2rh-163/14 — Încasarea datoriei

Dosarul nr. 2rh-163/14 prima instanţă: A. Danilov instanţa de apel: N. Budăi, N. Craiu, A. Doga instanţa de recurs: Sv. Filincova, S. Novac, T. Vieru, Iu. Bejenaru, G. Stratulat ÎNCHEIERE 14 mai 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii: Iurie Bejenaru, Elena Covalenco, Dumitru Mardari, Galina Stratulat examinînd cererea de revizuire depusă de Vasile Melnic, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vladimir Şcafar împotriva lui Vasile Melnic cu privire la încasarea împrumutului bănesc şi a penalităţii, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 26 iunie 2013, prin care a fost admis recursul lui Vasile Melnic şi modificată decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 septembrie 2012 în sensul micşorării sumei încasate ca penalitate de la Vasile Melnic, c o n s t a t ă La 04 iunie 2007 Vladimir Şcafar a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Vasile Melnic cu privire la încasarea împrumutului bănesc în sumă de 25 000 euro şi a penalităţii de întîrziere în sumă de 25 470 euro.

În motivarea acţiunii a invocat că, la 03 iunie 2004 prin contract în formă scrisă, a dat cu împrumut pîrîtului suma de 25 000 euro, care urma să fie restituită în rate: la 30 iunie 2004 suma de 8 000 euro, la 31 iulie 2004 suma de 8 000 euro şi la 31 august 2004 suma de 9 000 euro. Mai menţionează reclamantul că în baza pct.3.1 al contractului, în cazul nerestituirii sumei potrivit înţelegerii stabilite, pîrîtul urma să achite o penalitate de 3% de la suma ce urma a fi efectuată începînd cu ziua următoare a zilei stingerii creanţei. Pîrîtul nu şi-a onorat obligaţiunile contractuale în legătură cu ce a solicitat încasarea în beneficiul său a datoriei de 25 000 euro şi a penalităţii în mărime de 25 470 euro.

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 28 ianuarie 2010 a fost admisă acţiunea, a fost încasat de la Vasile Melnic în beneficiul lui Vladimir Şcafar suma de 50 470 euro şi taxa de stat în sumă de 1500 lei. A fost încasat de la Vasile Melnic în beneficiul statului suma de 25162,39 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 septembrie 2012 a fost respins apelul declarat de Vasile Melnic şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 28 ianuarie 2010. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 26 iunie 2013 a fost admis recursul declarat de către Vasile Melnic şi modificată decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 septembrie 2012 şi hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 28 ianuarie 2010, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vladimir Şcafar 1 împotriva lui Vasile Melnic cu privire la încasarea împrumutului bănesc şi a penalităţii, în sensul micşorării sumei încasate ca penalitate de la Vasile Melnic pînă la 4500 euro, în rest a fost menţinută decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 septembrie 2012 şi hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 28 ianuarie 2010. La 13 martie 2014 Vasile Melnic a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 26 iunie 2013, solicitînd admiterea acesteia, casarea deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 26 iunie 2013, deciziei Curţii de Apel Chişinău din 13 septembrie 2012 şi a hotărîrii Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 28 ianuarie 2010 cu pronunţarea unei noi hotărîri de remitere a pricinii spre rejudecare în instanţa de apel. Ca temei pentru declararea cererii de revizuire, Vasile Melnic a indicat prevederile art. 449 lit. b) CPC şi anume că au devenit cunoscute unele circumstanţe noi. Invocă revizuentul că, prin raportul de expertiză nr. 1861-1862 din 22 octombrie 2013 a fost constat că contractul încheiat între Vladimir Şcafar şi Vasile Melnic există multiple modificări, înscrisuri, care sunt efectuate fără acordul părţilor. Studiind materialele dosarului, Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa emite încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447 CPC, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC şi anexîndu-se probele ce le confirmă. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că argumentele expuse de Vasile Melnic, nu pot fi apreciate ca temei de revizuire în sensul art. 449 lit. b) CPC, care prevede că revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Din prevederile enunţate este important de înţeles că circumstanţele sau faptele trebuiau să existe obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii, să aibă importanţă esenţială pentru justa soluţionare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărîrii) instanţei de judecată, să fie descoperite după ce hotărîrea judecătorească devine irevocabilă. Cu referire la prevederile citate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie remarcă că cele invocate de către revizuent în susţinerea cererii de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit. b) CPC, or, raportul de expertiză nr. 1861-1862 din 22 octombrie 2013 emis de Centrul Naţional de Expertize Judiciare, a fost emis ulterior pronunţării hotărîrii judecătoreştii a cărui revizuire se cere.

În aceste circumstanţe urmează de menţionat că, revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu de reformare a hotărîrii contestate, iar retractarea neîntemeiată a 2 hotărîrii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă că soluţia definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate. Astfel, admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine principiului securităţii raporturilor juridice şi ar constitui o violare a art. 6 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi jurisprudenţa Curţii Europene a Dreptului Omului în cazul Popov (nr. 2) contra Moldovei.

Avînd în vedere că argumentele invocate de către revizuent, nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art.449 lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că cererea de revizuire depusă de către Vasile Melnic urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Vasile Melnic împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 26 iunie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vladimir Şcafar împotriva lui Vasile Melnic cu privire la încasarea împrumutului bănesc şi a penalităţii.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Elena Covalenco Dumitru Mardari Galina Stratulat 3