3ra-474/14 — Anularea titlului

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA

Prima instanţă: Judecătoria Ialoveni (jud. Iu. Sciastlivîi) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Cernat, A. Doga, Sv. Caitaz) Dosarul nr. 3ra-474/14 ÎNCHEIERE Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ 07 mai 2014 mun.

Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, în componenţa: Preşedintele completului Tatiana Vieru Judecători Dumitru Mardari Oleg Sternioală examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de Consiliul local Suruceni împotriva hotărîrii din data de 08.07.2013 a judecătoriei Ialoveni și deciziei din data de 19.12.2013 a Curții de Apel Chișinău recursului declarat de Șeremet Aristia împotriva hotărîrii din data de 08.07.2013 a judecătoriei Ialoveni și deciziei din data de 19.12.2013 a Curții de Apel Chișinău recursului declarat de Șeremet Ion împotriva încheierii și hotărîrii din data de 08.07.2013 a judecătoriei Ialoveni și deciziei din data de 19.12.2013 a Curții de Apel Chișinău, adoptate în cauza civilă la cererea lui Machidon Vitalie împotriva Consiliului sătesc Suruceni privind anularea actului administrativ, a c o n s t a t a t: La data de 13.06.2011 Machidon Vitalie a depus în instanța de judecată cerere împotriva Consiliului com.

Suruceni, rl. Ialoveni, intervenienți Șeremet Aristia, ÎP”Grădina” privind anularea deciziei nr.3/3 din data de 10.08.2007 în baza căreia s-a permis privatizarea lotului pomicol cu suprafața de 0,0113ha, cu nr. cadastral 55303004.352 din ÎP”Grădina” situat în sat. Suruceni, rl. Ialoveni și borderoului de calcul din 13.09.2007 al prețului lotului de teren. În motivarea cererii s-a indicat că, la data de 16.01.2012 a aflat despre existența deciziei Consiliului sătesc Suruceni nr.3/3 din data de 10.08.2007 prin care s-a permis lui Șeremet Aristia privatizarea lotului de teren cu suprafața de 0.0113 ha, cu nr. cadastral 550304.352, care este de utilitate publică.

A mai indicat reclamantul că, este proprietarul lotului de teren cu nr. cadastral 553004.302, care se mărginește cu lotul de teren privatizat de Șeremet Aristia și pe care-l deține din anul 1996. A mai indicat reclamantul în cererea de chemare în judecată că, pentru comercializarea lotului de teren litigios este necesar ca Consiliul local Suruceni printr-o decizie să formeze acel bun imobil și să organizeze vînzarea acestuia la licitație.

S-a mai indicat că, conform prevederilor pct.7 al Hotărîrii Guvernului cu privire la întovărășirile pomicole nr.629 din data de 13.11.1991, Primăriile, pe teritoriul cărora se află întovărășirile pomicole, trebuie să exercite un control permanent asupra folosirii raționale a pămîntului, apei, energiei electrice, asupra respectării normelor sanitare, protecția mediului înconjurător, să contribuie la edificarea masivelor pomicole a clădirilor și construcțiilor de folosință comună, legate de activitatea întovărășirilor pomicole, iar prin Hotărîrea Parlamentului cu privire la întovărăşirile pomicole nr.629-XII din data de 05.07.1991 s-a interzis alocarea terenurilor de pămînt pentru scop de lot pomicol.

Astfel, indică reclamantul că, Primăria Suruceni are atribuția să asigure în condiții inofensive accesul prin intermediul drumului de acces spre terenurile aferente ale loturilor pomicole din ÎP”Grădina”, dar aceasta contrar prescripțiilor actului normativ a vîndut parcela din drumul de acces, care conform normelor SNIP necesită a avea o lățime de 5,5 metri. Consideră reclamantul că, decizia nr.3/3 din data de 10.08.2007 a Consiliului sătesc Suruceni, rl.

Ialoveni urmează a fi anulată, dat fiind că partea constatatoare a deciziei contravine părții decizionale și anume se indică că, Consiliul sătesc a suspendat temporar privatizarea loturilor pomicole în legătură cu ce prin decizia nr.2/4 din data de 10.07.2007 s-a format comisia pentru evaluarea bunurilor imobile în ÎP”Grădina”, această comisie urmînd să efectueze și controlul loturilor pomicole şi tot prin aceiaşi decizie permite privatizarea lotului de către Şeremet A. De asemenea, indică reclamantul că, decizia contestată este ilegală și fără temei contravine prevederilor alin.(1)-(5) al art.7 al Legii privind prețul normativ și modul de vînzare – cumpărare a pămîntului. La data emiterii deciziei, în Registrul de Stat al persoanelor juridice nu era înregistrată ÎP”Grădina” și actele emise de conducerea întovărășirii pomicole nu au efect juridic.

Șeremet Aristia nu era deținătorul lotului pomicol, dat fiind că, acesta nu exista în natură și nu era un lot care s-ar fi aflat în folosința lui Șeremet Aristia așa cum stabilește art.7 al Legii privind prețul normativ și modul de vînzare cumpărare a pămîntului. Mai mult decît atît, Șeremet Aristia urma să prezinte acte care confirmă calitatea de membru al întovărășirii, care nu exista la acel moment. De asemenea indică reclamantul că, Șeremet Aristia era proprietară a două terenuri și ulterior a mai devenit proprietară a încă patru loturi. A mai indicat reclamantul că, membrii întovărășirii sunt deținătorii de loturi pomicole trecuți în Registrul Cadastral al deținătorilor de teren cu responsabilitatea personală față de legislația funciară.

Șeremet Aristia nu se găsește în aceste registre, deoarece nu era deținătoarea lotului de teren litigios, dat fiind că, acest lot lipsea. De asemenea, acest fapt se demonstrează și prin lipsa dovezilor de plată a impozitului funciar în perioada 1986-2007 și a cererilor depuse de Șeremet Aristia către OCT Ialoveni din data de 05.06.2007 privind perfectarea planului cadastral. Terenul litigios a fost scos din porțiunea de drum care asigură accesul spre loturi și a zonei verzi, schimbîndu-i destinația, pentru ce administrația publică locală conform art.14 al Legii nr.436 din data de 28.12.2006 trebuia să emită decizie privind atribuirea și propunerea schimbării destinației terenului.

Vînzătorul nu era în drept să vîndă acest teren, deoarece Șeremet Aristia nu avea în folosință acest lot, dar care se afla în posesia ÎP”Grădina” și avea destinația de utilitate publică și cumpărător al acestui teren ar fi putut fi numai participantul care va cîștiga licitația, care, însă, nu a fost organizată și nu a fost adoptată o decizie a consiliului local privind formarea bunului imobil, precum nici cea de lichidare sau îngustare a drumului. Șeremet Aristia nu era posesor și nu avea în folosință lotul dat și nici nu era originară și locuitoare a com. Suruceni, nu era în drept să procure lotul dat, fără a participa la licitație, mai mult că, așa lot de teren nu exista, deoarece loturile de teren pomicole formate conform actelor normative aveau suprafața de 5,6 ari, ceea ce dă dovadă că, decizia nr.3/3 a consiliului sat.

Suruceni din data de 10.08.2007 este ilegală. A mai indicat reclamantul că, borderoul de calcul este de asemenea ilegal, dat fiind că, suma indicată este mult diminuată. Prin hotărârea din 08.07.2013 a judecătoriei Ialoveni, a fost admisă parțial cererea lui Machidon Vitalie și a fost anulată decizia nr.3/3 din data de 10.08.2007 a Consiliului sătesc Suruceni în partea în care lui Șeremet Aristia i s-a permis privatizarea lotului pomicol cu suprafața de 0,0133 ha cu nr. cadastral 5530304.352 din ÎP”Grădina” situat în sat. Suruceni, r. Ialoveni și respinsă în partea anulării borderoului de calcul din data de 13.07.2007 al prețului lotului cu suprafața de 0.0113 ha din ÎP”Grădina”. Prin decizia din data de 19.12.2013 a Curții de Apel Chișinău cererile de apel declarate de Șeremet Aristia și Șeremet Ion au fost respinse cu menținerea hotărîrii din data de 08.07.2013 a judecătoriei Ialoveni.

La data de 20.02.2014 Consiliul local Suruceni a depus recurs împotriva deciziei din data de 19.12.2013 a Curții de Apel Chișinău. În motivarea recursului s-a indicat că, întovărăşirea pomicolă „Grădina” există legitim şi este amplasată în extravilanul satului Suruceni, este trecută în Registrul Cadastral al primăriei Suruceni, înregistrată în Oficiul Cadastral Ialoveni, este la evidenţă la Inspectoratul Fiscal Ialoveni. A activat în baza Statutului întărit prin Hotărîrea Comitetului Executiv a raionului Lenin Chişinău nr. 8/7 din 26.0 7.1988 şi în baza Actului de Stat pentru folosire a pămîntului fără termen şi fără plată, eliberat în anul 1989 şi înregistrat în Registrul de Stat cu nr. 206. La data de 21.02.2014 Şeremet Aristia a depus recurs împotriva deciziei din data de 19.12.2013 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului s-a indicat că, este proprietara lotului pomicol nr. 21 din întovărăşirea pomicolă „Grădina”, care este amplasat adiacent drumului de acces al întovărăşirii. Din altă parte al lotului este amplasat adiacent lotul pomicol nr. 39 cu suprafaţa de 113 mp. Ca membru al întovărăşiri pomicole „Grădina” şi proprietară al lotului pomicol nr.21, s-a adresat către cîrmuirea întovărăşirii cu cerere de a-i fi atribuit în folosinţă acest sector de pămînt. Ulterior a depus cerere pentru a-i permite privatizarea lotului, a comandat planul cadastral al lotului pomicol cu nr. 39 din IP „Grădina” . După identificarea şi constatarea pe teren a bunului imobil, Oficiul Cadastral Ialoveni a eliberat planul cadastral, cu adresa amplasării în sat.

Suruceni, întovărăşirea pomicolă „Grădina”. Acest plan a fost vizat de 4 specialişti ai Oficiului Cadastral Ialoveni şi aprobat de primarul com. Suruceni. La data de 27.02.2014 Şeremet Ion a depus recurs împotriva deciziei din data de 19.12.2013 a Curții de Apel Chișinău, solilitînd casarea hotărîrii judecătoreşti cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a cererii intimatului. În motivarea recursului s-a indicat că, întovărăşirea pomicolă „Grădina” a existat şi există legitim ca persoană juridică conform statutului întărit prin decizia nr.8/7 al Comitetului Executiv de deputaţi al norodului raionului Lenin Chişinău din 26 iunie 1988, Actului de Stat pentru folosire a pămîntului fără termen şi fără plată eliberat în anul 1989 şi înregistrat în Registrul de Stat cu nr.206.

Conform acestor acte ÎP „Grădină” ca persoană juridică în anul 1989 a fost înregistrată în Registrul de Stat cu nr. 206, ulterior a fost înregistrată în Registrul Cadastral al primăriei Suruceni, la Oficiul Cadastral Ialoveni şi luată la evidenţă la Inspectoratul fiscal Ialoveni ca persoană juridică. Analizând modul în care recurenţii şi-au exercitat dreptul la recurs, fără a se expune cu referire la legalitatea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii instanţei de fond atacate, Colegiul consideră recursurile drept inadmisibile din următoarele motive. Potrivit art. 437 alin.(1) lit. f) CPC „cererea de recurs trebuie să conţină, printre altele, esenţa şi temeiurile recursului, argumentul ilegalităţii deciziei atacate”.

Totodată, participanţii la proces sunt în drept să declare recurs numai în cazul în în care invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) sau (4) CPC. Astfel, recursurile împotriva deciziei instanţei de apel este o cale de atac de drept, vizînd în exclusivitate legalitatea actului de dispoziţie contestat. Colegiul constată că argumentele invocate de recurenţi în cererile de recurs vizează temeinicia deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii instanţei de fond şi ar putea fi încadrate temeiul prevăzut de art. 386 alin.(1) lit. b) CPC, aplicabil doar procedurii de apel. Asemenea temei nu se regăseşte în art. 432 CPC aplicabil recursului.

Colegiul reţine că, potrivit regulilor din Secţiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanţele de fond şi de apel. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) CPC, instanţa de recurs poate interveni în materia probaţiunii doar sub aspect procedural şi anume dacă se invocă că instanţa de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC. Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

Cu referire la argumentele recurenţilor privind aplicarea eronată de către instanţa de apel şi instanţa de fond a normelor de drept material, Colegiul menţionează că în cererile de recurs nu se indică prin ce s-a manifestat aplicarea eronată a normelor de drept material şi din care circumstanţe aceasta rezultă. Colegiul reţine că acest argument al recurenţilor poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanţei de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Având în vedere cele expuse mai sus, recursurile declarate de recurenţii Consiliul local Suruceni, Şeremet Aristia şi Şeremet Ion nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) CPC şi, drept urmare, sunt inadmisibile.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e: Se recunosc inadmisibile recursurile declarate de recurenţii - Consiliul local Suruceni, Şeremet Aristia şi Şeremet Ion împotriva deciziei din data de 19 decembrie 2013 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Dumitru Mardari Oleg Sternioală