2ra-1483/14 — Repararea prejudiciului cauzat

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA

Prima instanţă: Judecătoria Rîșcani, mun. Chişinău (jud.A.Us) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud. V. Pruteanu, M.Guzun, Iu.Cimpoi) Dosarul nr.2ra-1483/14 DECIZIE Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ 28.05 2014 mun. Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Nicoale Clima Judecătorii Svetlana Novac Tatiana Vieru Ion Druță Oleg Sternioală examinând recursurile declarate de Ministerul Finanțelor, Gherman Ion, Gherman Ala împotriva deciziei din data de 11.12.2013 a Curții de Apel Chișinău adoptate în cauza civilă la cererea lui Gherman Ion, Gherman Ala împotriva Ministerului Finanțelor privind repararea prejudiciului material și moral constată La data de 26.01.2012 Gherman Ion, Gherman Ala au depus în instanța de judecată cerere împotriva Ministerului Finanțelor privind repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii au indicat că, la data de 04.03.2009 a fost pornită urmărirea penală nr.2009990087 conform indicilor infracțiunii prevăzute de art.195, alin.(2) Cod penal. La data de 10.03.2009 în baza încheierii judecătorului de instrucție a fost efectuată percheziția la domiciliul reclamanților și la sediul SRL”Penomet Grup”, SRL”Gordincom”, iar la data de 25.03.2009 au fost efectuate percheziții și ridicate toate documentele economico-financiare a întreprinderilor date. Prin ordonanța din data de 25.03.2009, reclamanții au fost recunoscuți în calitate de bănuiți, iar Gherman Ion a fost reținut pentru 72 ore. Prin încheierea judecătorului de instrucție din data de 28.03.2009 în privința lui Gherman Ion a fost aplicată măsura preventivă arestul pe un termen de 10 zile, începînd cu data de 25.03.2009 pînă la data de 04.04.2009, fiind aplicată apoi măsura preventivă sub formă de arest la domiciliu, care a fost prelungită ulterior pe un termen de 25 zile.

În privința lui Gherman Ala a fost aplicată măsura preventivă în formă de declarație de nepărăsire a țării. 1 La data de 06.08.2009 și respectiv 25 august 2009 au mai fost pornite încă două cauze penale cu nr.2000990046 și respectiv nr.2009990433 în baza art.195, alin.(2)Cod penal și art.191, alin.(2)Cod penal. Prin ordonanța din data de 18.11.2009, cauzele penale date au fost conexate într- o singură procedură cu nr.2009990087. La data de 28.03.2009 și 25.09.2009, Gherman Ion și Gherman Ala au fost puși sub învinuire. Prin ordonanța din data de 28.12.2010 a Procuraturii Anticorupție s-a dispus încetarea urmăririi penale cu scoaterea de sub urmărire penală a reclamanților, dat fiind faptul că, fapta nu întrunește elementele infracțiunilor încriminate.

Au mai indicat reclamanții că, au fost atrași ilegal la răspundere penală fiindu-le aplicate măsuri preventive respectiv arest, arest la domiciliu și obligația de nepărăsire a țării. Aflarea sub urmărire penală în perioada 25.03.2009-28.12.2010, aplicarea măsurilor preventive le-au cauzat suferințe psihice, stres, care au dus la consecințe grave asupra sănătății și le-au afectat reputația în privința activității economice pe care o desfășurau.

Au solicitat reclamanții repararea prejudiciului moral în beneficiul lui Gherman Ion în sumă de 50 mii lei – pentru efectuarea percheziției; 50 mii lei – pentru punerea sub învinuire; 300 mii lei – pentru aflarea în arest preventiv, 150 mii lei – pentru aflarea în arest la domiciliu; 100 mii lei – pentru aplicarea interdicției de nepărăsire a localității; în beneficiul lui Gherman Ala încasarea prejudiciului moral în sumă de 50 mii lei – pentru efectuarea percheziției; 50 mii lei – pentru punerea sub învinuire; 100 mii lei – pentru aplicarea interdicției de a nu părăsi țara și prejudiciu material în sumă de 58 mii lei și cheltuielile de judecată. Prin hotărîrea din data de 31.07.2013 a judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău cererea reclamanților a fost admisă parțial și s-a încasat din contul Ministerului Finanțelor în beneficiul lui Gherman Ion prejudiciul moral în sumă de 185 mii lei, iar în beneficiul lui Gherman Ala suma de 100 mii lei.

De asemenea s-a încasat în beneficiul reclamanților din contul Ministerului Finanțelor cheltuielile de judecată în sumă de 5 mii lei. Prin decizia din data de 11.12.2013 a Curții de Apel Chișinău apelul declarat de Ministerul Finanțelor a fost admis și casată integral hotărîrea din data de 31.07.2013 a judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău și emisă o nouă hotărîre prin care acțiunea lui Gherman Ion și Gherman Ala a fost admisă parțial încasîndu-se de la Ministerul Finanțelor în beneficiul lui Gherman Ion 15 mii lei - prejudiciul moral, 10800 lei cheltuielile de judecată și în beneficiul lui Gherman Ala prejudiciul moral în sumă de 15 mii lei, în rest cerințele fiind respinse. La data de 11.03.2014 Ministerul Finanțelor a depus recurs împotriva deciziei din data de 11.12.2013 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului s-a indicat că, hotărîrile instanțelor inferioare sunt neîntemeiate și nefondate. Astfel, indică recurentul că, legislația națională nu stabilește un cuantum al despăgubirilor, iar instanțele de judecată urmau să aprecieze pierderile persoanei în plan fizic, moral, social, profesional și familial. Intimații au beneficiat de respectarea prezumției nevinovăției și statutul lor juridic nu a suferit 2 schimbări pe perioada desfășurării urmăririi penale, iar imaginea lor nu a fost afectată. Din aceste considerente, indică recurentul că, instanța a apreciat incorect gradul și caracterul suferințelor intimaților și nu a examinat pe deplin toate circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul moral.

Astfel, nu a fost respectat criteriul echității care presupune că, despăgubirile pentru prejudiciul moral trebuie să fie just, rațional, echitabil, adică în așa fel trebuie stabilit încît să asigure efectiv o compensare suficientă și nicidecum exagerată a prejudiciului moral cauzat. A mai indicat recurentul că, suma de 15 mii lei acordată pentru fiecare intimat este exagerată și neargumentată prin probe, aceasta urmînd să fie un echilibru între compensația ce reprezintă o despăgubire a părții vătămate și producerea de venituri nejustificate, altfel suma dată este o îmbogățire fără justă cauză. Mai mult decît atît, indică recurentul că, intimații erau obligați să dovedească faptul pricinuirii prejudiciului moral, sarcina probațiunii fiind a acestora.

De asemenea, a indicat recurentul că, compensarea cheltuielilor de judecată este neîntemeiată, deoarece intimații nu au prezentat careva probe care ar demonstra acțiunile întreprinse de persoana care le-a acordat asistență juridică, nejustificînd astfel mărimea cheltuielilor de judecată. Astfel, indică recurentul că, instanțele inferioare au aplicat eronat legea și anume art.1423 Cod civil și prevederile Legii nr.1545 din data de 25.02.1998 calculînd eronat mărimea prejudiciului acordat și prevederile art.241, alin.(5) CPC, hotărîrile contestate nefiind argumentate în privința sumelor încasate. Intimații nu au depus referință la cererea de recurs. La data de 18.03.20145 Gherman Ion, Gherman Ala au depus recurs împotriva deciziei din data de 11.12.2013 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului au indicat că, decizia instanței de apel este ilegală și au solicitat casarea cu menținerea hotărîrii instanței de fond sau transmiterea cauzei la rejudecare. Au indicat recurenții că, argumentele instanței de apel sunt declarative și nu răspund obiecțiilor invocate în cererea de apel implicînd o examinare superficială. Indică recurenții că, instanța de apel a încălcat prevederile art.6, alin.(1)CEDO, încălcînd dreptul la un proces contradictoriu nefiind prezenți în ședința de judecată și ne avînd posibilitatea de a se expune asupra cererii de apel și probelor prezentate de partea adversă. Au mai indicat recurenții că, nu au fost citați pentru ședința de judecată, nu au semnat nici o recipisă în acest sens, iar contractul privind acordarea asistenței juridice încheiat cu V.Pascal a fost reziliat.

Astfel, indică recurenții că, instanța de apel a încălcat normele procedurale examinînd cauza în lipsa lor. De asemenea indică recurenții că, instanța de apel a încălcat normele materiale aplicînd corect prevederile Legii nr.1545, dar a redus nejustificat prejudiciul moral cauzat și nu a luat în considerație criteriile de calcul a acestuia stabilite de lege. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră, că recursurile urmează a fi admise, cu casarea deciziei instanţei de apel şi restituirea pricinii spre rejudecare în Curtea de Apel Chișinău din următoarele motive. 3 În conformitate cu art.444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces.

În conformitate cu art. 445 alin (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. În conformitate cu art.432, alin.(3), lit.b) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată. Din materialele dosarului rezultă că, la data de 11 decembrie 2013 Curtea de Apel Chișinău a examinat apelul declarat de către Ministerul Finanțelor împotriva hotărîrii din data de 31.07.2013 a judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău.

Conform procesului verbal al ședinței de judecată (f.d.141-142) în ședința de judecată Gherman Ion și Gherman Ala nu s-au prezentat. Colegiul, reține faptul că, în cererea de recurs Gherman Ion și Gherman Ala au invocat că, nu s-au prezentat în ședința de judecată dat fiind că, nu au cunoscut despre data desfășurării acesteia și Colegiul va reține acest argument, dat fiind că, la materialele dosarului nu se conține o confirmare a înștiințării lor – citație sau recipisă cu semnătură prin ce s-ar confirma că, au cunoscut despre faptul petrecerii ședinței de judecată. Din contra, la materialele dosarului se conține doar o recipisă(f.d.139) în care este semnătura reprezentantului Ministerului Finanțelor cum că, ar fi înștiințat despre ședința de judecată din data de 11.12.2013, alte confirmări nu sunt și semnătura recurenților Gherman Ion și Gherman Ala lipsește din această recipisă.

Astfel, Colegiul, conchide că, la materialele cauzei nu se conține o citare legală a lui Gherman Ion și Gherman Ala și aceștea au fost în imposibilitate de a se prezenta în ședința de judecată în instanța de apel. Iar, judecarea cererii de apel în lipsa lor nu asigură respectarea drepturilor participanților la proces, ce constă în posibilitatea acestuia de a dispune liber de dreptul său material sau de interesul legitim supus judecării, precum și de drepturile procedurale, care constau în posibilitatea de a alege modalitatea și mijloacele legale de apărare.

Astfel, examinîndu-se apelul în lipsa lui Gherman Ion și Gherman Ala, s-a încălcat în mod vădit dreptul la un proces echitabil, or potrivit recomandărilor avizului nr.11 (2008) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) în atenţia Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei privind calitatea hotărârilor judecătoreşti, o motivaţie şi o analiză clară sunt cerinţele fundamentale ale hotărârilor judecătoreşti şi un aspect important al dreptului la un proces echitabil. Pentru a răspunde cerinţelor procesului echitabil, motivarea ar trebui să evidenţieze că judecătorul a examinat cu adevărat chestiunile esenţiale ce i-au fost prezentate.

4 Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului în care Curtea condamnă Statele pentru încălcarea art. 6 din Convenţie, nemotivarea hotărârilor de către instanţele de judecată aduce atingere echităţii procesului (Tejedor Garcia vs Spania, hotărârea din 16 decembrie 1997, §31; Vasilescu vs România hotărârea din 08 iunie 2006). Din interpretarea art. 6§1 al CEDO, pronunţarea de către instanţele judecătoreşti a unor hotărîri motivate constituie una dintre garanţiile dreptului fundamental la un proces echitabil şi acesta presupune obligaţiunea instanţei judecătoreşti de a se expune în hotărârile contestate asupra tuturor cerinţelor acţiunii, precum şi argumentelor invocate de către părţi întru, respectiv, admiterea sau respingerea acestora.

Astfel, prin prisma egalității armelor statuat de art.6 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, un element al principiului echității este contradictorialitatea între părțile în proces, care impune ca fiecare parte să prezinte probe care le consideră temei al pretențiilor sale. Astfel, prin faptul că, examinarea cauzei s-a petrecut în lipsa lui Gherman Ion și Gherman Ala, Colegiul consideră că, li s-a încălcat dreptul acestora de a se expune asupra cererii de apel și înscrisurilor noi administrate la aceasta. Și, această omisiune poate fi corectată doar prin reexaminarea cauzei de către instanța de apel.

Din aceste considerente și reieșind din constatările enunțate, instanța de recurs consideră că, pricina a fost judecată cu încălcarea normelor de drept procedural, și, avînd în vedere că, eroarea comisă nu poate fi corectată de instanța de recurs, Colegiul consideră necesar a admite recursul și a casa decizia instanței de apel cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanța de apel în alt complet de judecată. La rejudecarea pricinii, instanţa de apel urmează să ţină cont de cele menţionate, să verifice circumstanţele pricinii, probele administrate şi reexaminând pricina să emită o hotărâre legală şi întemeiată cu respectarea drepturilor procedurale ale părţilor. În conformitate cu art. art. 445 alin.(1) lit. c), 445, alin.(3) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se admit recursurile declarate de Ministerul Finanțelor și Gherman Ion, Gherman Ala.

Se casează decizia din data de 11.12.2013 a Curții de Apel Chișinău în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Gherman Ion, Gherman Ala împotriva Ministerului Finanțelor privind reperarea prejudiciului material și moral, 5 cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecători. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele completului, judecătorul Nicoale Clima Judecătorii Svetlana Novac Tatiana Vieru Ion Druță Oleg Sternioală 6