2ra-1797/14 — Încasarea sumei

Dosarul nr. 2ra-1797/14

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA

Prima instanţă: Judecătoria Edineţ (jud. M. Iftodi) Instanţa de apel: Curtea de Apel Bălţi (jud. I. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi) DECIZIE Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ 11 iunie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, în componenţa: Preşedinte, judecător Nicolae Clima Judecători: Svetlana Novac Tatiana Vieru Liliana Catană Oleg Sternioală examinînd recursurile declarate de către avocatul Ghenadie Odobescu în interesele Marinei Luchian, Procuratura Generală a RM şi Ministerul Justiţiei împotriva deciziei din data de 27 februarie 2014 a Curţii de Apel Bălţi, în cauza civilă la cererea înaintată de Luchian Marina împotriva Ministerului Justiţiei, Procuratura rl.

Edineţ, intervenienţi accesorii Procuratura Generală al RM şi Ministerul Afacerilor Interne al RM cu privire la încasarea prejudiciului patrimonial şi moral, aducerea scuzelor oficiale şi încasarea cheltuielilor de judecată, c o n s t a t ă : La data de 19 iulie 2013 Luchian Marina a depus în instanţa de judecată cerere împotriva Ministerului Justiţiei, Procuraturii rl.Edineţ, intervenienţi accesorii Procuratura Generală al RM şi Ministerul Afacerilor Interne al RM cu privire la încasarea prejudiciului patrimonial şi moral, aducerea scuzelor oficiale şi încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acţiunii reclamanta a invocat că, la data de 22 iulie 2003 de către procurorul Secţiei de conducere a Urmării Penale în Subdiviziunile Centrale ale MAI în cadrul Procuraturii Generale a fost emisă rezoluţia privind pornirea urmăririi penale în baza art. 165 alin. (2) lit. b) şi lit. d) CP al RM.

La data de 10 ianuarie 2005 a fost emisă ordonanţa privind începerea urmărirea penale, încriminându-i săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.165, alin.(2) lit. b) şi lit. d) CP al RM - traficul de fiinţe umane exprimat prin recrutarea, transportarea şi adăpostirea persoanelor în scopul exploatării sexuale comerciale săvîrşită prin înşelăciune şi abuz de poziţie de vulnerabilitate, asupra două persoane, săvîrşite de două persoane şi de art.206, alin.(2) lit. a) CP al RM - traficul de copii exprimat prin recrutarea, transportarea şi adăpostirea unui copil în scop de exploatare sexuală comercială. Prin sentinţa din 01 martie 2006 a judecătoriei Edineţ, Luchian Marina a fost 1 achitată în comiterea infracţiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b) şi lit. d) şi art. 206. alin. (2) lit. a) CP al RM, din motiv că fapta inculpatei nu întruneşte elementele ale infracţiunii.

Prin decizia din 21 februarie 2007 a Curţii de Apel Bălţi, Luchian Marina a fost recunoscută vinovată în săvîrşirea infracţiunilor prevăzute de art.165, alin.(2), lit.b), d) şi art. 206. alin. (2) lit. a) CP al RM cu stabilirea pedepsei după cum urmează: în baza atr.165 alin. (2) lit. b), d) CP – cu închisoare pe termen de 10 ani în penitenciar pentru femei; în baza art.206, alin.(2), lit.a) CP – cu închisoare pe termen de 15 ani în penitenciar pentru femei. În conformitate cu art. 84 CP pentru concurs de infracţiuni prin cumul parţial al pedepselor i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe termen de 15 ani şi 6 luni cu ispășirea pedepsei în penitenciar pentru femei. Prin decizia din 18 octombrie 2011 a Curţii Supreme de Justiţie s-a admis recursul ordinar depus de avocatul Odobescu Ghenadie în interesele Marinei Luchian, s-a casat decizia instanţei de apel şi s-a menţinut sentinţa primei instanţe.

Consideră reclamanta că, în privinţa acesteia ilegal a fost pornită urmărirea penală pentru comiterea infracţiunilor prevăzute de art.165 alin. (2), lit. b), d) şi art. 206, alin.(2), lit.a) CP și solicită repararea prejudiciul moral cauzat în urma reţinerii ilegale, aplicării măsurii preventive sub formă de arest, de declaraţie de a nu părăsi localitatea sau ţară, tragerii ilegale la răspundere penală şi efectuării măsurilor operative de investigaţii cu încălcarea prevederilor legislaţiei. De asemenea reclamanta a invocat că, prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală a fost grav violat principiul prezumţiei nevinovăţiei şi dreptul la libertatea şi siguranţa persoanei, fiind lipsită de posibilitatea de a se deplasa peste hotarele Republicii Moldova, fiindu-i impusă restricţie.

La fel, susţine că prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, i-a fost cauzat un prejudiciu moral considerabil pe care îl estimează în sumă de 400 000 lei, considerînd cuantumul acestuia justificat şi echitabil, şi anume care ar corespunde suferinţelor ce i-au fost cauzate de către organele de anchetă. Prin urmare, reclamanta solicită de a obliga procurorul general al RM şi procurorul rl,Edineţ să-și ceară scuze din numele instituţiilor reprezentate de ei, în mod public pentru faptul tragerii ilegale la răspundere penală în baza art.165 alin. (2) lit. b), d) şi art. 206, alin. (2) lit. a) CP și de a încasa din bugetul de stat al RM în beneficiul său cheltuielile pentru asistenţă juridică în mărime de 1500 lei.

Prin hotărîrea din 09 decembrie 2013 a judecătoriei Edineţ acţiunea a fost admisă parţial şi s-a dispus încasarea din bugetul de stat al RM, prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul Marinei Luchian prejudiciului moral în sumă de 40 000 lei şi a cheltuielilor pentru asistenţă juridică în mărime de 1500 lei, a fost obligat procurorul General al RM şi procurorul rl.Edineţ să-şi ceară scuze oficiale din numele instituţiilor reprezentate de ei în mod public prin publicarea unui anunţ în ziarul „Curierul de Edineţ” faţă de Luchian Marina pentru lezarea drepturilor constituţionale în ceia ce priveşte accesul liber la justiţie, dreptul la libertatea individuală şi siguranţă, dreptul la libera circulaţie şi dreptul la un proces echitabil, cu următorul conţinut: „Procuratura Generală a RM şi Procuratura rl.Edineţ îşi cere scuze oficiale de la cet.

Luchian Marina, născută la 01.04.1971, domiciliată pe str. Sportivă nr.7, or. Edineţ, pentru faptul tragerii ilegale a dumneaei la răspunderea penală pentru comiterea infracţiunilor prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b), d) CP - 2 traficul de fiinţe umane exprimat prin recrutarea, transportarea şi adăpostirea persoanelor în scopul exploatării sexuale comerciale săvîrşită prin înşelăciune şi abuz de poziţie de vulnerabilitate, asupra două persoane, săvîrşite de două persoane şi de art.206, alin. (2), lit. a) CP - traficul de copii exprimat prin recrutarea, transportarea şi adăpostirea unui copil în scop de exploatare sexuală comercială, acţiuni ce Luchian Marina nu le-a comis”. În rest acţiunea privind repararea prejudiciului patrimonial în mărime de 360 000 a fost respinsă.

Prin decizia din 27 februarie 2014 a Curţii de Apel Bălţi, apelurile declarate de avocatul Odobescu Ghenadie în interesele Marinei Luchian, a Ministerului Justiţiei, a Procuraturii rl.Edineţ şi Inspectoratului de Poliţie Edineţ au fost respinse şi menţinută hotărîrea primei instanţe. La data de 01 aprilie 2014, avocatul Odobescu Ghenadie în interesele Marinei Luchian a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea recursului şi casarea hotărîrilor judecătoreşti în partea reparării prejudiciului patrimonial şi moral cauzat de organele de drept ale RM, cu pronunţarea unei noi decizii de admitere integrală a pretenţiilor. În motivarea recursului a invocat că, atît instanţa de fond, cît şi instanţa de apel nu au analizat toate aspectele importante pentru soluţionarea pricinii, fapt ce serveşte temei de casare a hotărîrilor instanţelor judecătoreşti.

Invocă că, la determinarea cuantumului prejudiciului moral instanţele judecătoreşti nu au ţinut cont de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului pe cauze similare pe care Curtea, recunoscînd violarea art. 5 şi art. 6 ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului a constatat că prejudiciul moral încasat de instanţele naţionale este mult mai mic decît minimul încasat de Curte pe cauze similare.

La data de 11 aprilie 2014, reprezentantul Procuraturii Generale şi a Procuraturii Edineţ – Corciu Cristina a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel solicitând admiterea recursului şi casarea hotărîrilor judecătoreşti în partea admiterii acţiunii privind obligarea Procurorului General şi Procurorului rl.Edineţ să-şi ceară scuze oficiale din numele instituţiilor prezentate de ei, în mod public prin publicarea unui anunţ în ziarul „Curierul de Edineţ” faţă de cet.Luchian Marina pentru lezarea drepturilor constituţionale în ceia ce priveşte accesul liber la justiţie, dreptul la libertatea individuală şi siguranţă, dreptul la libera circulaţie şi dreptul la un proces echitabil. În motivarea recursului s-a invocat că, la emiterea hotărîrilor emise de instanţele de judecată au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material.

Astfel, instanţele de judecată au interpretat eronat normele de drept material. Menţionează că, instanţa judecătoreşti nu au ţinut cont de prevederile art.12 alin.(1) al Legii nr.1545- XIII din 25 februarie1998 precum că, procurorul care a condus sau a exercitat urmărirea penală ori procurorul ierarhic superior aduce scuze oficiale în numele statului persoanei care a fost supusă neîntemeiat urmăririi penale. Susţine că, Legea sus menţionată nu prevede procedură de publicare unui anunţ în ziar cu un conţinut stabilit de către instanţa de judecată, aceste prevederi fiind stabilite doar în Legea privind libertatea de exprimare. Mai invocă că, intimata urma să prezinte probe că, informaţiile privind bănuirea, învinuirea acesteia au fost difuzate în mass-media, iar instanţa după 3 prezentarea acestor probe avea dreptul de a obliga procuratura să difuzeze scuzele prin aceleaşi mijloace mass-media.

Susţine că, conform Legii sus menţionate prevede în mod expres termenul de 15 zile, înăuntrul căruia procurorul care a condus/exercitat urmărirea penală sau procurorul ierarhic superior aduc scuze oficiale persoanei achitate. Acest termen, fiind un termen de decădere şi se calculează din momentul apariţiei dreptului subiectiv şi la repararea prejudiciului, adică din data devenirii irevocabile a sentinţei de achitare, ceea ce reclamanta nu a exercitat acest drept. De asemenea susţine că, Procuratura Generală al RM fiind în calitate de intervenient accesoriu şi nu de pîrît, iar instanţele de judecată au obligat-o să publice un anunţ, încălcînd astfel legislaţia procesuală civilă. La data de 27 mai 2014, Ministerul Justiţiei a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, modificarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe în partea diminuării sumei despăgubirilor băneşti pentru prejudiciului moral.

Recurentul Ministerul Justiţiei, în motivarea recursului a invocat că, instanţele de judecată au interpretat în mod eronat legea şi în acest sens au aplicat eronat normele de drept material. Invocă dezacordul cu hotărârile judecătoreşti, considerându-le parţial neîntemeiate şi pasibile casării, iar în susţinerea acestei teze menţionează argumentele de drept ce intervin în vederea diminuării sumei de 40000 lei atribuite Marinei Luchian cu titlu de prejudiciu moral. Menţionează că, instanţa de judecată la stabilirea sumei prejudiciului nu a aplicat corect criteriile de stabilire a despăgubirilor conform Legii nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998, nefiind efectuată o analiză minuţioasă a tuturor circumstanţelor de fapt şi de drept.

Astfel, instanţa a omis principiile compensării rezonabile şi echitabile a prejudiciului moral. Mai invocă că, acordarea reclamantei a sumei de 40000 lei cu titlu de prejudiciu moral este exagerată, deoarece nu au fost prezentate probe veridice, pertinente şi concludente care ar confirma expres despre faptul că, i-a fost cauzat un anumit stres, frustrare în rezultatul intentării procesului penal, care ulterior a fost încetat. Susţine că, pentru angajarea răspunderii statului pentru prejudiciul cauzat prin erori judiciare şi de urmărire penală, sunt necesare unele condiţii speciale şi anume prin faptul că, instanţele judecătoreşti aveau obligaţia de a dovedi existenţa faptei ilicite şi aplicarea ilegală a măsurilor aplicate de organele de urmărire penală.

Prin urmare, nu orice acţiune a organelor de drept şi judecătoreşti atrag răspunderea Statului. Mai mult ca atît, faţă de Luchian Marina nu a fost aplicată măsura preventivă arestul, astfel ne fiindu-i lezate careva drepturi şi garanţii procesuale.

Analizînd legalitatea deciziei atacate, prin prisma argumentelor invocate de participanţii la proces şi a materialelor din dosar, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a respinge recursurile declarate de către avocatul Odobescu Ghenadie în interesele Marinei Luchian şi recursul declarat de către Ministerul Justiţiei al RM, de a admite recursul declarat de către reprezentantul Procuraturii Generale a RM şi a Procuraturii Edineţ – Corciu Cristina, a casa parţial decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe în partea prin care a fost obligat Procurorul general a RM 4 şi procurorul r-lui Edineţ să aducă scuze oficiale din numele instituţiilor reprezentate de ei, prin publicarea unui anunţ în ziarul „Curierul de Edineţ”, lui Luchian Marina şi în această parte de a emite o nouă hotărâre de respingere a acţiunii din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre. Din materialele dosarului rezultă că la 22 iulie 2003 de către procurorul Secţiei de conducere a Urmării Penale în Subdiviziunile Centrale ale MAI în cadrul Procuraturii Generale a fost emisă rezoluţia privind urmăririi penale în baza art. 165 alin. (2) lit. b) şi lit. d) CP al RM. Tot materialul probator atestă că, prin decizia din 18 octombrie 2011 a Curţi Supreme de Justiţie a fost menţinută sentinţa din 06 martie 2006 a judecătoriei Orhei prin care Luchian Marina a fost achitată în săvîrşirea infracţiunilor prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b), lit. d) şi art. 2016 alin. (2) lit. a) CP al RM, deoarece fapta nu întrunea elementele infracţiunii.

Reieşind din cele expuse, se constată temeinicia motivelor ce îi acordă Marinei Luchian posibilitatea de a-şi valorifica dreptul său la acţiune în temeiul prevăzut de art. art. 6, 11 al Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti nr. 1545 din 25 februarie 1998 şi de art. art. 1398 alin. (1), 1422 alin. (1) Cod civil. Conform art. 11 al Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998, stipulează că, mărimea compensaţiei pentru repararea prejudiciului moral se stabileşte de instanţa de judecată în modul prevăzut de prezenta lege.

Mărimea concretă a compensaţiei se determină luându-se în considerare: gravitatea infracţiunii de a cărei săvârşire a fost învinuită persoana respectivă; caracterul şi gravitatea încălcărilor procesuale comise la urmărirea penală şi la examinarea cauzei penale în instanţa de judecată; rezonanţa pe care a avut-o în societate informaţia despre învinuirea persoanei; durata urmăririi penale, precum şi durata examinării cauzei penale în instanţa de judecată; natura dreptului personal lezat şi locul lui în sistemul de valori al persoanei; suferinţele fizice, caracterul şi gradul suferinţelor psihice; măsura în care compensaţia bănească poate atenua suferinţele fizice şi psihice cauzate; durata aflării nelegitime a persoanei în detenţie.

Cu referire la prevederile enunţate, reieşind din specificul acţiunii şi în virtutea competenţei sale de a determina mărimea compensaţiei pentru prejudiciul moral în funcţie de cele constatate, instanţa de recurs relevă că atît prima instanţă cît şi instanţa de apel, cu aplicarea corectă a legii materiale care guvernează raportul juridic litigios, creînd condiţii obiective participanţilor la proces, just au ajuns la concluzia admiterii parţiale a pretenţiilor cu privire la recuperarea prejudiciului moral.

În acest context se reţine că, instanţele inferioare statuînd în echitate, printr-o apreciere justă şi pertinentă a complexului material probator, a dat o evaluare adecvată daunelor morale compensatoare, fiind totodată imparţială şi echidistantă în acest sens, având în vedere, în principal, criteriile referitoare la consecinţele 5 suferite pe plan psihic, gravitatea şi caracterul acestora, sentimentul de afectare a personalităţii sale morale, durata urmăririi penale, natura dreptului personal lezat, caracterul şi gradul suferinţelor psihice, precum şi măsura în care compensaţia bănească poate atenua suferinţele fizice şi psihice cauzate. Toate aceste criterii aplicate concret şi adecvat în speţă, justifică evaluarea făcută de instanţele judecătoreşti cu determinarea mărimii prejudiciului moral de 40000 lei, ce urmează a fi încasată în beneficiul Marinei Luchian.

Prin urmare, nu pot fi reţinute argumentele recurentei Luchian Marina precum că, la stabilirea cuantumului prejudiciului moral nu au fost apreciate corespunzător şi obiectiv, în corespundere cu prevederile legale, toate circumstanţele, inclusiv şi suferinţele psihice suportate de el, deoarece la stabilirea cuantumului prejudiciului moral instanţele judecătoreşti au reieşit din apreciere justă şi pertinentă a complexului material probator, a dat o evaluare adecvată daunei morale compensatoare, care este una rezonabilă şi echitabilă, având în vedere, în principal, criteriile referitoare la consecinţele suferite pe plan psihic, gravitatea şi caracterul acestora, sentimentul de afectare a personalităţii sale morale, precum şi faptul că pe parcursul urmăririi penale şi judecării cauzei recurenta Luchian Marina s-a aflat în arest o perioadă de cinci luni.

Drept consecinţă, nu au relevanţă nici argumentul recurentului Ministerului Justiţiei al RM cu referire la faptul că cuantumul prejudiciului moral încasat de instanţele judecătoreşti nu corespunde prevederilor art. 11 alin. (1) al Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, deoarece din materialele pricinii rezultă că, în după pronunţarea sentinţei de instanţa de apel, pe o perioadă de aproximativ cinci luni, Luchian Marina s-a aflat în arest, iar în baza extrasului nr.1971 din 18.02.2006 eliberat de Spitalul de Psihiatrie, or. Bălţi s-a stabilit că Luchian Marina a fost internată pe perioada de 28.06.2006-27.01.2007 cu diagnoza tulburări de personalitate şi comportament organic.

Sindrom psiho- organic variantă asteno-depresivă cu includeri halucinatorii (f.d. 95-96). Respectiv, este incontestabil faptul că, reclamantei Luchian Marina i-au fost cauzate suferinţe psihice şi frustrări, discomfort, anume prin acţiunile organelor de drept care au stabilit neîntemeiat vinovăţia acesteia supunînd-o astfel unei răspunderi ilegale. Prin urmare, Colegiul constată netemeinicia argumentului declarat de Ministerului Justiţiei al RM precum că, intimatei Luchian Marina nu i-a fost aplicată măsura preventivă – arestul. Sub acest aspect, alte argumente invocate în recursurile Marinei Luchian şi Ministerului Justiţiei al RM nu pot constitui temei de admitere a acestora, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, în sensul invocat, ce generează respingerea acestora.

Totodată, instanţa de recurs consideră eronată soluţia instanţelor de judecată ierarhic inferioare prin care s-a obligat procurorul general al RM şi procurorul r- ului Edineţ de a-şi cere scuze în mod public prin publicarea în ziarul „Curierul de Edineţ” a anunţului cu următorul conţinut: „Procuratura Generală al RM şi Procuratura raionului Edineţ îşi cere scuze oficiale de la cet. Luchian Marina, născută la 01.04.1971, domiciliată pe str. Sportivă nr.7. or. Edineţ, pentru faptul 6 atragerii ilegale a dumneaei la răspunderea penală în comiterea infracţiunilor prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b) şi lit. d) CP al RM şi de art. 206. alin. (2) lit. a) CP al RM, acţiuni ce Luchian Marina nu le-a comis”.

Conform art. 12 al Legii nr. 1545-XIII din 25.02.98 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, procurorul care a condus sau a exercitat urmărirea penală ori procurorul ierarhic superior aduce scuze oficiale în numele statului persoanei care a fost supusă neîntemeiat urmăririi penale. Scuzele oficiale ale procurorului se aduc în cazul scoaterii integrale a persoanei de sub urmărire penală; încetării urmăririi penale în cazurile prevăzute la art.275 pct.7) şi 8) şi art.285 alin.(2) pct.2) din CPP; devenirii definitive şi irevocabile a sentinţei de achitare. Procurorul prezintă scuzele oficiale, în formă scrisă, victimei acţiunilor ilicite sau rudelor apropiate ale acesteia.

La solicitarea victimei, scuzele oficiale se difuzează prin aceleaşi mijloace de informare în masă prin care a fost difuzată informaţia despre învinuirea persoanei. S-a constatat că, învinuirea dusă lui Luchian Marina s-a materializat prin actul de învinuire - ordonanţa de pornire a procesului penal, ordonanţa de punere sub învinuire, rechizitoriul, acte care au fost înmînate lui Luchian Marina şi avocatului acesteia, dar care nu au fost difuzate prin careva mijloace de informare mass media. Respectiv şi scuzele care urmează a fi aduse nu trebuiesc difuzate în modul în care a solicitat reclamanta, ci în mod scris adresate doar reclamantei. Modalitatea dată fiind prevăzută de lege şi corespunde modului în care au fost efectuate actele de învinuire.

De asemenea Colegiul indică că instanţele inferioare eronat au obligat Procurorul General la efectuarea acţiunilor prin care să-şi exprime scuzele faţă de reclamantă, deoarece art.12 al Legii menţionate expres prevede subiecţii care urmează să întreprindă aceste acţiuni – Procurorul care a condus sau a exercitat urmărirea penală ori procurorul ierarhic superior. În speţă, reclamanta a îndreptat acţiunea sa împotriva Procurorului General şi procurorul raionului Edineţ şi din aceste motive Colegiul consideră legal ca scuzele din numele statului să fie aduse lui Luchian Marina de către procurorul ierarhic superior procurorului care a condus sau a exercitat urmărirea penală, adică de către Procurorul raionului Edineţ.

Or, unul din subiecţii sesizaţi este anume procurorul raionului Edineţ, iar procurorul care a condus sau a exercitat urmărirea penală nu au fost incluşi de către reclamantă ca pîrţi în proces. Prin urmare, cerinţa cu referire la obligarea procurorului general al RM şi procurorul raional Edineţ să-şi ceară scuze oficiale din numele instituţiilor reprezentate de ei în mod public prin publicarea unui anunţ în ziarul „Curierul de Edineţ” faţă de Luchian Marina urmează a fi admisă parţial şi anume se va obliga procurorul raionului Edineţ de a aduce scuze oficiale, în formă scrisă, lui Luchian Marina pentru tragerea ilegală la răspundere penală şi nu în numele instituţiei care o reprezintă, dar în numele statului, aşa după cum rezultă din art.12 al Legii nr. 1545-XIII din 25.02.98 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) şi lit. b) CPC, art. 445 alin. (3) 7 Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se resping recursul declarat de către avocatul Odobescu Ghenadie în interesele Marinei Luchian şi recursul declarat de Ministerul Justiţiei al RM. Se admite recursul declarat de către reprezentantul Procuraturii Generale a RM şi a Procuraturii Edineţ – Corciu Cristina.

Se casează parţial decizia din 27 februarie 2014 a Curţii de Apel Bălţi şi hotărîrea din 09 decembrie 2013 a judecătoriei Edineţ în partea obligării Procurorului General al RM şi procurorului raionului Edineţ să-şi ceară scuze oficiale din numele instituţiilor reprezentate de ei în mod public prin publicarea unui anunţ în ziarul „Curierul de Edineţ” faţă de Luchian Marina pentru lezarea drepturilor constituţionale în ceia ce priveşte accesul liber la justiţie, dreptul la libertatea individuală şi siguranţă, dreptul la libera circulaţie şi dreptul la un proces echitabil, cu următorul conţinut: „Procuratura Generală al RM şi Procuratura raionului Edineţ îşi cere scuze oficiale de la cet.

Luchian Marina, născută la 01.04.1971, domiciliată pe str. Sportivă nr.7, or.Edineţ, pentru faptul atragerii ilegale a dumneaei la răspunderea penală în comiterea infracţiunilor prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b) şi lit. d) CP al RM - traficul de fiinţe umane exprimat prin recrutarea, transportarea şi adăpostirea persoanelor în scopul exploatării sexuale comerciale săvîrşită prin înşelăciune şi abuz de poziţie de vulnerabilitate, asupra două persoane, săvîrşite de două persoane şi de art. 206. alin. (2) lit. a) CP al RM - traficul de copii exprimat prin recrutarea, transportarea şi adăpostirea unui copil în scop de exploatare sexuală comercială, acţiuni ce Luchian Marina nu le-a comis” şi în partea dată se emite o nouă hotărîre prin care: Se obligă procurorul raionului Edineţ să aducă scuze în numele statului, în formă scrisă, lui Luchian Marina, născută la 01.04.1971, domiciliată pe str. Sportivă nr.7, or.

Edineţ, pentru faptul atragerii ilegale a dumneaei la răspundere penală pentru comiterea infracţiunilor prevăzute de art. art.165 alin. (2) lit. b) şi lit. d); 206, alin. (2) lit. a) Cod Penal. În rest decizia din 27 februarie 2014 a Curţii de Apel Bălţi şi hotărîrea din 09 decembrie 2013 a judecătoriei Edineţ se menţin. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecător Nicoale Clima Judecătorii: Svetlana Novac Tatiana Vieru Liliana Catană Oleg Sternioală 8