2rc-367/14 — Încasarea datoriei. Constatarea nulităţii clauzelor contractuale

prima instanţă: A. Curdov, E. Dimina, E. Lazareva dosarul nr. 2rc-367/14 DECIZIE 04 iunie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru, Oleg Sternioală examinînd recursul declarat de către societatea cu răspundere limitată „Kervan-Prim”, în pricina civilă la acţiunea civilă iniţială formulată de către Comitetul Executiv al Găgăuziei împotriva societăţii cu răspundere limitată „Kervan-Prim” cu privire la încasarea datoriei, şi acţiunea reconvenţională intentată de către societatea cu răspundere limitată „Kervan-Prim” către Comitetul Executiv al Găgăuziei cu privire !a constatarea nulităţii clauzelor contractuale, împotriva încheierii Curţii de Apel Comrat din 24 martie 2014, prin care a fost restitută restituită cererea de apel declarată de către societatea cu răspundere limitată „Kervan-Prim” împotriva hotărîrii Judecătoriei Comrat din 23 decembrie 2013, c o n s t a t ă: La data de 15 martie 2013, reclamantul Comitetul Executiv al Găgăuziei s- a adresat în instanţa de judecată cu o acţiune civilă împotriva SRL „Kervan-Prim” cu privire la încasarea datoriei.

În motivarea acţiunii, reclamantul a menţionat că la data de 15 martie 2011 a încheiat cu pîrîta SRL „Kervan-Prim” contractul nr. 4, în temeiul căruia reclamantul Comitetul Executiv al Găgăuziei a transmis în proprietatea pîrîtei grîu alimentar în cantitate de 100 tone. Iar, pîrîta SRL „Kervan-Prim” s-a obligat să restituie reclamantului aceeaşi cantitate de grîu alimentar la expirarea termenului împrumutului. Reclamantul Comitetul Executiv al Găgăuziei şi-a executat integral obligaţiile contractuale, prin transmiterea pîrîtei a împrumutlui, fapt confirmat prin factura fiscală. Termenul împrumutului a expirat la data de 01 septembrie 2011. Iar, la data de 02 aprilie 2013, în adresa pîrîtei SRL „Kervan-Prim” a fost expediată o somaţie, prin care a fost informată despre necesitatea restituirii în 1 termen de 3 zile calendaristice din momentul recepţionării somaţiei a împrumutului, precum şi a penalităţii pentru folosirea acestuia.

Cu concretizările ulterioare, reclamantul Comitetul Executiv al Găgăuziei a solicitat obligarea pîrîtei SRL „Kervan-Prim” de a restitui grîul alimentar în cantitate de 100 tone, a încasa din contul pîrîtei SRL „Kervan-Prim” în folosul reclamantului dobînda pentru folosirea grîului alimentar în cantitate de 11,25 tone, precum şi a penalităţii în mărime de 192 400 lei. La data de 03 decembrie 2013, reclamanta-pîrîta SRL „Kervan-Prim” a intentat o acţiune reconvenţională împotriva Comitetului Executiv al Găgăuziei cu privire la constatarea nulităţii clauzelor contractuale.

În motivarea acţiunii reconvenţionale, reclamanta-pîrît SRL „Kervan-Prim” a menţionat că grîul alimentar contractat în baza contractului de împrumut nr. 4 din 15 martie 2011, de fapt reprezintă ajutor din partea Federaţiei Ruse pentru Comitetul Executiv al Găgăuziei, fapt confirmat prin certificatul de donaţie eliberat de Guvernul Federaţiei Ruse din 09 septembrie 2010. De asemenea, a mai indicat că clauzele contractuale de la pct. 3.7 şi 3.8 din contractul de împrumut nr. 4 din 15 martie 2011 prevăd penalităţi exagerate, cu încălcarea reglementărilor din Codul civil şi ale recomandărilor Băncii Naţionale a Republicii Moldova. Reclamanta-pîrît SRL „Kervan-Prim” a solicitat constatarea nulităţii pct. 3.7 şi 3.7 din contractul de împrumut nr. 4 din 15 martie 2011. Prin hotărîrea Judecătoriei Comrat din 23 decembrie 2013 acţiunea iniţială a fost admisă.

S-a obligat SRL „Kervan-Prim” de a restitui Comitetului Executiv al Găgăuziei - grîul alimentar în cantitate de 100 tone. S-a încasat din contul SRL „Kervan-Prim” în folosul Comitetului Executiv al Găgăuziei dobînda pentru folosire sub forma grîului alimentar în cantitate de 11,25 tone, precum şi penalitatea în mărime de 192 400 lei. S-a respins acţiunea reconvenţională intentată de SRL „Kervan-Prim”, ca neîntemeiată. Nefiind de acord cu hotărîrea nominalizată, la data de 21 ianuarie 2014, SRL “Kervan-Prim” a depus o cerere de apel, solicitînd casarea parţială a acesteia, în partea încasării penalităţii în sumă de 192 400 lei, cu emiterea în partea respectivă a unei noi hotărîri privind micşorarea cuantumului penalităţii încasate pînă la o rată rezonabilă, comparabilă cu taxa penalităţii organelor fiscale în cazurile întîrzierii plăţilor la bugetele corespunzătoare ale ţării.

Prin încheierea Curţii de Apel Comrat din 21 februarie 2014 nu s-a dat curs cererii de apel, fiindu-i acordat apelantei un termen de 15 zile calculat din momentul recepţionării prezentei încheieri, pentru depunerea apelului motivat. Prin încheierea Curţii de Apel Comrat din 24 martie 2014 a fost restituită cererea de apel declarată de către SRL „Kervan-Prim” împotriva hotărîrii Judecătoriei Comrat din 23 decembrie 2013. În dezacord cu încheierea Curţii de Apel Comrat din 24 martie 2014, SRL „Kervan-Prim”, la data de 08 aprilie 2014, în termen legal a declarat recurs, 2 solicitînd admiterea acestuia, casarea încheierii instanţei de apel, cu remiterea pricinii la Curtea de Apel Comrat pentru examinarea în fond a apelului.

În motivarea amplă a recursului, recurenta a indicat în esenţă că, instanţa de apel nu a dat aprecierea corespunzătoare faptului că de către SRL „Kervan-Prim” nu a fost recepţionată copia încheierii instanţei de apel din 21 februarie 2014, privind acordarea termenului pentru lichidarea neajunsurilor. Prin urmare, recurenta SRL “Kervan-Prim” nu a fost înştiinţată în mod legal despre şedinţa judecătorească din 24 martie 2014, respectiv, a fost în imposibilitate să participe la şedinţa de judecată pentru a prezenta documente corespunzătoare. Consideră că instanţa de apel, prin acţiunile sale i-a lezat dreptul recurentei SRL „Kervan-Prim” la un proces echitabil. Conform art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea încheierii instanţei de apel şi restituirea pricinii spre rejudecare din următoarele considerente. În conformitate cu art. 427 lit. b) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial încheierea, restituind pricina spre rejudecare. Din materialele dosarului s-a constatat că intimatul Comitetul Executiv al Găgăuziei s-a adresat în instanţa de judecată cu o acţiune civilă împotriva SRL „Kervan-Prim” cu privire la încasarea datoriei. Iar, recurenta SRL „Kervan-Prim” a intentat o acţiune reconvenţională împotriva Comitetului Executiv al Găgăuziei cu privire la constatarea nulităţii clauzelor contractuale.

Prin hotărîrea Judecătoriei Comrat din 23 decembrie 2013 acţiunea iniţială a fost admisă, iar acţiunea reconvenţională a fost respinsă. Nefiind de acord cu aceasta, la data de 21 ianuarie 2014, SRL „Kervan- Prim” a depus cerere de apel nemotivată. Prin încheierea Curţii de Apel Comrat din 21 februarie 2014 nu s-a dat curs cererii de apel, fiindu-i acordat apelantei un termen de 15 zile din momentul recepţionării prezentei încheieri, pentru depunerea apelului motivat. Prin încheierea Curţii de Apel Comrat din 24 martie 2014 a fost restituită cererea de apel declarată de către SRL „Kervan-Prim” împotriva hotărîrii Judecătoriei Comrat din 23 decembrie 2013. Conform art. 365 alin. (1) lit. d) şi e) CPC, în cererea de apel se indică inclusiv şi motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază apelul, precum şi probele invocate în susţinerea apelului.

În conformitate cu art. 368 alin. (1) şi (2) CPC, dacă cererea de apel nu întruneşte condiţiile prevăzute la art. 364 şi 365 şi dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat, instanţa de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea curs 3 cererii, acordînd apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor. Dacă apelantul îndeplineşte în termen indicaţiile din încheierea judecătorească, apelul se consideră depus la data prezentării iniţiale. Iar în cazul neîndeplinirii în termen a indicaţiilor instanţei de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin. (1), survin consecinţele dispoziţiilor art. 369 alin. (1) lit. a) CPC, care reglementează restituirea cererii de apel. Prevederile enunţate îşi au puterea legală şi necesită a fi aplicate la faza de primire a cererii şi apel, respectiv pînă la pregătirea pricinii către dezbaterile judiciare, ceea ce este prevăzut de art. 370 CPC.

Însă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată că instanţa de apel a încălcat normele de drept procedural, din următoarele considerente. La cazul dedus judecăţii, se constată că în privinţa recurentei SRL „Kervan-Prim” nu a fost respectată procedura de citare legală pentru şedinţa instanţei de apel din 24 martie 2014. Conform art. 102 alin. (1) şi (6) CPC, instanţa înştiinţează prin citaţie participanţii la proces privitor la locul, data şi ora şedinţei de judecată. Citaţia sau înştiinţarea se trimite la adresa menţionată de parte sau de un alt participant la proces. În baza prevederilor art. 105 alin. (1) şi (5) CPC, citaţia şi înştiinţarea se trimit prin scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin persoana împuternicită de judecată.

Data înmînării citaţiei sau înştiinţării se înscrie pe citaţie sau înştiinţare în partea care se înmînează destinatarului, precum şi pe cotor şi se restituie instanţei. Iar, conform art. 370 alin. (2) CPC, instanţa de apel citează părţile şi alţi participanţi la proces. Reieşind din circumstanţele enunţate, instanţa de recurs remarcă că, acţiunea instanţei de apel privind dispunerea restituirii cererii de apel declarată de către SRL „Kervan-Prim”, fără a fi respectată procedura de citare legală în privinţa recurentei SRL „Kervan-Prim” contravine normelor legale de procedură sus-indicate.

Astfel că, recurenta SRL „Kervan-Prim” a fost lezată în drepturile procedurale prevăzute de art. 56 CPC, în posibilitatea de a-şi apăra drepturile încălcate sau contestate, libertăţile şi interesele legitime, nefiind respectat de instanţa judecătorească ierarhic inferioară unul din principiile fundamentale ale dreptului procedural civil prevăzut în art. 26 CPC – condradictorialitatea şi egalitatea părţilor în proces. Mai mult decît atît, instanţa de recurs reţine că la materialele dosarului lipseşte şi procesul-verbal al şedinţei de judecată din 24 martie 2014, iar în încheierea din 24 martie 2014 nu este indicat numele şi prenumele grefierului, (f.d.100).

În conformitate cu art. 273 CPC, pentru fiecare şedinţă de judecată în primă instanţă şi în instanţă de apel, precum şi pentru fiecare act de procedură îndeplinit în afara şedinţei (audierea martorului la locul aflării lui, cercetarea înscrisurilor şi 4 altor probe materiale la locul de aflare sau păstrare etc.), se întocmeşte proces- verbal. Conform art. 270 CPC, în încheierea judecătorească se indică: locul şi data emiterii; denumirea emitentului, numele membrilor completului de judecată şi al grefierului; date despre participanţii la proces, obiectul litigiului sau pretenţia înaintată; problema asupra căreia se emite; motivele care au determinat concluziile instanţei şi legea guvernantă; dispoziţia instanţei; ordinea şi termenul de atac al încheierii dacă este susceptibilă de atac.

În conformitate cu dispoziţia art. 432 alin. (1) şi (3) lit. e) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată. În conformitate cu art. 432 alin. (5) Codul de procedură civilă, temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile.

În asemenea împrejurări, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţa de apel a încălcat normele de procedură cu privire la citarea părţilor în proces şi cu privire la obligativitatea întocmirii procesului-verbal al şedinţei judecătoreşti, ceea ce constituie temei de casare a încheierii instanţei de apel din 24 martie 2014. Colegiul reiterează că, dreptul de acces la un tribunal constituie un element inerent al tuturor garanţiilor procedurale prevăzute în Convenţie (CEDO, hot. Campbell şi Fell vs. Marea Britanie din 25.02.1982). Or, cum drepturile fundamentale trebuie garantate într-o manieră concretă şi reală, iar nu iluzorie şi teoretică, imposibilitatea concretă de sesizare a unei instanţe de către persoana interesată constituie o încălcare a dreptului acesteia de acces la justiţie (CEDO, hot. Airey vs. Irlanda din 09.10.1979).

Astfel, art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale stipulează că orice persoană are dreptul la judecarea pricinii ”în mod echitabil”, ceea ce implică, inclusiv, o procedură contradictorie şi egalitatea armelor. Respectarea principiului egalităţii armelor presupune că fiecare parte trebuie să obţină o posibilitate rezonabilă de a-şi prezenta cauza în condiţii care să nu o plaseze într-o situaţie net dezavantajată în raport cu adversarul său, astfel încât între părţi să se menţină un echilibru corect. Dreptul la o procedură contradictorie implică dreptul unei părţi în procesul civil de a lua cunoştinţă de observaţiile sau explicaţiile date de cealaltă parte, precum şi de a le discuta.

Totodată, instanţa de recurs nu reţine argumentele expuse în recurs privind nerecepţionarea de către recurentă a copiei încheierii instanţei de apel din 21 februarie 2014 privind acordarea termenului pentru lichidarea neajunsurilor. Or, materialele dosarului atestă recepţionarea de către recurenta SRL „Kervan-Prim” la data de 04 martie 2014 a copiei încheierii instanţei de apel din 5 21 februarie 2014 privind acordarea unui termen pentru lichidarea neajunsurilor, (f.d.99). Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere că, eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa integral încheierea instanţei de apel din 24 martie 2014 şi de a restitui pricina spre rejudecare în instanţa de apel, din faza primirii cererii de apel.

În conformitate cu art. 427 lit. b), art. 428, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către societatea cu răspundere limitată „Kervan-Prim”. Se casează integral încheierea Curţii de Apel Comrat din 24 martie 2014, în pricina civilă la acţiunea civilă iniţială formulată de către Comitetului Executiv al Găgăuziei împotriva societăţii cu răspundere limitată „Kervan-Prim” cu privire la încasarea datoriei, şi acţiunea reconvenţională intentată de către societatea cu răspundere limitată „Kervan-Prim” către Comitetul Executiv al Găgăuziei cu privire !a constatarea nulităţii clauzelor contractuale, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Comrat din faza primirii cererii de apel.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Svetlana Novac Tatiana Vieru Oleg Sternioală 6