2ra-907/14 — Restituirea împrumutului

prima instanţă – M. Jugănari dosarul nr. 2ra-907/14 instanţa de apel – B. Bîrca, M. Moraru, M. Ciugureanu DECIZIE 30 aprilie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Iuliana Oprea Liliana Catan Tamara Chişca-Doneva examinând recursul declarat de către Gheorghiev Ion, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Boboc Dumitru împotriva lui Gheorghiev Ion cu privire la restituirea împrumutului și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 noiembrie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de către Boboc Dumitru, casată hotărârea Judecătoriei Călărași din 01 martie 2013 și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost admisă, c o n s t a t ă: La 06 noiembrie 2012, Boboc Dumitru a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Gheorghiev Ion cu privire la restituirea împrumutului și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că în baza contractului de împrumut din 11 iunie 2009 i-a transmis lui Gheorghiev Ion suma de 20000 euro, iar conform prevederilor contractului, ultimul urma să-i restituie împrumutul la cererea sa, această fiind o obligației condiționată. Susține însă că la solicitările adresate lui Gheorghiev Ion, acesta nu și-a executat obligația asumată şi nu i-a restituit suma împrumutată, iar la notificarea din 16 octombrie 2012, expediată în scopul soluționării litigiului pe cale amiabilă pîrîtul nu a întreprins careva măsuri. Solicită încasarea din contul lui Gheorghiev Ion în beneficiul său suma împrumutului în mărime de 20000 euro, taxa de stat în mărime de 9450 lei, cheltuielile de asistenţa juridică în mărime de 5000 lei și cheltuielile de judecată în mărime de 2800 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Călărași din 01 martie 2013, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 04 iunie 2013, a fost respins apelul declarat de Boboc Dumitru și menținută hotărârea primei instanțe. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 02 octombrie 2013 a fost admis recursul declarat de către Boboc Dumitru, casată decizia instanței de apel şi remisă pricina spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 26 noiembrie 2013, a fost admis apelul declarat de către Boboc Dumitru, casată hotărârea primei instanțe şi emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost admisă şi încasat de la Gheorghiev Ion în beneficiul lui Boboc Dumitru împrumutul în mărime de 20000 euro și cheltuielile de judecată constituite din cheltuielile de asistență juridică în mărime de 3000 lei și taxa de stat în mărime de 10304 lei.

La 23 ianuarie 2014, Gheorghiev Ion a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanţe. În motivarea recursului invocă dezacordul cu decizia instanței de apel considerând-o ilegală și neîntemeiată. Afirmă recurentul că a împrumutat de la Boboc Dumitru suma de 23000 euro pentru necesitățile firmei pe care o conducea, dintre care suma de 3000 de euro a fost restituită în decurs de o lună, iar conform înțelegerii amiabile cu intimatul suma de 20000 euro, urma să-i fie restituită timp de trei luni, însă la expirarea termenului de trei luni, au convenit ca împrumutul să fie restituit în timp de 6 luni.

Susține că, după expirarea termenului convenit de rambursare a împrumutului nu a avut posibilitatea de a restitui împrumutul, însă l-a rugat pe Boboc Dumitru să aștepte pînă va vinde apartamentul. Între timp, Scafaru Gheorghe care este un bun prieten de al său și nașul de cununie al lui Boboc Dumitru s-a oferit să-l ajute și i-a transmis lui Boboc Dumitru suma de 10000 euro în contul restituirii datoriei, fără a fi întocmită o recipisă în acest sens, iar după ce a vîndut apartamentul i-a restituit lui Scafaru Gheorge suma de 10000 euro, care a fost transmisă de ultimul lui Boboc Dumitru. La fel menționează că în luna august 2010, fiind împreună cu Tudor Eni, i-a restituit lui Boboc Dumitru încă o parte din împrumut în sumă de 5000 de euro inclusiv şi 450 euro cu titlu de dobîndă, iar în luna octombrie 2010, i-a mai restituit 5000 euro și 450 euro cu titlu de dobîndă, fără a cere de la Boboc Dumitru întocmirea recipisei în acest sens.

Susţine că în cadrul examinării cauzei, instanța de apel a lăsat fără apreciere aceste circumstanțe și a trecut cu vederea faptul că atît Scafaru Gheorghe, cît şi Eni Tudor au confirmat transmiterea sumelor băneşti lui Boboc Dumitru. Consideră recurentul că Boboc Dumitru a abuzat de încrederea sa, prin faptul că la restituirea datoriei nu a întocmit vre-o recipisă, prin care s-ar confirma faptul restituirii sumelor bănești, respectiv a acționat cu rea-credință, cu scopul de a extorca suma de 20000 euro indicată în recipisă, sumă care de fapt i-a fost restituită. Mai invocă că la 09 ianuarie 2013, a depus o cerere la Comisariatul de Poliţie Călărași, ulterior, în calitate de martori, fiind audiați Scafaru Gheorghe şi Eni Tudor, care au confirmat faptul restituirii împrumutului lui Boboc Dumitru.

Iar la 17 ianuarie 2013, în temeiul materialelor acumulate, organul de constatare a Inspectoratul de Poliție Călărași a emis o concluzie asupra rezultatelor examinării cererii, prin care s-a constat că lui Boboc Dumitru i-a fost restituite sumele bănești în prezenţa martorilor Scafarul Gheorghe şi Eni Tudor, însă pentru soluționarea acestui litigiu este necesară adresarea în instanță de judecată. Indică că la 22 ianuarie 2013, a primit copiile de pe materialele acumulate de Inspectoratul de Poliţie Călărași, care confirmă faptul restituirii datoriei lui Boboc Dumitru. La 25 martie 2014, Georghiev Ion a depus un recurs suplimentar în care suplimentar la cele invocate în recursul inițial, a menționat că declarația depusă de Scafaru Gheorghe organului de urmărire penală nu a fost apreciată de către instanța de apel în mod corespunzător în cumul cu celelalte circumstanțe ale pricinii.

Susține că Scafaru Gheorghe nu este doar un martor la restituirea sumei de 10000 euro, dar care personal a transmis intimatului suma de 10000 euro, fapt constatat de organul de poliție. Consideră că, aceste circumstanțe denotă interpretarea și aplicarea eronată de către instanța de apel a prevederilor Codului civil, instanța de apel avînd o atitudine formală față de circumstanțele pricinii, or, constatînd nerespectarea formei scrise a actului de restituire a împrumutului, instanța a ignorat şi faptul că împrumutul a fost restituit, iar intimatul neîntemeiat solicită restituirea împrumutului a doua oară.

Afirmă că, împrumutul acordat de către intimat se atestă prin recipisa din 11 iunie 2009, însă, conform prevederilor pct.8 al Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție cu privire la unele chestiuni referitoare la aplicarea de către instanțele judecătorești a legislației la soluționarea litigiilor legate de contractul de împrumut, recipisa sau alt înscris pot servi drept temei pentru încasarea sumei împrumutului, dacă aceste înscrisuri nu conțin informații despre părțile contractului de împrumut și despre suma concretă a împrumutului, pe cînd înscrisul respectiv reprezintă expunerea unui act juridic civil și, în consecință, urmează să corespundă exigenților legale, inclusiv referitor la clauzele esențiale ale acestuia.

Insistă că recipisa din 11 iunie 2009, nu corespunde exigențelor unui contract valabil încheiat, şi anume, recipisa nu este semnată de ambele părți, în aceasta lipsesc datele complete de identitate ale părților, locul întocmirii etc., fapte ce afectează valabilitatea recipisei, având drept efect posibilitatea constatării nulității absolute a acesteia. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Astfel, instanţa de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 23 ianuarie 2014 în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

Studiind materialele dosarului Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea deciziei instanţei de apel din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel. Înaintând acţiunea în judecată împotriva lui Gheorghiev Ion, Boboc Dumitru, a solicitat restituirea împrumutului în mărime de 20000 euro și încasarea cheltuielilor de judecată. Judecând pricina dată, prima instanţă a ajuns la concluzia netemeiniciei acțiunii concluzionînd că Gheorghiev Ion și-a onorat obligațiunile contractule asumate și a restituit integral împrumutul lui Boboc Dumitru.

Fiind investită cu judecarea apelului declarat de către Boboc Dumitru împotriva hotărîrii primei instanţe, instanţa de apel, verificând legalitatea hotărârii primei instanţe, reieşind din temeiurile şi obiectul acţiunii, cu aplicarea corectă a legii materiale care guvernează raportul juridic litigios, stabilind circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea justă a pricinii şi având la bază cumulul de probe prezentate de părţi, corect a ajuns la concluzia temeiniciei apelului, casând hotărârea primei instanţe şi pronunţând o nouă hotărâre, prin care a admis acţiunea integral, încasînd de la Gheorghiev Ion în beneficiul lui Boboc Dumitru împrumutul în mărime de 20000 euro și cheltuielile de judecată constituite din cheltuielile de asistență juridică în mărime de 3000 lei și taxa de stat în mărime de 10304 lei.

În susţinerea opiniei enunţate, instanţa de recurs reţine că din materialele dosarului rezultă cu certitudine că în baza recipisei din 11 iunie 2009, Gheorghiev Ion a împrumutat de la Boboc Dumitru suma de 20000 euro, oblugîndu-se să restituie împrumutul la solicitarea ultimului după necesitate (f.d. 10). Conform art. 867 alin. (1) Cod civil, prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeaşi sumă sau bunuri de acelaşi gen, calitate şi cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date. În sensul norme citate, este de înţeles că contractul de împrumut reprezintă o înţelegere (acord) conform căreia împrumutătorul se obligă să dea în proprietate împrumutatului bani sau alte bunuri fungibile, iar ultimul se obligă să restituie aceiaşi sumă de bani sau bunuri de acelaşi gen, calitate sau cantitate.

Conform art. 871 alin. (1, 4) Cod Civil, împrumutatul trebuie să restituie împrumutul în termenul şi în modul stabilit în contract. Dacă în contractul de împrumut nu este stabilit nici termenul de restituire, nici termenul de preaviz, împrumutul trebuie restituit în decursul a 30 de zile de la data la care împrumutatul a primit cererea de restituire. După cum atestă materialele cauzei la data de 16 octombrie 2012, Boboc Dumitru a expediat în adresat lui Gheorghiev Ion o cerere de restituire a împrumutului pe care cel din urmă a recepționat-o la data de 19 octombrie 2012 (f.d. 11, 13), însă contrar obligațiunilor asumate prin recipisa din 11 iunie 2009, împrumutul nu a fost restituit. Conform art. 512 alin. (1) Cod civil, în virtutea raportului obligaţional, creditorul este în drept să pretindă de la debitor executarea unei prestaţii, iar debitorul este ţinut să o execute.

Prestaţia poate consta în a da, a face sau a nu face. În conformitate cu art. 514 Cod civil, obligaţiile se nasc din contract, fapt ilicit (delict) şi din orice alt act sau fapt susceptibil de a le produce în condiţiile legii. Astfel, raportând la caz prevederile enunţate, reieşind din constatările relatate şi având în susţinere dispoziţiile art. 572 alin. (2) Cod civil, care reglementează condiţiile generale de executare a obligaţiilor şi statuează că obligaţia trebuie executată în modul corespunzător, cu bună-credinţă, la locul şi în momentul stabilit, corect instanţa de apel a ajuns la concluzia temeiniciei acţiunii şi admiterii acesteia, or la caz s-a stabilit incontestabil că Gheorghiev Ion la solicitările lui Boboc Dumitru nu a restituit datoria în sumă de 20000 euro, iar la moment refuză să-și onoreze obligațiunile asumate față de intimat prin recipisa semnată.

Astfel, instanţa de recurs conchide că decizia instanţei de apel a fost adoptată în limitele competenţei, reieşind din temeiurile şi obiectul acţiunilor, cu aplicarea corectă a legii materiale care guvernează raportul juridic litigios, iar în cadrul judecării pricinii au fost create condiţii obiective participanţilor la proces, întru realizarea drepturilor sale procedurale.

În cazul dat nu au relevanţă afirmaţiile recurentului precum că și-a onorat obligațiunile asumate față de Boboc Dumitru, fapt stabilit de către CPR Călărași prin declarațiile martorilor Scafaru Gheorghe și Eni Tudor care au confirmat restituirea împrumutului, or, în speță nu a fost prezentat nici un înscris care ar confirma restituirea împrumutului, fapt ce contravine şi exigenţilor art. art. 121 şi 122 alin. (1) CPC, care indică că instanţa judecătorească reţine spre examinare şi cercetare numai probele pertinente care confirmă, combat ori pun la îndoială concluziile referitoare la existenţa sau inexistenţa de circumstanţe, importante pentru soluţionarea justă a cazului. Circumstanţele care, conform legii, trebuie confirmate prin anumite mijloace de probaţiune nu pot fi dovedite cu nici un fel de alte mijloace probante.

În susţinerea concluziei date, instanţa de recurs reţine şi dispoziţiile art. 210 alin. (1) Cod civil, care indică că trebuie să fie încheiate în scris actele juridice dintre persoanele juridice, dintre persoanele juridice şi persoanele fizice şi dintre persoanele fizice dacă valoarea obiectului actului juridic depăşeşte 1000 de lei, cît și dispoziţiile art. 211 alin. (1) Cod civil, care indică că nerespectarea formei scrise a actului juridic face să decadă părțile din dreptul de a cere, în caz de litigiu, proba cu martori pentru dovedirea actului juridic. Sub acest aspect, prin aplicarea regulilor de interpretare a normelor enunţate, justificat instanţa de apel a remarcat că la restituirea împrumutului este firească respectarea formei scrise.

La acest capitol se mai reţine şi faptul că în caz de nerespectare a formei scrise a actului juridic civil, părțile sunt în drept să dovedească actul juridic cu toate mijloace de probă prevăzute de Codul de procedură civilă, excepție fiind doar proba cu martorii, însă în cadrul examinării cauzei Gheorgiev Ion nu a prezentat instanței probe incontestabile și pertinente ce ar confirma restituirea împrumutului lui Boboc Dumitru și onorarea obligațiunilor asumate prin recipisa din 11 iunie 2009. Urmează a fi respinsă ca declarativă şi critica recurentului cu privire la faptul că instanța de apel nu a dat apreciere faptului că recipisa din 11 iunie 2009 nu corespunde exigențelor unui contract valabil încheiat, or recipisa semnată de Gheorghiev Ion a fost întocmită cu respectarea regulilor generale care reglementează forma convenției prevăzută de art. 201-211 Cod civil, respectiv conține informații concrete despre părțile contractului de împrumut și suma împrumutată, cu atît mai mult că recurentul nu a negat faptul primirii de la Boboc Dumitru a sumei de 20000 euro.

Nu pot fi reţinute nici argumentele recursului cu referire la faptul că instanța de apel a avut o atitudine formală față de circumstanțele pricinii, deoarece în esenţa lor aceste argumentele sunt declarative şi contravin circumstanțelor cauzei i înscrisurilor din dosar. Şi alte argumente invocate în recurs nu pot fi reţinute deoarece sunt similare celor invocate în cadrul dezbaterilor judiciare şi sunt expuse asupra fondului cauzei, care au fost obiect de studiu atât în primă instanţă, cât şi instanţa de apel, cărora le-a fost dată o apreciere corectă şi obiectivă. Faţă de cele ce preced şi având în vedere faptul că decizia instanţei de apel este întemeiată şi legală, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi a menţine decizia instanţei de apel.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, art. 445 alin. (3) Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se respinge recursul declarat de către Cheorghiev Ion. Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 26 noiembrie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Boboc Dumitru împotriva lui Gheorghiev Ion cu privire la restituirea împrumutului și încasarea cheltuielilor de judecată. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Vlentina Clevadî Iuliana Oprea Liliana Catan Tamara Chişca-Doneva