2ra-1325/14 — Reperarea prejudiului

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA

Prima instanţă: Judecătoria Rîșcani mun. Chişinău (jud.A.Us) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud. N.Craiu, L.Bulgac, A.Minciună ) Dosarul nr.2ra-/132514 DECIZIE Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ 14.05 2014 mun.

Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, în componenţa: președinte, judecător Nicolae Clima Judecători Svetlana Novac Tatiana Vieru Ion Corolevschi Oleg Sternioală examinând recursul declarat de Sabina-Simonne Levina, prin intermediul avocatului Bostan Sergiu împotriva deciziei din data de 20.11.2013 a Curţii de Apel Chişinău, și recursul declarat de Ministerul Finanțelor împotriva deciziei din data de 20.11.2013 a Curţii de Apel Chişinău adoptate în cauza civilă la cererea lui Sabina-Simonne Levina împotriva Ministerului Finanțelor, Primăriei mun.Chișinău privind constatarea faptului încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești, repararea prejudiciului şi a constatat: La data de 10.09.2012 Sabina-Simonne Levina, prin intermediul avocatului Bostan S., a depus în instanța de judecată cerere împotriva Ministerului Finanțelor, Primăriei mun.Chișinău privind constatarea faptului încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești, repararea prejudiciului.

În motivarea acțiunii s-a indicat că, la data de 07.04.2010 reclamanta s-a adresat cu cerere de chemare, în judecată în procedura contenciosului administrativ, solicitînd obligarea Primăriei mun.Chișinău să convoace ședința consiliului în vederea examinării cererilor de restituire a averii care a aparținut bunelului său Leberoli Bențion Vigdoroci precum și reperarea prejudiciului moral în sumă de 500 unități convenționale. Prin hotărîrea din data de 16.07.2010 a Curții de Apel Chișinău, cererea înaintată a fost admisă parțial, cu excepția reparării prejudiciului moral. Hotărîrea dată a devenit definitivă și executorie prin neapelare. A mai indicat reclamanta că, hotărîrea menționată nu a fost executată pînă în prezent.

La data de 16.05.2011 a adresat o cerere Curții Europene a drepturilor Omului privind neexecutarea hotărîrii. Dat fiind că, la data de 21.04.2011 Parlamentul 1 Republicii Moldova a adoptat Lega nr. 87 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executare în termen rezonabil a hotărîrilor, Curtea de la Strasbourg a considerat că, este creată o cale națională de recurs eficient și a recomandat adresarea în instanța națională. De asemenea a mai indicat reclamanta că, neexecutarea hotărîrii definitive și irevocabile timp de 24 luni este o violare a dreptului la executare a hotărîrii în termen rezonabil și aceasta i-a cauzat un prejudiciu moral exprimat prin retrăiri, stări de anxietate.

Prin hotărîrea din data de 07.05.2013 a judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău cererea lui Sabina-Simonne Levina a fost admisă și s-a constatat faptul neexecutării în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești, s-a încasat din contul statului în beneficiul lui Sabina-Simonne Levina prejudiciul moral pentru neexecutare în termen a hotărîrii judecătorești în sumă de 1392 Euro și lunar pînă executarea de către Primăria mun.Chișinău a hotărîrii din data de 16.07.2010 a Curții de Apel Chișinău în cauza civilă nr.3-1950/2010 - prejudiciul moral în sumă de 58 Euro, convertiți în lei moldovenești la momentul executării hotărîrii și a fost obligată Primăria mun.Chișinău să execute hotărîrea din data de 16.07.2010 a Curții de Apel Chișinău.

Prin decizia din data de 20.11.2013 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul Ministerului Finanțelor și s-a casat hotărîrea din data de 07.05.2013 a judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău, cu emiterea unei noi hotărîri prin care acțiunea lui Sabina- Simonne Levina a fost admisă parțial în partea ce ține de constatarea faptului încălcării dreptului la executarea hotărîrii în termen rezonabil și încasat prejudiciul moral în sumă de 1000 lei. La data de 13.01.2014, Sabina-Simonne Levina, prin intermediul avocatului Bostan Sergiu a depus recurs împotriva deciziei din data de 20.11.2013 a Curții de Apel Chișinău. În motivarea recursului a indicat că, decizia contestată este neîntemeiată și pasibilă casării, dat fiind că, la emiterea acesteia au fost încălcate normele materiale și interpretată eronat legea.

Astfel, instanța de apel a indicat că, durata neexecutării hotărîrii judecătorești nu este una excesivă și în consecință despăgubirile morale acordate prin hotărîrea instanței de fond sunt exagerate. Indică recurenta că, această concluzie este eronată dat fiind că, nu s-a ținut cont de caracterul obligației fiind vorba de convocarea ședinței comisiei speciale pentru examinarea cererilor de restituire a imobilelor confiscate sau naționalizate pentru examinarea cererilor de restituire a imobilului. De asemenea nu s-a ținut cont de importanța executării hotărîrii date, nefiind vorba doar de o satisfacere efectivă a unui drept încălcat, dar de parcurgerea unei etape necesare în scopul satisfacerii ulterioare a dreptului.

Mai indică recurenta că, este greșită concluzia instanței de apel referitor la constatarea generală cum că, constatarea faptului neexecutării în termen a hotărîrii judecătorești este deja o satisfacere morală a recurentei, dat fiind că, această constatare a fost făcută de Curtea Europeană a Drepturilor Omului într-o singură cauză Amihalachioaie vs Moldova, a cărei obiect este diferit de cel în speță. A mai indicat recurenta că, instanța de apel a făcut greșit concluzia privind satisfacerea echitabilă 2 în procesul stabilirii mărimii prejudiciului, neținînd cont nici de recomandările Curții Supreme de Justiție. La data de 14.01.2014 Ministerul Finanțelor a depus recurs împotriva deciziei din data de 20.11.2013 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a indicat că, hotărîrile contestate sunt neîntemeiate și nefondate. Astfel, referitor la admiterea pretenției privind repararea prejudiciului moral hotărîrile contestate sunt neîntemeiate, dat fiind că, la materialele dosarului nu se conține nici o probă pertinentă și nici un înscris care ar confirma faptul cauzării căruiva prejudiciu moral. Ori, legislația în vigoare stabilește definiția prejudiciului moral, care reprezintă suferințe psihice, fizice cauzata prin acțiuni sau omisiuni care atentează la valori nepatrimoniale ce aparțin persoanei din momentul nașterii sau la bunurile dobîndite prin lege. Obligația de a dovedi faptul pricinuirii prejudiciului moral îi revine părții vătămate, care trebuie să indice de către cine, în ce circumstanțe și în baza căror acțiuni sau inacțiuni i-au fost cauzate suferințele morale și prin ce se manifestă acestea.

Mai mult decît atît indică recurentul – Ministerul Finanțelor că suma prejudiciului moral acordat de instanța de fond este neîntemeiată, dat fiind că, Levina Sabina-Simonne nu a prezentat careva probe concludente prin care ar demonstra cu certitudine faptul că, hotărîrea din data de 16.07.2010 a Curții de Apel Chișinău nu a fost executată pînă în prezent inclusiv din cauza comportamentului debitorului, la materialele dosarului neexistînd nici o probă care ar arăta inacțiunea acestora în executarea hotărîrii.

A mai indicat recurentul – Ministerul Finanțelor că, de către instanța de fond la aprecierea prejudiciului moral au fost luate în considerație mai multe circumstanțe cum ar fi importanța procesului pentru reclamantă, stresul permanent, umilința și tratarea cu dispreț a reclamantei de către funcționarii publici responsabili de executarea hotărîrii, gravitatea suferințelor cauzate, circumstanțe care însă nu au fost dovedite pe parcursul examinării cauzei și poartă doar un caracter declarativ. La fel indică recurentul că, sunt eronate concluziile instanței de fond precum că, înscrisurile administrate pe această cauză, dovedesc cu certitudine neexecutarea hotărîrii și că, aceasta este o ne dorință a autorităților responsabile în acest sens.

De asemenea, indică recurentul că, instanța de fond greșit a apreciat normele procedurale și anume greșit a interpretat Legea nr.87 fin data de 21.04.2011 privind raportul care urma să fie prezentat Ministerului Finanțelor referitor la mersul executării, și, instanța nu a examinat minuțios aspectele care au dus la tergiversarea executării hotărîrii. Analizând legalitatea actelor de dispoziţie atacate, prin prisma argumentelor invocate în cererile de recurs şi referinţă, Colegiul consideră recursul declarat de către Ministerul Finanțelor întemeiat și care urmează a fi admis, iar recursul declarat de către avocatul S.Bostan urmează a fi respins din următoarele motive.

În conformitate cu art.445, alin.(1), lit.d) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, dispunînd încetarea procesului ori scoaterea cererii de pe rol dacă există temeiurile prevăzute la art.265 şi 267; 3 În conformitate cu art.267, alin.(1), lit.c) CPC, instanţa judecătorească scoate cererea de pe rol în cazul în care cererea este semnată sau este depusă în judecată de o persoană neîmputernicită.

În conformitate cu art. 81 CPC „împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, cu excepţia dreptului de a semna cererea şi de a o depune în judecată, de a strămuta cauza la o judecată arbitrală, de a renunţa total sau parţial la pretenţiile din acţiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor pretenţii, de a modifica temeiul sau obiectul acţiunii, de a o recunoaşte, de a încheia tranzacţii, de a intenta acţiune reconvenţională, de a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărârea judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a amâna sau eşalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărârii judecătoreşti, drept care trebuie menţionat expres, sub sancţiunea nulităţii, în procura eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului”.

Astfel, dreptul avocatului de a semna şi depune în numele clientului cererea de chemare în judecată trebuie să fie menţionat expres, sub sancţiunea nulităţii, în mandatul eliberat avocatului. Formularul mandatului avocatului şi modul de utilizare a acestuia sunt aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 158 din 28.02.2013. Potrivit p. 8 din această Hotărâre, „împuternicirile speciale ale avocatului în instanţa de judecată (art. 81 CPC), urmează a fi consemnate pe versoul mandatului”. În această privinţă Colegiul constată că pe versoul mandatului avocatului Sergiu Bostan, seria MA 0223542 din 10 septemnbrie 2012 (f.d. 13), nu se conţine menţiunea expresă privind dreptul avocatului de a semna şi depune cererea de chemare în judecată.

Astfel, Colegiul reţine că, contrar prevederilor art.81 CPC, în mandatul avocatului lipseşte menţiunea expresă privind acordarea împuternicirii avocatului de a semna şi depune cererea de chemare în judecată în numele reclamantei. Referitor la procura care se conține la materialele dosarului din numele lui Levina Sabina-Simonne(f.d.10-11) datată cu 22.11.2010, în care este menționat dreptul de a semna și depune cererea, Colegiul nu o va reține din următoarele considerente. În art.art.80,81 Cod de procedură civilă, este expres stabilit că, persoana fizică poate să fie reprezentată de un avocat și împuternicirile acestuia se atestă printr-un mandat. Astfel, reclamanta urma să elibereze un mandat pe numele avocatului său în care urma să indice expres împuternicirile acestuia pe care le confirma prin semnătură pe versoul mandatului, ceea ce nu a făcut, iar mandatul prezentat conținînd doar menționea”conform cerințelor art.81 CPC” și nu este semnat de reclamantă.

Astfel Colegiul atestă cu certitudine încălcarea de către reclamantă a procedurii de reprezentare, în consecință cererea de chemare în judecată fiind depusă de o persoană neîmputernicită. Având în vedere cele expuse mai sus, decizia din data de 20.11.2013 a Curţii de Apel Chişinău și hotărîrea din data de 07.05.2013 a judecătoriei Rîșcani, 4 mun.Chișinău sunt ilegale, fiind adoptate cu încălcarea normelor de drept procedural şi urmează a fi casate, iar cererea de chemare în judecată urmează a fi scoasă de pe rol.

În conformitate cu art. 267 lit.c), art. 445 alin.(1) lit.d) CPC, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e: Se admite recursul declarat de Ministerul Finanțelor împotriva deciziei din data de 20.11.2013 a Curţii de Apel Chişinău și hotărîrii din data de 07.05.2013 a judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău adoptate în cauza civilă la cererea Sabina- Simonne Levina împotriva Ministerului Finanțelor, Primăriei mun.Chișinău privind constatarea faptului încălcării dreptului la executare în termen rezonabil, repararea prejudiciului.

Se casează decizia din data de 20.11.2013 a Curţii de Apel Chişinău și hotărîrea din data de 07.05.2013 a judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău și se pronunță o nouă hotărîre sub formă de încheiere prin care cererea de chemare în judecată depusă de avocatul Bostan Sergiu, în interesele Sabinei-Simonne Levina împotriva Ministerului Finanțelor, Primăriei mun.Chișinău privind constatarea faptului încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești, repararea prejudiciului se scoate de pe rol. Se respinge recursul declarat de Sabina-Simonne Levina, prin intermediul avocatului Bostan Sergiu împotriva deciziei din data de 20.11.2013 a Curţii de Apel Chişinău, și hotărîrii din data de 07.05.2013 a judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. președinte, judecător Nicolae Clima Judecători Svetlana Novac Tatiana Vieru Ion Corolevschi Oleg Sternioală 5