2ra-1737/14 — Recuunoaşterea ilegalităţii concedierii, restabilire la lucru, încasarea prejudiciului material, moral şi a penalităţii

prima instanţă: S. Papuha dosarul nr. 2ra-1737/14 instanţa de apel: N. Vascan, E. Clim, I. Cotruță ÎNCHEIERE 05 iunie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Druţă Tamara Chişca-Doneva examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Leașcenco Evgheni, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Leașcenco Evgheni împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Electromașina” cu privire la recunoașterea ilegală a concedierii, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă, repararea prejudiciului material și moral și încasarea penalității, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 18 decembrie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de către Leașcenco Evgheni, casată hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 03 iulie 2013, în partea în care au fost respinse cerințele lui Leașcenco Evgheni cu privire la încasarea penalităților și emisă în această parte o nouă hotărîre prin care cerințele au fost admise, în rest hotărîrea a fost menținută, c o n s t a t ă : La 14 noiembrie 2012, Leașcenco Evgheni a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Electromașina” cu privire la recunoașterea ilegală a concedierii, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă, repararea prejudiciului material și moral și încasarea penalității. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că a activat în cadrul SRL „Electromaşina” în baza contractului individual de muncă nr. 54 din 21 iunie 2010, pe care în baza art. 83 al.

(4) din Codul Muncii îl consideră prelungit pe o perioadă nedeterminată, iar la 02 octombrie 2012, a fost concediat din funcția deținută în temeiul prevederilor art. 86 alin. (1) şi lit. h) Codul Munci. Susţine că conform prevederilor contractul individual de muncă, salariul i-a fost stabilit în mărime de 2 500 lei, iar începînd cu luna februarie a anului 2011, i-a fost acordat un supliment la salariu în mărime de 500 lei, în legătură cu calificarea sa. Menționează reclamantul că din luna septembrie a anului 2010, angajatorul nu achită la timp și integral salariul, iar pentru luna decembrie 2010 fiind în concediu și rechemat l-a serviciu i-a fost achitat salariu doar pentru 6 zile de muncă, prin ce 1 angajatorul SRL „Electromaşina” i-a cauzat un prejudiciu material în mărime de 1785,70 lei.

Mai susține reclamantul că în luna februarie 2012, angajatorul a transferat salariul pentru întreaga perioadă de muncă, însă din calculul eliberat rezultă că salariul a fost micșorat cu 60 % și nu i-a fost transferată suma de 1 628,57 lei. Astfel, din motiv că salariul nu i-a fost achitat la timp și integral, angajatorul i-a cauzat un prejudiciu moral considerabil, deoarece nu dispunea de bani, atît pentru procurarea produselor alimentare, cît și pentru achitarea călătoriile cu transportul public, fiind nevoit să se deplaseze pe jos pîna la serviciu și înapoi zilnic mai mult de 10 km.

Solicită recunoașterea ilegală a concedierii sale, restabilirea în funcție, repararea prejudiciului material în mărime de 1785,7 lei și încasarea penalității pentru fiecare și de întîrziere a achitării sumei respective, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă pentru perioada 30 iulie 2012 – 01 noiembrie 2012, penalității pentru neachitarea la timp a salariului ce constituie 0,1 % pentru fiecare zi de întîrziere, iar în total suma de 8 343,48 lei și a sumei de 143 lei neachitată pentru luna martie 2012. Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 03 iulie 2013, acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curţii de Apel Chișinău din 18 decembrie 2013, a fost admis apelul declarat de către Leașcenco Evgheni, casată hotărîrea primei instanțe în partea respingerii cerințelor cu privire la încasarea penalității și emisă în această parte o nouă hotărîre prin care s-a dispus încasarea din contul SRL „Electromașina” în beneficul lui Leașcenco Evgheni a penalității în mărime de 7177,09 lei, în rest hotărîrea primei instanțe a fost menținută. La 31 martie 2013, Leașcenco Evgheni a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel, în partea respingeri acțiunii cu emiterea unei noi hotărîri în partea dată de admiterea cerinţelor integral.

În motivarea recursului indică că decizia instanței de apel în partea respingerii cerințelor cu privire la restabilirea în funcție contravine normelor de drept material. Astfel, menționează instanța de apel în cadrul examinării cauzei, la fel ca și prima instanță, a lăsat fără apreciere faptul că angajatorul intenționat a încălcat obligațiunile asumate prin contractul individual de muncă, începînd cu luna februarie 2012 de sine stătător a micșorat salariului, achitîndu-i doar 60 % din salariul cuvenit, și nici acesta nefiind achitat la timp și integral pentru o perioadă de 8 luni.

Susţine că angajatorul a ignorat cererile sale depuse în conformitate cu art. 332 al Codului muncii, iar instanțele au ignorat faptul că el a anunțat angajatorul despre faptul că este nevoit începînd cu data de 30 iulie 2012 să înceteze raporturile de muncă din motivul încălcărilor admise de angajator, precum și despre faptul că odată cu primirea restanțelor la salariu este de acord că se întoarcă la locul de muncă. Menţionează recurentul că nu este membru al sindicatelor și în conformitate cu art. 9 alin. (1) al Codului muncii, este în drept să nu-și îndeplinească obligațiunile de serviciu în cazul în care angajatorul nu-și îndeplinește obligațiunile sale.

Totodată recurentul consideră eronate concluziile instanței de apel şi cu referire la faptul că neachitarea la timp și integral a salariului nu constituie temei de încetare a relațiilor de muncă, or neremunerarea la timp și integral a muncii constituie muncă nedeclarată care este interzisă de legislația muncii în vigoare. 2 În conformitate cu art. 434 al. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei instanţei de apel din 18 decembrie 2013, a fost expediată în adresa recurentului la data de 30 ianuarie 2014, fapt ce se confirmă prin copia scrisorii de însoţire conținută în materialele cauzei (f. d. 214). Astfel, instanţa de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 31 martie 2014, în termen.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Leașcenco Evgheni este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Leașcenco Evgheni nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel. Mai mult, argumentele invocate în recurs se axează asupra fondului cauzei, constituind o reproducere a celor aduse şi în cererea de apel. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Leașcenco Evgheni asemenea aspecte nu se regăsesc. 3 Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Leașcenco Evgheni ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Leașcenco Evgheni se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Druţă Tamara Chişca-Doneva 4