2ra-453/16 — Anularea contractului de vînzare-cumpărare a terenului şi a borderoului de calcul

Prima instanţă, Judecătoria Ialoveni: A. Sandu dosarul nr. 2ra-453/16 Instanţa de apel, Curtea de Apel Chişinău: V. Pruteanu, V. Braşoveanu, N. Craiu ÎNCHEIERE 16 martie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Iulia Sîrcu Judecătorii: Iurie Bejenaru, Maria Ghervas examinînd, fără înştiinţarea participanţilor la proces, chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de către Şeremet Aristia şi Primăria satului Suruceni, raionul Ialoveni, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Machidon Vitalie împotriva Primăriei satului Suruceni, raionul Ialoveni şi Aristiei Şeremet, intervenient accesoriu Întovărăşirea Pomicolă „Grădina-Rai”, cu privire la anularea contractului de vînzare-cumpărare a terenului şi a borderoului de calcul, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 09 septembrie 2015, prin care au fost respinse apelurile declarate de către Primăria satului Suruceni, raionul Ialoveni şi Şeremet Aristia, cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Ialoveni din 03 iulie 2014, c o n s t a t ă La 30 ianuarie 2014, Machidon Vitalie a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei satului Suruceni, raionul Ialoveni şi Aristiei Şeremet, intervenient accesoriu ÎP „Grădina-Rai”, solicitînd anularea contractului de vînzare- cumpărare din 30 octombrie 2007 a lotului pomicol cu suprafaţa de 0,0113 ha, cu numărul cadastral 5530304.352, situat în satul Suruceni,

raionul Ialoveni şi anularea borderoului de calcul al preţului unui lot din întovărăşirea pomilegumicolă din 13 septembrie 2007. În motivarea acţiunii a invocat că, prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 decembrie 2013 a fost menţinută hotărîrea Judecătoriei Ialoveni din 08 iulie 2013, prin care a fost anulată decizia Consiliului satului Suruceni nr. 3/3 din 10 august 2007 în partea permiterii Aristiei Şeremet de a privatiza lotul pomicol cu suprafaţa de 0,0113 ha cu numărul cadastral 5530304.352 din ÎP „Grădina-Rai”, situat în satul Suruceni, raionul Ialoveni, iar pretenţia privind anularea borderoului de calcul din 13 septembrie 2007 al preţului lotului dat, a fost respinsă.

Indică Machidon Vitalie că, contrar pct. 7 din Hotărîrea Guvernului nr. 629 din 13 noiembrie 1991 cu privire la întovărăşirile pomicole, Primăria satului Suruceni a vîndut o parcelă din drumul de acces, care conform normelor şi regulilor SNIP necesită a avea o lăţime minimă de 5,5 m. 1 Consideră reclamantul că contractul de vînzare-cumpărare din 30 octombrie 2007 este unul ilegal, deoarece nu a produs nici un efect juridic prin neexecutarea obligaţiilor contractuale de către cumpărătorul Şeremet Aristia, care în perioada anilor 1986-2013 nu a prelucrat terenul, nu a achitat impozitul financiar şi cotizaţiile pe întreaga perioadă de existenţă a ÎP „Grădina-Rai”, necontribuind la dezvoltarea proprietăţii şi infrastructurii întovărăşirii pomicole.

Mai susţine reclamantul că, Primăria satului Suruceni nu era în drept să înstrăineze lotul de pămînt nominalizat, deoarece acesta are destinaţia de drum de acces către terenurile aferente ale altor proprietari şi posesori de loturi pomicole, inclusiv şi a dînsului. Afară de aceasta, reclamantul Machidon Vitalie menţionează că, prin borderoul de calcul al preţului unui lot din întovărăşirea pomilegumicolă din 13 septembrie 2007, în urma aplicării incorecte a prevederilor legislaţiei în vigoare, s-a contribuit la încasarea în bugetul de stat de la Şeremet Aristia a unei sume de bani diminuată. Prin hotărîrea Judecătoriei Ialoveni din 03 iulie 2014, a fost anulat contractul de vînzare-cumpărare a lotului pomicol cu suprafaţa de 0,0113 ha cu numărul cadastral 5530304.352 din ÎP „Grădina-Rai”, situat în satul Suruceni, raionul Ialoveni din 30 octombrie 2007, încheiat între Primăria satului Suruceni şi Şeremet Aristia.

Procesul civil în partea anulării borderoului de calcul din 13 septembrie 2007 al preţului lotului, a fost încetat în temeiul art. 265 lit. b) CPC - într-un litigiu între aceleaşi părţi, cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri s-a emis o hotărîre judecătorească rămasă irevocabilă sau o încheiere de încetare a procesului în legătură cu renunţarea reclamantului la acţiune sau cu confirmarea tranzacţiei dintre părţi. Instanţa de judecată a concluzionat că contractul de vînzare-cumpărare urmează a fi anulat, ca fiind un act juridic subsecvent, deoarece prin hotărîrea definitivă şi irevocabilă a Judecătoriei Ialoveni din 08 iulie 2013 a fost anulată ca fiind ilegală decizia Consiliului sătesc Suruceni nr. 3/3 din 10 august 2007 în partea privatizării acestui lot pomicol de către Şeremet Aristia.

Iar referitor la încetarea procesului în partea anulării borderoului de calcul din 13 septembrie 2007, prima instanţă a reţinut că prin hotărîrea nominalizată din 08 iulie 2013, instanţa de judecată s-a expus deja asupra acestei pretenţii şi a respins-o ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 09 septembrie 2015, au fost respinse apelurile declarate de Primăria satului Suruceni şi Şeremet Aristia, cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Ialoveni din 03 iulie 2014. Instanţa de apel a considerat legale şi întemeiate concluziile primei instanţe expuse în hotărîrea din 03 iulie 2014. La 15 decembrie 2015, Şeremet Aristia a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 09 septembrie 2015 şi hotărîrii Judecătoriei Ialoveni din 03 iulie 2014, cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii cu privire la anularea contractului de vînzare- cumpărare.

În susţinerea recursului Şeremet Aristia a invocat că, instanţele ierarhic inferioare au aplicat eronat prevederile Legii privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului nr. 1308 din 25 iulie 1997. Indică recurenta că, în cadrul examinării acţiunii înaintate de către Machidon Vitalie în anul 2011, au fost prezentate probe incontestabile că prin privatizarea lotului pomicol în litigiu nu a fost încălcată lăţimea drumului de acces, care constituie 7 m. 2 La 17 decembrie 2015 şi Primăria satului Suruceni a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 09 septembrie 2015 şi hotărîrii Judecătoriei Ialoveni din 03 iulie 2014, cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii.

În susţinerea recursului Primăria satului Suruceni a invocat că, instanţele ierarhic inferioare au ignorat concluzia Comisiei Primăriei Suruceni pentru agricultură, protecţia mediului şi amenajarea teritoriului, care deplasîndu-se la faţa locului nu a depistat careva impedimente la accesul către vre-un lot pomicol din ÎP „Grădina-Rai” şi a constatat că lăţimea drumului de acces este de 7 m. Consideră că este neîntemeiată concluzia instanţelor ierarhic inferioare precum că consiliul local trebuia să emită o decizie de schimbare a destinaţiei terenului din drum de acces în lot pomicol şi vînzarea lui să fie prin licitaţie publică, deoarece contravine prevederilor art. 40 din Codul funciar şi art. 7 din Legea nr. 1308 din 25 iulie 1997. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Materialele dosarului atestă faptul că decizia motivată a Curţii de Apel Chişinău din 09 septembrie 2015 a fost expediată în adresa Aristiei Şeremet şi Primăriei satului Suruceni la 29 octombrie 2015 (f.d. 83, volumul II). În circumstanţele relevate, recursurile declarate de către Şeremet Aristia la 15 decembrie 2015 şi de către Primăria satului Suruceni la 17 decembrie 2015, se consideră a fi depuse în termenul prevăzut de lege. La 02 februarie 2016, în adresa intimaţilor a fost expediată copia recursurilor declarate de către Şeremet Aristia şi Primăria satului Suruceni, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei la recursuri. La 25 februarie 2016, Primăria satului Suruceni a depus referinţă, solicitînd admiterea recursului declarat de către Şeremet Aristia ca fiind întemeiat.

La 02 martie 2016, Şeremet Aristia a depus referinţă, indicînd că susţine recursul Primăriei satului Suruceni, pe care îl consideră fondat şi solicită a fi admis. La 02 martie 2016 şi administratorul ÎP „Grădina-Rai”, Şeremet Ion, a depus referinţă, menţionînd că Machidon Vitalie nu deţine în proprietate nici un lot pomicol din această întovărăşire şi nu este în drept să înainteze pretenţii faţă de membrii întovărăşirii pomicole. La 04 martie 2016 şi 14 martie 2016, Machidon Vitalie a depus referinţe, solicitînd declararea recursurilor ca inadmisibile, deoarece nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) şi (4) CPC. Examinînd temeiurile recursurilor în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile declarate de către Şeremet Aristia şi Primăria satului Suruceni sunt inadmisibile, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) şi (4). Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) şi (4) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; 3 c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile declarate de către Şeremet Aristia şi Primăria satului Suruceni nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Or, argumentele invocate în recursuri se referă la dezacordul recurenţilor cu soluţia pronunţată de către instanţele ierarhic inferioare şi nu relevă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse. Nu poate fi reţinut argumentul recurenţilor precum că Consiliul sătesc Suruceni a permis legal privatizarea lotului pomicol de către Şeremet Aristia şi contractul de vînzare-cumpărare din 30 octombrie 2007 a fost perfectat în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, din următoarele considerente.

Prin hotărîrea Judecătoriei Ialoveni din 08 iulie 2013, devenită definitivă şi irevocabilă, a fost anulată ca fiind ilegală decizia Consiliului sătesc Suruceni nr. 3/3 din 10 august 2007, în partea permiterii privatizării de către Şeremet Aristia a lotului pomicol cu suprafaţa de 0,0113 ha cu numărul cadastral 5530304.352 din ÎP „Grădina-Rai”, situat în satul Suruceni, raionul Ialoveni. În conformitate cu art. 123 alin. (2) CPC, faptele stabilite printr-o hotărîre judecătorească irevocabilă într-o pricină civilă soluţionată anterior în instanţă de drept comun sau în instanţă specializată sînt obligatorii pentru instanţa care judecă pricina şi nu se cer a fi dovedite din nou şi nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte pricini civile la care participă aceleaşi persoane.

Astfel, anularea deciziei Consiliului sătesc Suruceni de privatizare a lotului pomicol de către recurenta Şeremet Aristia atrage după sine şi anularea contractului de vînzare-cumpărare a acestui lot, ca act juridic subsecvent. Or, anularea unui act primar atrage anularea actului juridic subsecvent (încheiat în baza primului act), datorită legăturii lor juridice. 4 Din aceleaşi considerente nu poate fi reţinută nici obiecţia administratorului ÎP „Grădina-Rai”, Şeremet Ion, expusă în referinţa depusă la 02 martie 2016, precum că intimatul Machidon Vitalie, nefiind proprietar al vre-unui lot pomicol, nu era în drept să conteste legalitatea contractului de vînzare-cumpărare a terenului. Or, prin hotărîrea definitivă şi irevocabilă a Judecătoriei Ialoveni din 08 iulie 2013, s-a confirmat dreptul şi interesul legitim al intimatului Machidon Vitalie de a contesta privatizarea terenului în litigiu.

Alte argumente invocate în recursurile declarate nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei pentru casarea deciziei recurate şi urmează a fi respinse. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie accentuează că recursul exercitat conform Secţiunii a II-a din CPC are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi de drept procedural, verificîndu-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar şi nu temeinicia în fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenţei degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speţa Purcell c. Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursurilor invocate în speţă sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra cărora instanţa de apel s-a pronunţat deja în modul corespunzător. Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de către Şeremet Aristia şi Primăria satului Suruceni ca inadmisibile.

În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) şi (2), art. 433 lit. a) şi art. 440, CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursurile declarate de către Şeremet Aristia şi Primăria satului Suruceni, raionul Ialoveni, se consideră inadmisibile. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru Maria Ghervas 5