2rh-43/17 — restituirea împrumutului și încasarea cheltuielilor de judecată

prima instanță: M. Juganari dosar nr. 2rh-43/17

instanța de apel: B. Bîrca, M. Moraru, M. Ciugureanu

instanța de recurs: I. Sîrcu, V. Clevadî, I. Oprea,

L. Catan, T. Chișca-Doneva

Î N C H E I E R E

01 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Valentina Clevadî

Iuliana Oprea

Liliana Catan

Tamara Chișca-Doneva

examinând cererea de revizuire depusă de către Gheorghiev Ion,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Boboc Dumitru

împotriva lui Gheorghiev Ion cu privire la restituirea împrumutului și încasarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 30 aprilie 2014, prin care a fost

respins recursul declarat de către Gheorghiev Ion și menținută decizia Curții de Apel

Chișinău din 26 noiembrie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de către

Boboc Dumitru, casată hotărârea Judecătoriei Călărași din 01 martie 2013 și emisă o

nouă hotărâre prin care acțiunea a fost admisă,

c o n s t a t ă:

La 06 noiembrie 2012, Boboc Dumitru a depus o cerere de chemare în judecată

împotriva lui Gheorghiev Ion cu privire la restituirea împrumutului și încasarea

cheltuielilor de judecată (f .d 3-7, vol. I).

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că în baza contractului de împrumut

din 11 iunie 2009 i-a transmis lui Gheorghiev Ion suma de 20 000 euro, iar conform

prevederilor contractului, ultimul urma să-i restituie împrumutul la cererea sa, această

fiind o obligației condiționată.

Susține, însă, că la solicitările adresate lui Gheorghiev Ion, ultimul nu și-a

executat obligația asumată și nu i-a restituit suma împrumutată, iar la notificarea din

16 octombrie 2012, expediată în scopul soluționării litigiului pe cale amiabilă pârâtul

nu a întreprins careva măsuri.

Solicită încasarea din contul lui Gheorghiev Ion în beneficiul său suma

împrumutului în mărime de 20 000 euro, taxa de stat în mărime de 9 450 lei,

cheltuielile de asistență juridică în mărime de 5 000 lei și cheltuielile de judecată în

mărime de 2 800 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Călărași din 01 martie 2013, acțiunea a fost respinsă

ca neîntemeiată (f. d. 82-83, vol. I).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 04 iunie 2013, a fost respins apelul

declarat de Boboc Dumitru și menținută hotărârea primei instanțe (f. d. 108-110, vol.

I).

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 02 octombrie 2013 a fost admis

recursul declarat de către Boboc Dumitru, casată decizia instanței de apel și remisă

pricina spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată (f. d. 132-135,

vol. I).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 26 noiembrie 2013, a fost admis apelul

declarat de către Boboc Dumitru, casată hotărârea primei instanțe și emisă o nouă

hotărâre prin care acțiunea a fost admisă și încasat de la Gheorghiev Ion în beneficiul

lui Boboc Dumitru împrumutul în mărime de 20 000 euro și cheltuielile de judecată

constituite din cheltuielile de asistență juridică în mărime de 3 000 lei și taxa de stat în

mărime de 10 304 lei (f. d. 149-152, vol. I).

La 23 ianuarie 2014, Gheorghiev Ion a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel (f. d.

159-161, vol. I).

La 25 martie 2014, Georghiev Ion a depus un recurs suplimentar în care

adițional la cele invocate în recursul inițial, a menționat că declarația depusă de

Scafaru Gheorghe organului de urmărire penală nu a fost apreciată de către instanța de

apel în mod corespunzător în cumul cu celelalte circumstanțe ale pricinii (f. d. 175-

177, vol. I).

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 30 aprilie 2014, recursul declarat de

către Gheorhiev Ion a fost respins și menținută decizia instanței de apel (f. d. 188-193,

vol. I).

Prin închirierea Curții de Apel Chișinău din 18 iunie 2014, a fost respinsă

cererea apelantului Boboc Dumitru privind corectarea erorilor materiale comise în

decizia Curții de Apel Chișinău din 26 noiembrie 2013 (f. d. 219-220, vol. I).

La 04 august 2014, Boboc Dumitru a declarat recurs împotriva încheierii

instanței de apel din 18 iunie 2014, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii

instanței de apel cu emiterea unei decizii de corectare a greșelii evidente de calcul în

dispozitivul deciziei (f. d. 226, vol. I).

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 01 octombrie 2014, recursul declarat

de către Boboc Dumitru fost respins și menținută încheierea Curții de Apel Chișinău

din 18 iunie 2014 (f. d. 239-243, vol. I).

La 21 decembrie 2016, Gheorgiev Ion, a depus cerere de revizuire împotriva

deciziei instanței de recurs din 30 aprilie 2014, solicitând admiterea cererii și casarea

deciziei instanței de recurs și decizia instanței de apel din 26 noiembrie 2013 cu

remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel (f. d. 1-4, vol. II).

În motivarea cererii de revizuire a invocat prevederile art. 449 lit. b) CPC,

menționând că au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii

care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului.

Astfel, susține că la data de 29 iunie 2016 de către Procuratura raionului Călărași

a fost pornită cauza penală nr. 2016160360 în baza componenței de infracțiune

prevăzută de art. 190 alin. (5) Cod penal.

În contextul dat, relevă că în cadrul cauzei penale a fost recunoscut și audiat în

calitate de bănuit cet. Boboc Dumitru, care fiind interogat, a declarat precum că dânsul

într-adevăr i-a solicitat cu împrumut suma de 20 000 euro, suma care a fost și obiect al

litigiului la Curtea Supremă de Justiție, însă nedispunând de suma respectivă și pentru

a-l ajuta a apelat la o cunoscută a surorii sale, care i-a împrumutat suma de bani

solicitată de el.

Afirmă că pentru transmiterea sumei împrumutate a fost întocmită o recipisă de

către sora intimatului Boboc Dumitru, conform rigorilor legale instituite de legislator,

recipisa care a fost apreciată ca probă pertinentă și concludentă de către instanțele de

judecată.

Remarcă că motivul de bază care servește drept temei de revizuire a deciziei

instanței de recurs din 30 aprilie 2014 este faptul că în cadrul audierii intimatului

Boboc Dumitru în calitate de bănuit, acesta a recunoscut și a confirmat că de către

cet. Scafru Gheorghe, care este nașul său de cununie, i-a fost transmisă suma de

10 000 euro în scopul stingerii datoriei sale față de acesta.

Sub acest aspect, invocă că circumstanțele sus menționate vin să schimbe

situația cauzei examinate de către instanțele de judecată, ori prin decizia instanței de

recurs din 30 aprilie 2014 și decizia instanței de apel din 26 aprilie 2013 s-a dispus

încasarea sumei de 20 000 euro din contul său în beneficiul lui Boboc Dumitru.

Prin urmare, în asemenea circumstanțe reiese că revizuentul prin decizia

instanței de judecată este obligat să întoarcă în plus suma de 10 000 euro, care a fost

achitată intimatului Boboc Dumitru, fapt ce se confirmă prin Ordonanța de clasare a

urmăririi penale nr. 2016160360 din 09 decembrie 2016.

Mai menționează că a întreprins toate măsurile în vederea aflării acestor fapte

noi care servesc drept temei de declarare a cererii de revizuire.

La 08 februarie 2017, Boboc Dumitru a înaintat referință la cererea de revizuire

depusă de către Gheorghiev Ion, solicitând respingerea integrală a cererii de revizuire

ca fiind inadmisibilă.

La data de 24 februarie 2017, intimatul Boboc Dumitru a prezentat probe în

susținerea poziției invocate în referință.

Studiind materialele dosarului, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire

neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce

urmează.

În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de

persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile

consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

În susținerea cererii de revizuire Gheorghiev Ion a prezentat copia Ordonanței

de clasare a urmăririi penale din 09 decembrie 2016 prin care se confirmă că a achitat

o parte a datoriei în sumă de 10 000 euro (f. d. 5-7, vol. II).

În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au

devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și

nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate

măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare

a pricinii.

În interpretarea corectă a prevederilor art. 449 lit. b) este de înțeles că

circumstanțele sau faptele menționate, trebuiau să existe obiectiv până la pronunțarea

hotărârii, iar revizuentul nu putea ști despre aceste circumstanțe anterior pronunțării

hotărârii, revizuirea căreia se cere.

Cu referire la prevederile citate, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție remarcă că cele invocate de către

revizuent în cererea de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449

lit. b) CPC, or ultimul invocă circumstanțe noi descoperite după pronunțarea hotărârii,

fapt ce se demonstrează prin înscrisul anexat la cererea de revizuire care este datat cu

09 decembrie 2016, aspect ce direct indică la netemeinicia cererii de revizuire.

Concomitent se va remarca că în sensul normei enunțate este de înțeles ca

faptele invocate trebuie să aibă importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei

civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată

și să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă, pe când cele

invocate ca temei de revizuire de către Gheorghiev Ion, au fost menționate de ultimul

și în cererea de recurs depusă la 23 ianuarie 2014 (f. d. 160, vol. I), fapt ce în plus

indică la netemeinicia cererii de revizuire.

De altfel, nici alte argumente invocate în cererea de revizuire nu se încadrează în

temeiurile prevăzute de art. 449 CPC, pe motiv că se referă la fondul cauzei și la

materialul probator apreciat în cadrul judecării prezentului litigiu.

Aici se va remarca că revizuirea este o cale de atac de retractare și nu reformare

prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile

și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea

neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității

raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict

determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC.

În acest context, Colegiul apreciază că prin revizuirea în sensul declarat se

pretinde nu corectarea erorilor judiciare și omisiunilor justiției, dar anularea unei

hotărâri irevocabile, fapt care direct contravine atât dispozițiilor legii naționale, cât și

celor internaționale.

Astfel, la caz se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea

împrejurări, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o

violare a art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a

Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca contra

Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea

raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat, care

instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive și

obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză. Competența de

revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile

judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea

nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de la principiul respectiv este

justificată doar atunci când este determinată de circumstanțe cu caracterele substanțiale

și obligatorii.

Față de cele ce preced și având în vedere că cererea de revizuire nu indică careva

temeiuri prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul Civil,

Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către

Gheorgiev Ion, împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 30 aprilie 2014, în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Boboc Dumitru împotriva lui

Gheorghiev Ion cu privire la restituirea împrumutului și încasarea cheltuielilor de

judecată.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președinte, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Valentina Clevadî

Iuliana Oprea

Liliana Catan

Tamara Chișca-Doneva