2ra-1307/14 — Protecţia mărcii

prima instanţă: M. Ciugureanu dosar nr.2ra-1307/14 DECIZIE 14 mai 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie În componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Nicolea Clima Judecătorii Tatiana Vieru, Ion Corolevschi, Oleg Sternioală, Svetlana Novac examinînd recursul declarat de către avocatul Iftodii Eduard în interesele recurentului Topalo Arcadie, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată formulată de către Topalo Arcadie împotriva societăţii cu răspundere limitată „E-Market” cu privire la protecţia mărcii, împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 25 noiembrie 2013, prin care acţiunea a fost admisă parţial, c o n s t a t ă: La data de 03 iunie 2013, reclamantul Topalo Arcadie s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către SRL „E-Market” cu privire la protecţia mărcii.

În motivarea acţiunii reclamantul Topalo Arcadie a indicat, că este titularul mărcii „Enter”, înregistrată în Registrul Naţional al Mărcilor, în temeiul Legii privind protecţia mărcilor nr. 38 din 29 februarie 2008, fapt confirmat prin certificatul nr. 23347 din 23 octombrie 2012 şi certificatul nr. 22717 din 17 mai 2012. Indică reclamantul că, de ceva timp în urmă a aflat că pîrîta utilizează neautorizat cuvîntul „enter” în denumirea magazinelor, care îi aparţin, şi anume - „Eenter.md”. Magazinele pîrîtei sînt amplasate pe adresa: în mun. Chişinău, str. Ismail, 9; în oraşul Hînceşti, str. Chişinăului 4, în oraşul Străşeni, str. M. Eminescu, 19A, et. 2, iar în aceste magazine pîrîta comercializează, deserveşte şi repară aparate electronice, comercializează soft-uri.

Este evident, că, între denumirea magazinului „Eenter.md” şi denumirea mărcii „ENTER” există o similitudine pronunţată, care generează un risc de confuzie în percepţia consumatorilor. Marca „ENTER” a fost publicată în Buletinul 1 Oficial de Proprietate Industriala nr. 7/2012 şi 12/2012, ceea ce înseamnă, că la moment marca produce efecte pentru toţi terţii. Mai menţionează, reclamantul, că pîrîta, prin acţiunile sale încalcă dreptul exclusiv asupra mărcii „ENTER” al cărui titular este.

Cu concretizările ulterioare, reclamantul a solicitat: a interzice SRL „E- Market” utilizarea, în activitatea sa comercială, sub orice formă, a semnelor identice şi/sau similare cu marca comercială „ENTER”, pentru serviciile pentru care a fost înregistrată, şi anume: de comercializare pentru terţi, prestate de supermarketuri, hipermarketuri, buticuri, magazine, gherete, chioşcuri şi tarabe, precum şi pentru construcţii, reparaţii, servicii de instalaţii; obligarea SRL „E-Market” ca din contul său să demonteze, dezinstaleze şi să distrugă orice obiecte informaţionale şi/sau publicitare, care conţin semnul „enter” şi care sînt destinate pentru serviciile pentru care a fost înregistrată marca comercială „ENTER”; încasarea de la SRL „E- Market” în beneficiul său a despăgubirilor cauzate în mărime de 100 000 lei, precum şi a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 25 noiembrie 2013 acţiunea a fost admisă parţial. S-a interzis SRL „E-Market” utilizarea, în activitatea sa comercială, sub orice formă, a semnelor identice şi/sau similare cu marca comercială „ENTER”, pentru serviciile pentru care a fost înregistrată, şi anume: de comercializare pentru terţi, prestate de supermarketuri, hipermarketuri, buticuri, magazine, gherete, chioşcuri şi tarabe, precum şi pentru construcţii, reparaţii, servicii de instalaţii. S-a obligat SRL „E-Market” ca din contul său să demonteze, dezinstaleze şi să distrugă orice obiecte informaţionale şi/sau publicitare, care conţin semnul „enter” şi care sînt destinate pentru serviciile pentru care a fost înregistrată marca comercială „ENTER”.

În rest, acţiunea a fost respinsă. În dezacord cu decizia sus-enunţată, avocatul Iftodii Eduard în interesele recurentului Topalo Arcadie, la data de 17 februarie 2014 a declarat recurs, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea parţială a hotărîrii primei instanţe, în partea ce ţine de respingerea cerinţelor din acţiunea formulată de Topalo Arcadie privind încasarea despăgubirii cauzate şi a cheltuielilor de judecată, cu emiterea în partea respectivă a unei noi hotărîri cu privire la încasarea de la SRL „E-Market” în folosul lui Topalo Arcadie a despăgubirii în mărime de 100 000 lei şi a cheltuielilor de judecată în sumă de 5 000 lei. În motivarea amplă a recursului, reprezentantul recurentului a indicat în esenţă despre aprecierea eronată de către instanţa de fond a circumstanţelor de fapt şi de drept ale pricinii, considerînd necesară prezentarea de către recurent a unor probe în sensul confirmării existenţei pagubei.

Or, suma prejudiciului de 100 000 lei constituie contravaloarea utilizării abuzive şi ilegale a mărcii „Enter” de către intimata SRL „E-Market” pentru perioada de un an şi jumătate. 2 De asemenea, reprezentantul recurentului a remarcat despre concluzia incorectă a primei instanţe cu privire la respingerea cerinţei din acţiunea privind compensarea cheltuielilor de judecată de asistenţă juridică. În acest context, a menţionat că recurentul Topalo Arcadie a suportat cheltuieli de asistenţă juridică în mărime de 5 000 lei, fapt confirmat prin ordinul de plată nr. 16 din 31 ianuarie 2013. Aceste cheltuieli sînt proporţionale, justificate şi rezonabile, corespunzătoare volumului de muncă depus. Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Prin prisma normei citate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat în termen, deoarece materialele pricinii atestă recepţionarea de către reprezentantul recurentului a copiei deciziei instanţei de apel la data de 20 decembrie 2013, expediată conform scrisorii de însoţire nr. 5275 din 12 decembrie 2013, (f.d.47). În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre.

În şedinţa de judecată, s-a stabilit că, prin acţiunea intentată, recurentul Topalo Arcadie a solicitat interzicerea SRL „E-Market” de a utiliza în activitatea sa comercială, sub orice formă, a semnelor identice şi/sau similare cu marca comercială „ENTER", pentru serviciile pentru care a fost înregistrată, şi anume: de comercializare pentru terţi, prestate de supermarketuri, hipermarketuri, buticuri, magazine, gherete, chioşcuri şi tarabe, precum şi pentru construcţii, reparaţii, servicii de instalaţii; obligarea SRL „E-Market” ca din contul său să demonteze, dezinstaleze şi să distrugă orice obiecte informaţionale şi/sau publicitare, care conţin semnul „enter” şi care sînt destinate pentru serviciile pentru care a fost înregistrată marca comercială „ENTER”; precum şi încasarea de la SRL „E- Market” în beneficiul său a despăgubirilor cauzate în mărime de 100 000 lei şi a cheltuielilor de judecată.

Fiind investită cu examinarea prezentului litigiu, prima instanţă s-a pronunţat în favoarea admiterii parţiale a acţiunii. Pentru a emite soluţia enunţată, prima instanţă a reţinut că între denumirea magazinului „Eenter.md” şi denumirea mărcii „ENTER” există o similitudine pronunţată, care generează un risc de confuzie în percepţia consumatorilor. Prin urmare, prima instanţă a conchis în favoarea temeiniciei cerinţelor din acţiunea intentată de Topalo Arcadie privind interzicerea SRL „E-Market” să utilizeze în activitatea sa comercială, sub orice formă, a semnelor identice şi/sau 3 similare cu marca comercială „ENTER”, pentru serviciile pentru care a fost înregistrată, precum şi privind obligarea SRL „E-Market” ca din cont propriu să demonteze, dezinstaleze şi să distrugă orice obiecte informaţionale şi/sau publicitare, care conţin semnul „Enter” şi care sînt destinate pentru serviciile pentru care a fost înregistrată marca comercială respectivă.

Instanţa de fond nu a reţinut ca fiind întemeiată cerinţa recurentului Topalo Arcadie privind încasarea de la SRL „E-Market” a despăgubirilor cauzate în mărime de 100 000 lei. Or, nu au fost prezentate careva probe în acest sens. Verificînd legalitatea şi temeinicia hotărîrii primei instanţe, coroborat normelor de drept material aplicabile raportului juridic litigios, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat, iar decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe pasibile de a fi casate parţial, în partea respingerii cerinţei privind încasarea cheltuielilor de judecată, pentru argumentele ce succed.

Astfel, analizînd circumstanţele faptice ale cauzei şi actele anexate la materialele dosarului, instanţa de recurs reţine că recurentul Topalo Arcadie este titularul mărcilor „enter” şi „ENTER”, înregistrate în Registrul Naţional al Mărcilor, în temeiul Legii privind protecţia mărcilor nr. 38 din 29 februarie 2008, fapt confirmat prin certificatele nr. 23347 din 23 octombrie 2012 şi nr. 22717 din 17 mai 2012, (f.d.7-8). De către instanţa ierarhic inferioară s-a stabilit cu certitudine că mărcile „enter” şi „ENTER” au fost înregistrate pentru un şir de servicii, şi anume, de comercializare pentru terţi prestate de supermarketuri, hipermarketuri, buticuri, magazine, gherete, chioşcuri şi tarabe precum şi pentru construcţii, reparaţii, servicii de instalaţii.

Este de menţionat că mărcile „enter” şi „ENTER” au fost publicate în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială nr. 12/2012 şi 7/2012, (f.d.9-12). Din materialele cauzei, reiese că intimata SRL „E-Market” utilizează cuvîntul „enter” în denumirea magazinelor, care îi aparţin, şi anume - „Eenter.md”, ceea ce se confirmă prin magazinele care sînt amplasate în mun. Chişinău, str. Ismail, 9; în oraşul Hînceşti, str. Chişinăului, 4, în oraşul Străşeni, str. M. Eminescu, 19A, et. 2, (f.d.13-16). Totodată, recurentul Topalo Arcadie i-a înaintat intimatei SRL „E-Market” o reclamaţie, care a fost recepţionată la data de 17 ianuarie 2013, prin care i-a solicitat să înceteze încălcarea dreptului exclusiv asupra mărcii „ENTER”, (f.d.17-20).

În conformitate cu art. 2 din Legea privind protecţia mărcilor nr. 38 din 29 februarie 2008, prin marcă se înţelege – orice semn susceptibil de reprezentare grafică, care serveşte la deosebirea produselor şi/sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele ale altor persoane fizice sau juridice. Conform prevederilor art. 6 din aceeaşi Lege, titular al mărcii este persoana fizică sau juridică ori grupul de persoane fizice şi/sau juridice în numele căreia/căruia marca este protejată în conformitate cu prezenta lege. Drepturile 4 dobîndite prin înregistrarea mărcii în Registrul naţional al mărcilor se confirmă prin titlul de protecţie – certificatul de înregistrare a mărcii. Iar dispoziţiile art. 9 alin. (1)-(3) din Legea privind protecţia mărcilor nr. 38 din 29 februarie 2008, statuează precum că înregistrarea mărcii conferă titularului dreptul exclusiv asupra acesteia.

Titularul mărcii este în drept să interzică terţilor să utilizeze în activitatea lor comercială, fără consimţămîntul său: a) un semn identic cu marca pentru produse şi/sau servicii identice cu cele pentru care marca este înregistrată; b) un semn care, din cauza identităţii ori similitudinii cu marca înregistrată şi identităţii ori similitudinii produselor sau serviciilor acoperite de semn şi de marcă, generează riscul de confuzie în percepţia consumatorului; riscul de confuzie include şi riscul de asociere între semn şi marcă; c) un semn identic ori similar cu marca pentru produse şi/sau servicii diferite de cele pentru care marca este înregistrată cînd aceasta din urmă a dobîndit un renume în Republica Moldova, iar persoana terţă, în urma folosirii semnului, fără motive justificate, profită de caracterul distinctiv ori de renumele mărcii sau le aduce atingere acestora.

În aplicarea alin. (1), titularul mărcii poate cere să fie interzise următoarele acţiuni ale terţilor: a) aplicarea semnului pe produse sau pe ambalaje, precum şi utilizarea lui în calitate de ambalaj, în cazul mărcilor tridimensionale; b) oferirea produselor spre comercializare sau comercializarea ori stocarea lor în aceste scopuri sau, după caz, oferirea ori prestarea serviciilor sub acest semn; c) importul sau exportul produselor sub acest semn; d) utilizarea semnului pe documentele de afaceri şi în publicitate; e) multiplicarea, stocarea sau comercializarea semnului în scopurile menţionate la lit.a)-d). Dreptul exclusiv asupra mărcii produce efecte pentru terţi începînd cu data publicării în BOPI sau cu data înscrierii în Registrul internaţional a datelor referitoare la înregistrarea mărcii.

În temeiul art. 61 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 38 din 29 februarie 2008, orice persoană fizică sau juridică, alte entităţi interesate care au pretenţii faţă de utilizarea unei mărci înregistrate ori solicitate spre înregistrare sînt în drept să iniţieze acţiune în instanţa judecătorească pentru a-şi apăra drepturile şi interesele legitime. Sînt în drept să iniţieze acţiune privind încălcarea unui drept exclusiv ori a unui interes legitim care decurge din dreptul exclusiv următoarele persoane: titularul mărcii. Avînd în vedere circumstanţele pricinii enunţate în raport cu normele legale sus-indicate, instanţa de recurs consideră corectă concluzia instanţei de fond privind similitudinea pronunţată între denumirea magazinului „Eenter.md” şi denumirea mărcii „ENTER” şi respectiv constatarea utilizării neautorizate de către intimata SRL „E-Market” a cuvîntului „enter” în denumirea magazinelor, care îi aparţin, şi anume „Eenter.md”.

De asemenea, instanţa de recurs apreciază ca fiind întemeiată şi soluţia primei instanţe ce ţine de respingerea cerinţei din acţiune privind repararea prejudiciului material în sumă de 100 000 lei. 5 În acest context, conform prevederilor art. 72 alin. (1) din Legea privind protecţia mărcilor, la cererea părţii lezate, pîrîtul care a încălcat drepturile asupra unei mărci cu bună ştiinţă sau avînd motive rezonabile de a şti acest lucru va repara titularului de drepturi pagubele pe care acesta le-a suportat în mod real din cauza încălcării drepturilor sale.

La stabilirea despăgubirilor: se va ţine cont de toate aspectele relevante, cum ar fi consecinţele economice negative, inclusiv beneficiul ratat, suferite de partea lezată, beneficiile realizate pe nedrept de pîrît şi, după caz, de alte aspecte, cum ar fi dauna morală cauzată titularului de drept prin încălcarea drepturilor sale; sau poate fi fixată, ca alternativă, o sumă unică pe baza unor elemente, cum ar fi, cel puţin, valoarea royalty sau încasările care ar fi fost datorate în cazul în care pîrîtul ar fi cerut autorizaţia de a utiliza marca respectivă. Iar, recurentul Topalo Arcadie nu a prezentat probe admisibile şi pertinente pentru a demonstra caracterul şi întinderea prejudiciului suferit ca urmare a utilizării neautorizate de către intimata SRL „E-Market” a unui un semn similar cu marca înregistrată “enter”.

Totodată, instanţa de recurs consideră eronată concluzia instanţei de judecată ierarhic inferioare privind respingerea încasării de la SRL “E-Market” în folosul lui Topalo Arcadie a cheltuielilor pentru asistenţa juridică, în mărime de 5 000 lei, din următoarele considerente. În baza prevederilor art. 94 alin. (1) CPC, instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părţii care a avut cîştig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acţiunea reclamantului a fost admisă parţial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporţional părţii admise din pretenţii, iar pîrîtului – proporţional părţii respinse din pretenţiile reclamantului. În conformitate cu art. 96 alin. (1) CPC, instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părţii care a avut cîştig de cauză cheltuielile ei de asistenţă juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare şi rezonabile.

Din materialele cauzei rezultă că, întru asigurarea asistenţei juridice, la data de 23 mai 2013, între Topalo Arcadie l-a împuternicit pe avocatul Iftodii Eduard să reprezinte interesele în cadrul examinării respectivei pricini civile, (f.d.22). În baza ordinului nr. 834922 din 28 octombrie 2013, recurentul Topalo Arcadie a achitat avocatului Iftodii Eduard suma de 5000 lei, (f.d.35). Astfel, cheltuielile de asistenţă juridică încasate în mărime de 5000 lei urmează a fi considerate ca fiind reală, necesară şi rezonabilă, care acoperă pe deplin cheltuielile pentru asistenţa juridică prestată efectiv de avocat în legătură cu examinarea acestei cauze.

Prin urmare, se impune concluzia privind casarea parţială a hotărîrii primei instanţe în partea respingerii cerinţei din acţiunea formulată de Topalo Arcadie ce ţine de încasarea cheltuielilor pentru asistenţă juridică în mărime de 5000 lei, cu emiterea în această parte a unei noi hotărîri privind admiterea respectivei cerinţe. 6 Prin urmare se reţine a fi întemeiat recursul declarat de către avocatul Iftodii Eduard în interesele recurentului Topalo Arcadie în acest sens.

Drept urmare, avînd în vedere faptul că, circumstanţele pricinii au fost constatate de prima instanţă, însă normele de drept material au fost aplicate eronat şi nu este necesară verificarea suplimentară de dovezi, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa parţial hotărîrea primei instanţe, în partea respingerii cerinţei privind încasarea cheltuielilor de judecată, cu emiterea în această parte a unei noi hotărîri privind admiterea respectivei cerinţe. În conformitate cu art.art. 444, 445 alin. (1) lit. b), 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către avocatul Iftodii Eduard în interesele recurentului Topalo Arcadie.

Hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 25 noiembrie 2013, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată formulată de către Topalo Arcadie împotriva societăţii cu răspundere limitată „E-Market” cu privire la protecţia mărcii, se casează parţial, în partea respingerii cerinţei privind încasarea cheltuielilor de judecată, şi în partea respectivă se emite o nouă hotărîre, prin care: Se admite cerinţa din acţiunea intentată de către Topalo Arcadie privind compensarea cheltuielilor de judecată. Se încasează din contul societăţii cu răspundere limitată „E-Market” în beneficiul lui Topalo Arcadie suma de 5000 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistenţă juridică. În rest, hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 25 noiembrie 2013 se menţine fără modificări.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Tatiana Vieru Ion Corolevschi Oleg Sternioală Svetlana Novac 7