2ra-1075/14 — Recuperarea valorii sau restituirea în natura a bunurilor personale supuse represiunilor politice

La 28 aprilie 2009, reclamanta Glavațchi Victoria a înaintat o cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului raional Cantemir cu privire la recuperarea valorii bunurilor confiscate, naționalizate, scoase în orice alt mod din posesie în urma represiunilor politice, repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii, reclamanta Glavațchi Victoria, a invocat că pe data de 16 februarie 2007 s-a adresat cu cerere comisiei speciale vizînd problemele persoanelor supuse represiunilor politice a Consiliului raional Cantemir privind restituirea bunurilor confiscate, naţionalizate, scoase în orice mod din posesie în legătură cu represiunile politice din anul 1941, deoarece împreună cu părinţii săi şi sora au fost supuşi represiunilor politice fiind deportaţi în Kazahstan, apoi reabilitaţi în baza Decretului Prezidiumului Sovietului Suprem al URSS din 16 ianuarie 1989 şi hotărîrii Consiliului de Miniştri al RSSM nr.115 din 10 aprilie 1989.

Prin scrisoarea Comisiei speciale vizînd problemele persoanelor supuse represiunilor politice a Consiliului raional Cantemir din 21 octombrie 2008, i-a fost refuzat în examinarea cererii, dat fiind faptul că în arhivă nu s-au păstrat acte care ar demonstra cert că averea sa a intrat în posesia statului, iar raportul de evaluare întocmit de SRL “Index Imobil” din 02 iunie 2008 nu poate fi luat în considerare, deoarece bunurile au fost evaluate în baza unor mărturii.

Solicită reclamanta Glavaţchi Victoria, recuperarea prejudiciului material în contul compensării valorii bunurilor confiscate, naţionalizate, scoase în orice alt mod din 1 posesie în sumă de 955 729 lei, recuperarea prejudiciului moral în sumă de 20000 lei şi încasarea cheltuielilor judiciare. Poziția instanțelor de judecată:

Prin hotărârea Judecătoriei Cantemir din 03 mai 2010, acţiunea înaintată de Glavaţchi Victoria a fost admisă parţial. S-a dispus încasarea din contul Consiliului raional Cantemir, în beneficiul Victoriei Glavaţchi, în contul recuperării valorii bunurilor confiscate, naţionalizate sau scoase în orice alt mod din posesie, suma de 670 829 lei. Plata compensaţiei valorii bunurilor confiscate, naţionalizate sau scoase în orice alt mod din posesie în sumă de 670 829 lei, încasate din contul Consiliului raional Cantemir în beneficiul Victoriei Glavaţchi, se eşalonează pe o perioadă de 5 ani, cu încasarea din contul Consiliului raional Cantemir în beneficiul Victoriei Glavaţchi a cîte 134 165, 80 lei. S-a încasat din contul Consiliului raional Cantemir în beneficiul Victoriei Glavaţchi suma de 10 000 lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest, pretenţiile au fost respinse (f.d.64-65 vol. I).

Prin decizia Curţii de Apel Cahul din 16 noiembrie 2010, a fost admis apelul declarat de Consiliul raional Cantemir, a fost casată hotărîrea Judecătoriei Cantemir din 03 mai 2010, pricina fiind remisă la rejudecare în prima instanţă (f.d.96-97 vol. I).

Prin hotărârea Judecătoriei Cantemir din 20 ianuarie 2012 a fost admisă acţiunea depusă de Glavaţchi Victoria. S-a încasat de la Consiliul raional Cantemir din contul bugetului de stat în beneficiul Victoriei Glavaţchi suma de 955 729 lei cu titlu de prejudiciul material, în contul compensării valorii bunurilor confiscate, naţionalizate sau scoase în orice alt mod din posesie. S-a obligat pîrîtul la plata unei dobînzi de întîrziere determinată conform art.619 din Codul civil, ce va constitui 5% peste rata dobînzii egală cu rata de refinanțare a BNM, dacă nu execută hotărîrea în termen de 90 zile de la data cînd aceasta va deveni definitivă (f.d.164-167 vol. I).

Prin decizia Curţii de Apel Cahul din 14 iunie 2012, cererea reclamantei a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d.300-304 vol. I).

Prin decizia Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție din 13 martie 2013 a fost admis recursul declarat de Glavațchi Victoria, casată integral decizia Curţii de Apel Cahul din 14 iunie 2012, cu restituirea pricinii la rejudecare în Curtea de Apel Comrat (f.d.329-334 vol. I).

Prin decizia Curții de Apel Comrat din 24 decembrie 2013 a fost admis parțial apelul declarat de Consiliul raional Cantemir, casată hotărîrea Judecătoriei Cantemir din 20 ianuarie 2012 în partea încasării prejudiciului material de 955 729 lei și emisă în această parte o nouă hotărîre prin care se încasează suma de 955 729 lei din contul mijloacelor bugetului Consiliului raional Cantemir. A fost exclus din partea dispozitivă a hotărîrii alineatul ce prevede, obligarea pîrîtului la plata unei dobînzi de întîrziere determinată conform art.619 din Codul civil, ce va constitui 5% peste rata dobînzii egală cu rata de refinanțare a BNM, dacă nu execută hotărîrea în termen de 90 zile de la data cînd aceasta va deveni definitivă. In rest, hotărîrea Judecătoriei Cantemir s-a menținut (f.d.49-52 vol.II). Solicitarea recurentului:

La 06 februarie 2014, recurentul Consiliul raional Cantemir a declarat recurs împotriva Deciziei Curţii de Apel Comrat din 24 decembrie 2013 şi a hotărârii judecătoriei Cantemir din 20 ianuarie 2012, solicitând casarea acestora, pronunțînd o nouă hotărîre prin care acțiunea reclamantului să fie respinsă ca neîntemeiată. 2

Prin încheierea din 02 aprilie 2014, recursul a fost recunoscut admisibil. Argumentele părţilor:

În motivarea cererii de recurs a indicat că instanțele de fond și de apel au aplicat o lege care nu trebuia aplicată, au interpretat în mod eronat legea, precum și au oferit o apreciere arbitrară probelor.

Indică recurentul, că atît instanța de fond, cît și instanța de apel nu au ținut cont de prevederile art. 12 din Legea nr.1225 din 08 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, care prevede evaluarea obligatorie a bunurilor imobiliare în baza calculelor oficiului cadastral teritorial, precum și de prevederile Hotărîrii Guvernului nr. 627 din 05 iunie 2007 pentru aprobarea Regulamentului privind restituirea valorii bunurilor prin achitarea de compensații persoanelor supuse represiunilor politice, precum și achitarea compensației în cazul decesului ca urmare a represiunilor politice, care stipulează că solicitantul urmează să prezinte la cererea de restituire a bunurilor, inclusiv și certificatul de moștenitor și actele ce confirmă relația de rudenie cu persoana supusă represiunilor politice. Aprecierea instanţei de recurs:

În conformitate cu art.434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei redactate.

Din actele pricinii rezultă că, Curtea de Apel Comrat a expediat părţilor cu aviz de recepție, decizia redactată la data de 24 ianuarie 2014, recepționată conform semnăturii aplicate pe aviz, motiv din care instanţa de recurs consideră că recursul declarat de Consiliul rațional Cantemir la 06 februarie 2014 este depus în termenul prevăzut de lege.

În conformitate cu art.444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

Verificînd argumentele invocate în recurs pe baza materialelor din dosar, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că acesta este întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea deciziei Curţii de Apel Comrat din 24 decembrie 2013 şi restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel din următoarele motive.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs.

Din actele pricinii rezultă că, la 13 iunie 1941, a fost arestat Adascaleţ Petru Ivanovici, anul naşterii –1904. La 08 iunie 1942, împreună cu membrii familiei, soţia Adascaleţ Vera Fedossevna, anul naşterii –1916, fiicele Adascaleţ Margarita Petrovna anul naşterii –1936 şi Adascaleţ Victoria Petrovna anul naşterii –1938, au fost deportaţi (f.d.3 vol.I).

Totodată, s-a mai stabilit că, potrivit Decretului Prezidiumului Sovietului Suprem al URSS, din 16 ianuarie 1989 şi a hotărîrii Consiliului de miniştri al RSSM nr. 115 din 09 aprilie 1990, Adascaleţ Piotr Ivanovici şi membrii familiei au fost reabilitaţi (f.d.18 vol.I).

Conform certificatului nr.13-390/89 din 02 octombrie 1989, eliberat de Procuratura Generală al RSSM, Adascaleţ Piotr Ivanovici deportat în anul 1941, a fost reabilitat postmortem (f.d.19 vol.I). 3

În conformitate cu art. 12 alin. (1) al Legii nr. 1225-XII din 08 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, cetățenilor Republicii Moldova supuşi represiunilor politice şi ulterior reabilitaţi li se restituie, la cererea lor sau a moştenitorilor lor, bunurile confiscate, naţionalizate sau scoase în orice alt mod din posesia lor.

În conformitate cu art. 123 alin. (2) Cod de procedură civilă, faptele stabilite printr-o hotărîre judecătorească irevocabilă într-o pricină civilă soluţionată anterior în instanţă de drept comun sau în instanţă specializată sînt obligatorii pentru instanţa care judecă pricina şi nu se cer a fi dovedite din nou şi nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte pricini civile la care participă aceleaşi persoane.

Prin decizia Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție din 13 martie 2013 a fost constatat, că reclamanta Glavațchi Victoria este fiica lui Adascaleț Piotr Ivanovici și Adascaleț Vera Fedossevna, care au locuit în satul Antonovca r-nul Cantemir (f.d.332 vol.I).

Astfel, calitatea de moștenitor al Victoriei Glavațchi este constatată prin hotărîre judecătorească irevocabilă și nu se cere a fi dovedită din nou, conform normei precitate mai sus.

În conformitate cu art. 12 alin. (9) al Legii nr. 1225-XII din 08 decembrie 1992, valoarea bunurilor se determină în felul următor: bunurile imobiliare se evaluează în baza calculelor efectuate de oficiul cadastral teritorial, conform preţurilor de piaţă în vigoare la data examinării cererii, iar costul animalelor domestice, al păsărilor, al produselor agricole, al altor bunuri se stabileşte conform preţurilor de piaţă în vigoare la data examinării cererii.

Instanţa de recurs reţine că, la materialele dosarului lipseşte dovada care ar confirma evaluarea de către oficiul cadastral teritorial a bunurilor imobile confiscate, conform preţurilor de piaţă în vigoare la data examinării cererii. Or, potrivit legislaţiei în vigoare, competenţa exclusivă de a evalua aceste categorii de bunuri o deţine anume, oficiul cadastral teritorial, iar scrisoarea OCT Cantemir din 19 ianuarie 2012 adresată intimatei nu poate fi privită ca un refuz în soluționarea cererii (f.d.160 vol.I), conform constatărilor efectuate de instanța de apel în partea motivatoare a deciziei, ci drept un răspuns prin care se solicită suplinirea tuturor actelor, conform legislației în vigoare.

În acest sens, Colegiul judiciar menţionează că, în lipsa unei evaluări ample a bunurilor imobile confiscate, efectuată de către oficiul cadastral teritorial, face imposibilă soluţionarea corectă şi sub toate aspectele a litigiului respectiv.

Judecînd pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie a constatat că instanţa de apel a încălcat normele de drept material şi procedural, apreciind arbitrar probele administrate.

În conformitate cu art. 130 alin. (4) Codul de procedură civilă, ca rezultat al aprecierii probelor, instanţa judecătorească este obligată să reflecte în hotărîre motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe şi respingerea altor probe, precum şi argumentarea preferinţei unor probe faţă de altele.

Conform jurisprudenţei CEDO, instanţele de judecată, inclusiv instanţele de apel sînt obligate de a motiva hotărîrile sale. În special, decizia trebuie să conţină circumstanţele cauzei, constatate de instanţă, probele pe care se întemeiază concluziile ei referitor la admiterea sau respingerea acţiunii, alte chestiuni ce au fost soluţionate în cadrul judecării pricinii, legea materială şi procedurală aplicată în cadrul judecării pricinii, argumentele instanţei în caz de respingere a unor probe prezentate de participanţi ş.a. 4

În cursul examinării litigiului urmează a se da apreciere şi altor circumstanţe ale pricinii, în partea ce ţine de fondul cauzei, în măsura în care ele sunt confirmate prin probe şi relevante pentru soluţionarea corectă a litigiului.

În acest sens Colegiul conchide că, instanţa de judecată urmează a ţine cont de prevederile art. 118 alin. (1) Cod de procedură civilă, potrivit căruia fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale. Instanţa, va ţine cont de faptul că este responsabilă de determinarea definitivă a circumstanţelor care au importanţă pentru soluţionarea justă a cauzei şi că în acest sens poate fi propus părţilor să prezinte probe suplimentare şi să dovedească faptele ce constituie obiectul probaţiunii pentru a se convinge de veridicitatea lor, alin. (5) art. 118 Cod de procedură civilă.

Erorile admise de instanţa de apel în recurs nu sînt posibil de corectat, deoarece legea nu permite administrarea şi aprecierea de noi dovezi în ordine de recurs.

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere că instanţa de apel a apreciat arbitrar probele administrate şi a emis o hotărîre cu încălcarea normelor de drept material şi procedural, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia Curţii de Apel Comrat din 24 decembrie 2013 şi de a restitui pricina la rejudecare în ordine de apel la Curtea de Apel Chișinău, dat fiind faptul că de către Curtea de Apel Cahul a fost judecată cauza de două ori (decizia Curţii de Apel Cahul din 16 noiembrie 2010 (f.d.96-97 vol.I) și decizia Curţii de Apel Cahul din 14 iunie 2012 (f.d.300-304 vol.I), o singură dată - de către Curtea de Comrat (decizia Curții de Apel Comrat din 24 decembrie 2013 – f.d.49-52 vol.II) și datorită acestui fapt este imposibil de a forma un complet pentru rejudecarea pricinii respective în instanțele date.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e: Se admite recursul declarat Consiliul raional Cantemir. Se casează decizia Curţii de Apel Comrat din 24 decembrie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Glavațchi Victoria împotriva Consiliului raional Cantemir cu privire la recuperarea valorii bunurilor confiscate, naționalizate, scoase în orice alt mod din posesie în urma represiunilor politice, repararea prejudiciului moral, cu restituirea pricinii la rejudecare în ordine de apel la Curtea de Apel Chișinău. Decizia nu se supune niciunui căi de atac. Preşedinte,judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Galina Stratulat Iurie Bejenaru Elena Covalenco Dumitru Mardari 5