupra cuantumului bunurilor evaluate, și a menținut decizia sa aprobată prin procesul-verbal nr. 02 din 11 septembrie 2007 (f.d.164 vol.I).

Actele cauzei relevă, că nici una dintre hotărîrile enunțate supra ale Comisiei specializate vizind problemele victimelor supuse represiunilor politice al Cosiliului raional Cantemir nu a fost executată, iar intimatul Consiliul raional Cantemir, prin prisma prevederilor art. 118 Cod de procedură civilă, nu a prezentat nici probă pertinentă și utilă care ar demonstra contrariul.

Avînd în vedere că, instanța de recurs a constatat că, recurenta Carabadjac Elena, Mincev Vasilii, Bezvoleva (Minceva) Ecaterina, Scripcari (Minceva) Maria au dreptul la recuperarea prejudiciului în temeiul Legii nr.1225-XII din 08 decembrie 1992, actele administrative contestate vizează un drept patrimonial, deoarece hotărîrile organului administrativ nu au fost executate și în scopul excluderii dublei executări, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite pretențiile recurentei privind declararea nulă a hotărîrilor Comisiei specializate vizind problemele victimelor supuse represiunilor politice al Consiliului raional Cantemir, aprobate prin procesele-verbale nr. 01 din 24 iulie 2007, nr. 02 din 11 septembrie 2007 și nr.7 din 24 decembrie 2008, fiind contrare prevederilor art. 220 alin. (1) Cod Civil.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reiterează ca fiind justă concluzia instanței de apel cu privire la respingerea pretenției privind încasarea prejudiciului moral în cuantum de 240 000 lei din următoarele considerente. Conform art. 1398 Codul civil, cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejududiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudicial moral cauzat prin acțiune sau omisiune. Astfel, reieșind din conținutul acestei norme, dreptul persoanei la recuperarea prejudiciului moral este condiționat de faptul stabilirii acestui drept de legea materială 10 specială, și anume Legea nr.1225 din 08 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, care are prioritate față de Codul civil, care conține reglementări generale privind repararea prejudiciului moral.

Conform art.12 din lege, cetățenilor Republicii Moldova supuși represiunilor politice și ulterior reabilitați li se restituie, la cererea lor sau a moștenitorilor lor, bunurile confiscate, naționalizate, sau scoase în orice alt mod din posesia lor, iar în cazul în care bunurile nu s-au păstrat în natură, fiind privatizate în condițiile legii , se recuperează valoarea lor în formă bănească sau de valori materiale, luîndu-se ca bază prețurile medii de piață în vigoare la momentul examinării cererii. Din prevederile legale menționate rezultă că, Carabadjac Elena, Mincev Vasilii, Bezvoleva (Minceva) Ecaterina, Scripcari (Minceva) Maria au dreptul doar la repararea prejudicului material, și prin urmare pretența lor cu privire la repararea prejudiciului moral urmează a fi respinsă.

Totodată, instanța de recurs consideră drept neîntemeiate cerințele recurentei Carabadjac Elena privind încasarea prejudiciului 25 000 lei cu titlu de compensaţie, cauzat în urma tergiversării procesului civil, or în speță sunt stabilite raporturi juridice reglementate de Legea nr.1225 din 08 decembrie 1992 care prevede reabilitarea victimelor represiunilor politice, reintegrării lor în drepturile politice, sociale și cetățenești, compensării pagubelor materiale pricininuite, iar prevederile Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 cu privire la repararea de stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, sunt inaplicabile la caz.

Colegiul lărgit reține ca fiind întemeiată, concluzia instanței de fond, cît și a instanței de apel, privind încasarea din bugetul de stat către bugetul raionului Cantemir în beneficiul Elenei Carabadjac, a lui Mincev Vasilii, Bezvoleva (Minceva) Ecaterina, Scripcari (Minceva) Maria a sumei de 1080 (una mie optzeci) lei cu titlu de compensaţie pentru părinţii Anton Mincev şi Parascovia Mincev decedaţi în locul de deţinere specială în legătura cu represiuni politice prin expulzare din R.S.S. Moldovenească la data de 13 iunie 1941, fiind conformă prevederilor art. 14 al Legii nr.1225 din 08 decembrie 1992. Conform art.96 alin. (1), (11), Cod de procedură civilă, instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părţii care a avut cîştig de cauză cheltuielile ei de asistenţă juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare şi rezonabile.

Cheltuielile menţionate la alin.(1) se compensează părţii care a avut cîştig de cauză dacă aceasta a fost reprezentată în judecată de un avocat. Colegiul lărgit a constatat că, recurenta Carabadjac Elena a fost reprezentată în instanțele de judecată de avocații Angela Colțov, împuternicită prin mandat avocațial seria MA nr. 0010715 din 25 septembrie 2012 (f.d.115 vol.III) și Vadim Colțov, împuternicit prin procură nr. 25017 din 12 noiembrie 2004 și mandat avocațial din 21 august 2009 (f.d.15 vol.I: f.d.24 vol.II).

Cu referire la argumentele recurentului, Colegiul lărgit reține, că la aprecierea costurilor și cheltuielilor judiciare urmează a se conduce de două principii de bază: (i) costuri și cheltuieli ce urmează a fi în modul corespunzător probate, de obicei prin documente de plată sau prin prezentarea descifrării pe ore a lucrului avocatului și tarife aplicabile, dacă e cazul, și (ii) cheltuielile trebuie să fie rezonabile ca cuantum 11 (în special în materia de tarife percepute pentru onorariile avocaţilor) și necesare pentru proceduri în speţă (nu se compensează, de ex., lucrul avocatului care nu are tangenţă directă la proces).

Astfel, avînd în vedere complexitatea cauzei; noutatea şi dificultatea întrebărilor juridice ridicate de speţă, aportul avocaților la soluţionarea cauzei, timpul şi munca depusă de avocați, consideră necesar de a încasa din contul bugetului de stat, către bugetul raional Cantemir în beneficiul Elenei Carabadjac, Mincev Vasilii, Bezvoleva (Minceva) Ecaterina, Scripcari (Minceva) Maria suma de 10 000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. b) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se admite partial recursul declarat de avocatul Angela Colțov în interesele Elenei Carabadjac Se casează decizia Curții de Apel Comrat din 14 decembrie 2013 și hotărîrea Judecătoriei Leova din 24 iulie 2012, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Elenei Carabadjac, Mincev Vasilii, Bezvoleva (Minceva) Ecaterina, Scripcari (Minceva) Maria împotriva Ministerului Finanțelor a RM, Consiliul raional Cantemir, Primăriei Țiganca și Primăriei Stoianovca, rnul.Cantemir privind recuperarea valorii bunurilor confiscate sau naționalizate, recuperarea prejudiciului material și moral şi se emite o hotărîre nouă prin care: Acţiunea Elenei Carabadjac, Mincev Vasile, Scripcari Maria și Bezvoleva Ecaterina împotriva Ministerului Finanțelor a RM, Consiliul raional Cantemir, Primăriei Țiganca și Primăriei Stoianovca, rnul.Cantemir privind recuperarea valorii bunurilor confiscate sau naționalizate, recuperarea prejudiciului material și moral, se admite parţial.

Se recunoaște nulă în parte hotărîrea Comisiei specializate vizînd problemele victimelor supuse represiunilor politice al Consiliului raional Cantemir, din procesul- verbal nr. 01 din 24 iulie 2007 şi anume în partea: „Se recomandă primăriilor s. Stoianovca şi c. Ţiganca: din rezerva de terenuri existentă, în conformitate cu Codul Funciar al Republicii Moldova, a-i oferi o cotă echivalentă, pentru terenurile naţionalizate (17 ha de teren arabil) Elenei Carabadjac fostă locuitoare a s. Stoianovca, cu domiciliul actual în or. Chişinău”. Se recunoaşte nulă în parte hotărîrea Comisiei specializate vizind problemele victimelor supuse represiunilor politice al Consiliului raional Cantemir, din punctul 1 din procesul-verbal nr. 02 din 11 septembrie 2007, după cum urmează: „Conform documentelor prezentate cet.

Carabadjac Elena a stabilit suma compensaţiilor pentru bunurile naţionalizate, scoase din posesie de 30 000 lei”.

Se recunoaşte nulă hotărîrea Comisiei specializate vizind problemele victimelor supuse represiunilor politice al Consiliului raional Cantemir, din procesul-verbal nr. 7 din 24 decembrie 2008. Se încaseasă din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Finanțelor către bugetul raional Cantemir în beneficiul Elenei Carabadjac, Mincev Vasilii, 12 Bezvoleva (Minceva) Ecaterina, Scripcari (Minceva) Maria prejudiciul material cauzat în urma represiunilor politice, și anume valoarea averii scoase în alt mod din posesie: pentru bunuri imobile (casă de locuit cu construcții accesorii) suma de 157 830 lei și pentru bunuri mobile: inventar agricol, produse agricole, animale domestice suma de 225 380 lei, suma de 1080 (una mie optzeci) lei cu titlu de compensaţie pentru părinţii Anton Mincev şi Parascovia Mincev decedaţi în locul de deţinere specială, iar în total suma de 384 290 lei (trei sute optzeci și mii mii douăsute nouăzeci lei.

Plata compensației valorii bunurilor scoase în orice alt mod din posesie în sumă de 383 210 (trei sute optzeci și trei mii lei două sute zece) lei încasate din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Finanțelor, către bugetul raional Cantemir în beneficiul Elenei Carabadjac, Mincev Vasilii, Bezvoleva (Minceva) Ecaterina, Scripcari (Minceva) Maria se eșalonează pe o perioadă de 5 (cinci) ani, cu încasarea din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Finanțelor, către bugetul raional Cantemir în beneficiul Elenei Carabadjac, Mincev Vasilii, Bezvoleva (Minceva) Ecaterina, Scripcari (Minceva) Maria a cîte 76 642 (șaptezeci și șase mii șase sute patru zeci și doi lei) anual.

Se respinge ca fiind neîntemeiată cerința cu privire la încasarea prejudiciului material cauzat în urma represiunilor politice constituit din valoarea terenurilor pentru construcții și a terenurilor agricole. Se respinge ca fiind neîntemeiată cerința cu privire la încasarea prejudiciului moral suferit în urma represiunilor politice în suma de 240 000 (două sute patruzeci mii) lei. Se respinge ca fiind neîntemeiată cerința cu privire la încasarea prejudiciului moral în sumă de 25 000 lei cauzat în urma tergiversării procesului civil. Se încasează din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Finanțelor, către bugetul raional Cantemir în beneficiul Elenei Carabadjac, a lui Mincev Vasilii, Bezvoleva (Minceva) Ecaterina, Scripcari (Minceva) Maria suma de 10 000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Filincova judecători Galina Stratulat Oleg Sternioală Iurie Bejenaru Dumitru Mardari 13