2ra-1472/14 — Încasarea prejudiciului moral

dosarul nr.2ra-1472/14 prima instanţă: E. Cojocaru instanţa de apel: A. Panov, S. Arnaut, T. Pelin ÎNCHEIERE 04 iunie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Dumitru Mardari examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Ministerul Apărării a RM și Centrul Militar mun. Chișinău, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată declarată de Agheev Serghei împotriva Ministerul Apărării a RM și a Centrului Militar mun. Chișinău cu privire la încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 16 decembrie 2013, prin care hotărîrea instanței de fond a fost casată parțial, c o n s t a t ă: La 22 octombrie 2012 reclamantul Agheev Serghei a depus în instanța de judecată o cerere către Ministerul Apărării RM și Centrul Militar mun.

Chișinău cu privire la încasarea prejudiciului moral. În motivarea acțiunii a indicat, că în perioada 07 noiembrie 2007 pînă la 05 noiembrie 2008 și-a petrecut serviciul militar de urgență în Armata Națională a Republicii Moldova. Conform deciziei Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 03 iulie 2012 a fost respins ca inadmisibil recursul ordinar declarat de avocatul Pelin Valeriu în interesele inculpatului Surdu Gheorghe împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 decembrie 2011, fiind vădit neîntemeiat. A fost admis recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Dorina Tăut, casată parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 decembrie 2011 în partea achitării lui Surdu Gheorghe în baza art. 370 alin. (1) Cod penal, cu menținerea în această parte a sentinței Judecătoriei militare, mun.

Chișinău din 17 februarie 2010, prin care Surdu Gheorghe a fost condamnat în baza art. 370 alin. (1) Cod penal la amendă în mărime de 500 unități convenționale, echivalentul a 10 000 lei, fără privarea de dreptul de a deține careva funcții de genul celei de care s-a folosit la săvîrșirea infracțiuni. S-a menținut condamnarea lui Surdu Gheorghe în baza art. 326 alin. (1) Cod penal la amendă în mărime de 500 unități convenționale, echivalentul a 10 000 lei. În temeiul art. 84 Cod Penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate lui Surdu Gheorghe i s-a stabilit pedeapsa definitivă de 600 unități convenționale echivalentul a 12 000 lei, fără privarea de dreptul de a deține careva funcții de genul celei de care s-a folosit la săvîrșirea infracțiuni.

Acțiunea civilă înaintată de Agheev Serghei se admite în principiu, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile. Acțiunea civilă a fost intentată împotriva Centrului Militar mun. Chișinău. Decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 03 iulie 2012 a rămas irevocabilă fără drept de atac. Mai, invocă reclamantul, că prin hotărîrea definitivă a instanțelor judecătorești s- a stabilit că Surdu Gheorghe deținînd funcția de șef al Secției administrativ militare a sectorului Buiucani a Centrului Militar municipal Chișinău, fiind responsabil de pregătirea de încorporare și încorporarea recruților în serviciul militar, avînd date veridice că acesta s-a născut la 25 octombrie 1980 în or.

Angren, Republica Uzbekistan și că ar putea să dețină cetățenia altui stat, fără să verifice la ÎS ”Cris Registru” dacă dispune de cetățenia RM, a fost citat la Comisia de recrutare- încorporare, prezentînd dosarul personal al acestuia cu propunerea ca acesta să fie încorporat în Forțele Armate. Prin urmare, din cauza locotenentului-colonel Surdu Gheorghe la 07 noiembrie 2007 acesta ne avînd cetățenia RM, ilegal a fost încorporat în Forțele Armate ale RM și a efectuat serviciul militar pînă la 05 noiembrie 2008. Solicită reclamantul încasarea din contul pîrîților Ministerul Apărării RM și a Centrului Militar mun. Chișinău a sumei de 50 000 lei de la fiecare drept compensare a prejudiciului moral cauzat.

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 27 iunie 2013 a fost admisă acțiunea parțial și s-a încasat din contul Ministerul Apărării RM și a Centrului Militar mun. Chișinău în mod solidar suma de 10 000 lei. (f.d.84, 88-90). Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 decembrie 2013 a fost admis apelul declarat de Ministerul Apărării RM. S-a casat hotărîrea Buiucani mun. Chișinău din 27 iunie 2013 în partea încasării prejudiciului moral solidar și s-a respins ca neîntemeiată cererea de încasare a prejudiciului moral din contul Ministerului Apărării a RM. În rest, hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 27 iunie 2013 privind încasarea din contul Centrului Militar mun. Chișinău a prejudiciului moral, în mărime de 10 000 lei, s-a menținut (f.d.115-119).

La 03 martie 2014 recurenții Ministerul Apărării RM și Centrul Militar mun. Chișinău au declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 decembrie 2013, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărîrii instanței de fond, cu emiterea unei noi decizii prin care să fie respinsă acțiunea. În motivarea cererii de recurs recurenții au relevat că, intimatul Agheev Serghei benevol a solicitat să fie încorporat în rîndurile Armatei Naționale. La 04 octombrie 2007 prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 6/6 ultimul a fost încorporat în serviciul militar în termen, fapt realizat prin ordinul comandantului Centrului militar mun. Chișinău nr.126 din 07 noiembrie 2007. În cazul în care, considera decizia ilegală, urma s-o atace în termenul prevăzut de lege.

Intimatul n-a atacat decizia, acceptînd mutual încorporarea sa. Mai invocă, că potrivit prevederilor alin. (1) art. 1417 Codul Civil prejudiciul cauzat din intenția persoanei vătămate nu se repară. Încorporarea lui Agheev Serghei a fost condiționată însuși de intimat și respectiv, prejudiciul moral solicitat nu putea fi încasat. În conformitate cu art. 439 alin. (2) şi (3) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Analizând modul în care recurentul şi-a exercitat dreptul la recurs, fără a se expune cu referire la legalitatea deciziei instanţei de apel atacate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul drept inadmisibil din următoarele motive. La 07 aprilie 2014 intimatul Agheev Serghei a depus referinţă prin care a solicitat declararea inadmisibilităţii recursului, reiterînd asupra faptului, că motivele invocate de recurent în cererea de recurs nu-și găsesc confirmare, ceea ce denotă faptul că sunt formale și nu pot pune la îndoială legalitatea și temeinicia hotărîrii contestate.

Consideră că, instanța de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat și a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către recurenți în esența lor sunt expuse asupra circumstanțelor de fapt și nu de drept, cărora instanța de apel le-a dat o apreciere corectă conform art. 130 al Codului de procedură civilă. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă. Astfel, analizînd argumentele recursului prin prisma existenţei temeiurilor de declarare a recursului, Colegiul constată că acestea nu se încadrează în limitele stabilite de norma precitată, instanţele aplicînd corect normele de drept material şi de drept procedural.

Subsecvent, în conformitate cu art.433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Dezacordul recurentului cu decizia instanţei de apel, relatarea situaţiei, în viziunea recurentului, fără a indica un temei prevăzut de art.432 alin.(2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în prevederile art. 432 alin.(2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă şi nu constituie temei de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi jurisprudenţa CEDO, conform cărei recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purceii contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nici o referire cu privire la fondul recursului. Tot odată, Colegiul reţine că, potrivit regulilor din Secţiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanţele de fond şi de apel. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Codul de procedură civilă, instanţa de recurs poate interveni în materia probaţiunii doar sub aspect procedural şi anume dacă se invocă că instanţa de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor. Argumentele invocate de recurenții Ministerul Apărării RM și Centrul Militar mun. Chișinău poartă un caracter declarativ, se combat cu probele administrate şi nu au suport legal. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural şi apreciind corect probele administrate a emis o hotărîre legală, iar argumentele invocate de recurenții Ministerul Apărării RM și Centrul Militar mun. Chișinău în cererea de recurs poartă caracter declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e: Se recunoaște inadmisibil recursul declarat de Ministerul Apărării RM și Centrul Militar mun. Chișinău. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul: Ala Cobăneanu Judecătorii: Vera Macinskaia Dumitru Mardari