2ra-1579/14 — Recunoaşterea dreptului de proprietate

prima instanţă:N. Chirtoagă dosarul nr.2ra-1579/14 instanţa de apel: N. Chircu. I. Talpă, A. V. Harmaniuc ÎNCHEIERE 14 mai 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru, Oleg Sternioală, examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Ursan Ivan şi Ursan Raisa, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Ursan Ivan către Ursan Valeriu privind recunoaşterea dreptului de proprietate, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 20 februarie 2014, prin care a fost admis apelul declarat de Ursan Valeriu, s-a casat hotărârea Judecătoriei Briceni din 29 iulie 2011 prin care s-a admis integral cererea de chemare în judecată şi s-a emis o nouă hotărâre de respingerea ca neîntemeiată a pretenţiei privind recunoaşterea dreptului de proprietate, c o n s t a t ă: La 01 aprilie 2014 reclamantul Ursan Ivan a depus cerere de chemare în judecată către Ursan Valeriu privind stabilirea dreptului de proprietate.

În motivarea acţiunii reclamantul a invocat că are 5 feciori. Pentru a le acorda ajutor material, în anul 1991 s-a adresat cu o cerere către Primăria s. Corjeuţi pentru a fi distribuit fiului mai mare Ursan Valeriu un lot de teren pentru construcţia casei în intravilanul s. Corjeuţi. Cererea a fost scrisă de el din numele fiului şi cerinţa a fost satisfăcută. În anul 1993 fiul Ursan Valeriu, pîrît pe dosar, s-a căsătorit şi din lipsa spaţiului locativ, el cu familia a plecat cu traiul în s. Feteşti r-nul Edineţ în casa bunelului său , fiind înţelegerea că cu timpul să fie construită casa unui alt fecior. Reclamantul menţionează că în anii 1995-1996, pentru ca terenul dat să nu fie luat înapoi de primărie, a construit fundament la casă iar ulterior a ridicat pereţii şi a acoperit-o.

De la momentul primirii lotului dat, el a îngrijit de acest teren, a semănat şi a strîns recolta, a achitat impozitele. Reclamantul Ursan Ivan a mai menţionat că de fapt pîrîtul niciodată nu a intrat în posesia terenului dat. La momentul actual casa este aproape finisată şi doreşte să o dea în exploatare. Solicită reclamantul Ursan Ivan, de a fi recunoscut ca proprietar al terenului cu suprafaţa de 0,20 ha şi a construcţiei nefinisate de pe acest teren. Prin hotărârea judecătoriei Briceni din 29 iulie 2011 a fost admisă cererea de chemare în judecată fiind stabilit după Ursan Ion dreptul de 1 proprietate asupra terenului aferent cu suprafaţa de 0,20 ha amplasat în intravilanul s. Corjeuţi, r-nul Briceni şi a casei de locuit de pe acest teren.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 20 februarie 2014 a fost admis apelul declarat de Ursan Valeriu. S-a casat hotărârea Judecătoriei Briceni din 29 iulie 2011 prin care s-a admis integral cererea de chemare în judecată depusă de Ursan Ivan către Ursan Valeriu şi s-a emis o nouă hotărâre de respingerea ca neîntemeiată a pretenţiei privind recunoaşterea dreptului de proprietate. La 24 martie 2014, recurenţii Ursan Ivan ş Ursan Raisa au declarat recurs, în termen legal, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Bălţi din 20 februarie 2014 şi menţinerea hotărârii Judecătoriei Briceni din 29 iulie 2011. În motivarea recursului, a indicat că nu sunt de acord cu decizia Curţii de Apel Bălţi din 20 februarie 2014, considerând că instanţa de apel a aplicat eronat normele de drept material, iar circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii nu au fost constatate şi elucidate pe deplin.

Recurenţii indică că potrivit art.130 alin. (l) CPC al RM, instanţa judecătoreasca apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare si nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul şi interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege, iar instanţa de apel superficial, incomplet şi neobiectiv a soluţionat litigiul în cauză şi a emis o decizie ilegală, nefondată şi contradictorie. De asemenea în motivarea recursului, recurenţii au indicat că din decizia Curţii de Apel Bălţi din 20 februarie 2014 rezultă ca s-a casat hotărârea judecătoriei Briceni din 29 iulie 2012, ceea ce nu corespunde realităţii, aceaasta fiind adoptată la 29 iulie 2011, prin care a fost stabilit după Ursan Ivan dreptul de proprietate asupra terenului aferent cu 0,20 ha şi a casei de locuit.

Recurenţii Ursan Ivan ş Ursan Raisa indică că, conform art. l din Primul Protocol Adiţional la Convenţia Europeană pentru apărarea drepturilor Omului si a libertăţilor fundamentale, adoptata la Roma la 4 noiembrie 1950, ratificată prin Hotărârea Parlamentului RM nr.l298-XIII din 24 iulie 1997, în vigoare pentru Republica Moldova din 1 februarie 1998, orice persoana fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauza de utilitate publica şi în condiţiile prevăzute de lege si de principiile generale ale dreptului internaţional. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de recurenţii Ursan Ivan ş Ursan Raisa este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu dispoziţia art.432 alin.(1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art.433 lit.a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute 2 la art.432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată că temeiurile recursului declarat nu se încadrează în prevederile art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC, cauza fiind judecată cu respectarea normelor de drept material şi procesual, astfel, recursul fiind vădit neîntemeiat.

Argumentele invocate de recurenţii Ursan Ivan ş Ursan Raisa în cererea de recurs că hotărârea judecătorească este ilegală, poartă un caracter declarativ şi nu pot fi reţinute. Dezacordul cu decizia instanţei de apel prin relatarea situaţiei în viziunea recurentuţilor, este inadmisibilă din considerentele că nu se încadrează în prevederile art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC şi nu constituie temei de casare a acestei hotărâri, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea lor dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu- se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). Călăuzindu-se de art.440 CPC al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art.433 CPC şi anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate şi a aplicat corect normele de drept material, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către recurenţii Ursan Ivan ş Ursan Raisa, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, 431 alin.(2), 433 lit.a), art.440 alin.(1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de către Ursan Ivan ş Ursan Raisa, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru Oleg Sternioală 3