2ra-1795/14 — Repararea prejudiciului moral

Judecătoria Criuleni Dosarul nr. 2ra-1795/14 Judecător: Valeriu Ciuntu Curtea de Apel Chişinău Judecători: Lidia Bulgac, Maria Guzun şi Nicolae Craiu Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 04 iunie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii: Sveatoslav Moldovan, Iuliana Oprea soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Lidia Prodan, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Prodan Lidia către Damian Gheorghe şi Ganea Marcel, privind repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 februarie 2014, CONSTATĂ : La 23.08.2013, Prodan Lidia s-a adresat în instanţa de judecată cu cerere de chemare în judecată către Ganea Marcel, cu privire la încasarea prejudiciului moral în sumă de 3000 lei.

Tot la 23.08.2013 Prodan Lidia a depus o cerere de chemare în judecată către Damian Gheorghe, cu privire la încasarea prejudiciului moral în sumă de 3000 lei. Prin încheierea Judecătoriei Criuleni din 30.08.2013 ambele pricini au fost conexate într-un singur proces. În motivarea acţiunii a indicat, că prin hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 26.04.2013, Damian Gheorghe şi Ganea Marcel au fost recunoscuţi vinovaţi în comiterea contravenţiei prevăzută de art. 313 Cod contravenţional ce prevede excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu iar în baza art. 30 Cod contravenţional, procedura a fost încetată din motivul expirării termenului de prescripţie. Prin hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 08.10.2013 acţiunea a fost admisă integral.

În motivarea soluţiei sale, instanţa a indicat, că prin acţiunile lor Damian Gheorghe şi Ganea Marcel au cauzat reclamantei Prodan Lidia prejudiciu moral, care necesită a fi reparat din contul acestora. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 februarie 2014, a fost casată hotărîrea primei instanţe ca fiind neîntemeiată. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis concluziile primei instante drept eronate, rezultate din aprecierea incorectă a circumstanţelor cauzei şi aplicarea necorespunzătoare a normelor de drept material. Astfel, instanţa de apel a stabilit că, la data de 18.08.2011 Brădescu Ghenadie s-a adresat cu plîngere la Procuratura Criuleni, prin care a solicitat să fie luate măsuri cu colaboratorii de poliţie a CP r-nul Criuleni Damian Gheorghe şi Ganea 1 Marcel, care făcînd abuz de funcţia deţinută nu au cercetat complet şi obiectiv infracţiunea de jaf, care a fost comisă în privinţa lui Brădescu Ghenadie şi Prodan Lidia.

Prin ordonanţa procurorului în Procuratura Criuleni din 30 septembrie 2011 în privinţa lui Ganea Marcel a fost pornită o procedură contravenţională în baza art. 313 Cod contravenţional. Iar prin ordonanţa procurorului în Procuratura Criuleni din 31 octombrie 2011 a fost pornită o procedură contravenţională conform art. 313 Cod contravenţional şi în privinţa lui Damian Gheorghe. Prin hotărîrea judecătoriei Criuleni din 26.04.2013, menţinută prin Decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 02.07.2013, Damian Gheorghe şi Ganea Marcel au fost recunoscuţi vinovaţi în comiterea contravenţiei prevăzute de art. 313 Cod contravenţional al RM şi încetat procesul contravenţional în legătură cu intervenirea termenului de prescripţie de tragere la răspundere contravenţională prevăzut de art. 30 Cod contravenţional.

În conformitate cu art. 31 alin. (1) Legea cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului nr. 320 din 27.12.2012, personalul Poliţiei se constituie din poliţişti, funcţionari publici, salariaţi civili şi personal de deservire tehnică. Statutul poliţistului se aplică şi angajaţilor subdiviziunilor subordonate Ministerului Afacerilor Interne care exercită atribuţiile Poliţiei, precum şi corpului profesoral didactic din cadrul catedrelor cu disciplini de specialitate poliţienească din cadrul instituţiilor de învăţămînt ale Ministerului Afacerilor Interne, în cadrul cărora se instituie funcţii poliţieneşti, sint specificate în Regulamentul Ministerului Interne, aprobat de Guvern.

Iar potrivit art. 58 al Legii menţionate, în cazul încălcării de către poliţist a drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice, poliţia ia măsuri pentru restabilirea acestor persoane în drepturişi pentru repararea daunei în conformitate cu legislaţia, iar poliţistul v-a repara dauna în ordine de regres. Poliţistul nu v-a despăgubi în ordine de regres dauna cauzată doar dacă a comis-o în limita riscului profesional întemeiat sau în condiţţiile stabilite de lege pentru exonerarea de răspundere civilă pentru cauzarea de daune. Astfel, rezultă că, poliţistul fiind un funcţionar public cu statut special, pentru încălcările comise de acesta răspunde Poliţia.

Potrivit art. 2 al Legii cu privire la activitatea poliţiei şi statulul poliţistului, poliţia este o instituţie publică specializată a statului, în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, care are misiunea de a apăra drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei prin activităţi de menţinere, asigurare şi restabilire a ordinii şi securităţii publice, de prevenire, investigare şi de descoperire a infracţiunilor şi contravenţiilor. Raportînd circumstanţele cauzei la normele legale instanţa de apel a conchis că, acţiunea necorespunzător a fost depusă de cître Prodan Lidia către pîrîţi, acţiunea urma a fi depusă către organul de Poliţie.

Considerînd ilegală decizia instanţei de apel, la 10 aprilie 2014 Prodan Lidia a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 februarie 2014 şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 08 octombrie 2013. În argumentarea recursului recurentul a invocat argumentele de fapt expuse în cererea de chemare în judecată. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii 2 Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că Prodan Lidia indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţa de apel a apreciat înscrisurile probatoare şi a constatat circumstanţele cauzei.

În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei. Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a lor, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarate de Prodan Lidia, asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Prodan Lidia ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Prodan Lidia, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 februarie 2014, în cauza civilă intentată la cererea 3 de chemare în judecată a lui Prodan Lidia către Damian Gheorghe şi Ganea Marcel, privind repararea prejudiciului moral. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Iuliana Oprea 4