2ri-49/14 — Derularea procesului de insolvabilitate

Curtea de Apel Chişinău dosarul nr. 2ri-49/14 Judecător: A.Nogai Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 30 aprilie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecători: Tamara Chişca-Doneva, Liliana Catan, Valentina Clevadî, Iuliana Oprea judecînd recursul declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău, DAF Centru, în pricina civilă privind derularea procesului de insolvabilitate a SRL „Ivafarm”, împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 28 februarie 2014, prin care a fost iniţiată procedura simplificată a falimentului, CONSTATĂ: La 15.02.2010, SRL „Ivafarm” s-a adresat în instanţa de judecată cu cerere introductivă privind intentarea procedurii de insolvabilitate faţă de propria întreprindere.

Prin încheierea Curţii de Apel Economice din 20.02.2010, s-a admis spre examinare cererea introductivă depusă de SRL „Ivafarm” privind intentarea procedurii de insolvabilitate faţă de întreprinderea fondată şi a fost numit în calitate de administrator provizoriu ÎI „Pînzaru Mihail”. Prin hotărîrea Curţii de Apel Economice din 25.03.2010, s-a intentat proces de insolvabilitate faţă de SRL „Ivafarm” şi a fost numit în calitate de administrator al insolvabilităţii ÎI „Negură Cristina”. Prin încheierea Curţii de Apel Economice din 07.06.2011, s-a admis cererea de demisie a d-nei Negură Cristina din funcţia de administrator al procesului de insolvabilitate la SRL „Ivafarm” şi desemnat un alt administrator ÎI „Donţu Alexei”.

La 28.02.2014, administratorul procesului de insolvabilitate al SRL „Ivafarm” Donţu Alexei a depus raportul, prin care a solicitat intentarea procedurii simplificate a falimentului. În motivarea araportului, administratorul insolvabilităţii a invocat că, la etapa actuală, întreprinderea SRL „Ivafarm” în continuare se află în incapacitate de plată, şi pe toată această perioadă nu a fost identificată careva masă debitoare. Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 28 februarie 2014, a fost iniţiată procedura simplificată a falimentului în privinţa debitorului SRL „Ivafarm”, c/f 1004600001066, cu sediu str. Tighina, 42, mun.

Chişinău; a fost desemnat în calitate de lichidator al SRL „Ivafarm” ÎI „Donţu Alexei”, Certificat nr. 14982 din 08.04.2010, cu dispunerea obligării acestuia să exercite atribuţiile prevăzute la art. 135 din Legea insolvabilităţii şi să prezinte pentru aprobare instanţei de judecată 1 proiectul de lichidare şi raportul final în termen de 15 zile de la emiterea prezentei hotărîri. În motivarea hotărîrii, instanţa a invocat prevederile art. 134 alin. (1) şi 137 alin. (2) al Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29.06.2012, menţionînd că SRL „Ivafarm” nu dispune de masă debitoare necesară pentru stingerea creanţelor creditorilor şi nici de bunuri cu drept de proprietate, mijloace băneşti şi patrimoniu care ar putea acoperi şi/sau stinge creanţele creditoriale, inclusiv şi a cheltuielilor procesului de insolvabilitate.

Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău, DAF Centru a depus recurs împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 28 februarie 2014, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrii recurate şi remiterea dosarului în instanţa de fond pentru rejudecare. În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat ilegalitatea hotărîrii contestate, menţionînd că administratorul insolvabilităţii nu a prezentat informaţii depline privind existenţa sau lipsa masei debitoare, a bunurilor sau a altor mijloace ce ar permite achitarea cheltuielilor procesului de insolvabilitate şi stingerea cereanţelor creditorilor, prin ce au fost neglijate obligaţiile acestuia. Potrivit art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

Judecînd recursul declarat împotriva hotărîrii date în instanţa de fond şi verificînd, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărîrii atacate, Colegiul conchide că recursul este pasibil admiterii, pornind de la următoarele. Conform art. 445 alin (1) lit. c) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să-l admită şi să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit reţine că la adoptarea hotărîrii contestate nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii în fond, situaţie ce impune rejudecarea cauzei, or, din acest motiv, instanţa de recurs este în imposibilitate de a se expune privitor la corectitudinea aplicării normelor de drept material, atunci cînd fondul a fost cercetat superficial.

Potrivit art. 356 CPC, cererea de declarare a insolvabilităţii se judecă în instanţă conform normelor generale din prezentul cod, cu excepţiile şi completările stabilite de legislaţia insolvabilităţii. După cum rezultă din materialele cauzei, procesul de insolvabilitate faţă de SRL „Ivafarm” a fost intentat la 25.03.2010. În şedinţa de judecată din 28.02.2014, administratorul procesului de insolvabilitate, ÎI „Donţi Alexei”, a depus raportul prin care a solicitat intentarea procedurii simplificate a falimentului, invocînd că la etapa actuală, SRL „Ivafarm” în continuare se află în incapacitate de plată, şi pe toată această perioadă nu a fost identificată careva masă debitoare. Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 28 februarie 2014, a fost iniţiată procedura simplificată a falimentului în privinţa debitorului SRL „Ivafarm”.

Colegiul conchide că hotărîrea instanţei de insolvabilitate este ilegală, pornind de la următoarele. Potrivit art. 134 alin. (1) al Legii inslvabilităţii nr. 149 din 29.06.2012, procedura simplificată a falimentului prevăzută în prezenta lege se aplică debitorilor aflaţi în stare de insolvabilitate care se încadrează în una din următoarele categorii: 2 a) întreprinzători individuali şi gospodării ţărăneşti (de fermier), titulari ai patentei de întreprinzător; b) persoane juridice care nu deţin niciun bun în patrimoniul lor ori ale căror bunuri sînt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile procesului şi niciun creditor sau terţ nu se oferă să avanseze ori să garanteze sumele corespunzătoare; c) societăţi comerciale şi necomerciale dizolvate anterior formulării cererii introductive; d) debitori care nu sînt îndreptăţiţi să beneficieze de procedura de restructurare prevăzută în prezenta lege.

Potrivit art. 137 alin. (2) al aceleaşi legi, dacă, după intentarea procesului de insolvabilitate, se constată că masa debitoare nu este suficientă pentru a acoperi cheltuielile procesului, instanţa de insolvabilitate trebuie să iniţieze de îndată procedură simplificată a falimentului. Înainte de adoptarea hotărîrii de iniţiere a procedurii simplificate a falimentului, instanţa de insolvabilitate va audia adunarea creditorilor şi administratorul insolvabilităţii. Dacă creditorul sau un terţ achită cheltuielile procesului de insolvabilitate, falimentul nu se va dispune. Alineatul (1) se aplică în modul corespunzător.

Analizînd circumstanţele speţei prin prisma normelor de drept evocate supra, Colegiul conchide că instanţa de insolvabilitate la adoptarea soluţiei a preluat argumentele invocate de administratorul insolvabilităţii, precum că SRL „Ivafarm” în continuare se află în incapacitate de plată, şi pe toată această perioadă nu a fost identificată careva masă debitoare. Or, aceste concluzii sunt pripite, deoarece derivă din examinarea superficială a împrejurărilor ce permit constatarea existenţei sau lipsei masei debitoare. Astfel, după cum atestă actele cauzei, administratorul insolvabilităţii ÎI „Donţu Alexei”, din anul 2011 nu a mai prezentat nici un raport privind desfăşurarea şi derularea procesului de insolvabilitate, ceea ce denotă neglijarea atribuţiilor prevăzute de art. 66 al Legii insolvabilităţii.

Totodată, raportul prezentat instanţei de insolvabilitate la 28.02.2014, nu are suport probatoriu. La 27.01.2014, organul fiscal a depus demers către instanţa de insolvabilitate şi administrator în vederea prevenirii prejudicierii bugetului de stat şi a solicitat sesizarea organelor Procuraturii în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii la obiectul insolvabilităţii fictive, obligarea administratorul să prezinte informaţie deplină privind lipsa sau existenţa masei debitoare, precum şi a debitorilor SRL „Ivafarm” cu anexarea documentelor confirmative. Instanţa de insolvabilitate nu a examinat acest demers, şi nici nu a oferit timp reprezentantului organului fiscal să facă cunoştinţă cu raportul din 28.02.2014 şi să se expună vis-a-vis de procedura simplificată a falimentului, de existenţa sau lipsa masei debitoare, a bunurilor sau altor mijloace ce ar permite achitarea cheltuielilor procesului de insolvabilitate şi stingerea creanţelor creditorilor (f.d.

32-33). În acelaşi timp, instanţa de insolvabilitate a adoptat o hotărîre pripită, fără a fi soluţionate toate momentele relevante pricinii, concluziile instanţei fiind în contradicţie cu circumstanţele pricinii, iar normele de drept material şi procedural au fost aplicate eronat. La caz, administratorul insolvabilităţii nu a prezentat în şedinţele de judecată informaţia privind eventualele livrări efectuate de SRL „Ivafarm” pînă la intentarea procesului, pentru a stabili dacă întreprinderea a încheiat careva acte juridice fictive sau frauduloase care ar afecta drepturile creditorilor, care potrivit Legii 3 insolvabilităţii sunt pasibile de contestare. Totodată, ÎI „Donţu Alexei” în şedinţele judiciare nu a prezentat informaţia reflectată în bilanţul contabil al SRL „Ivafarm” privind eventualele creanţe aferente facturilor comerciale ale debitorului faţă de alţi agenţi economici.

Deasemenea nu este reflectată informaţia referitor la bunurile SRL „Ivafarm” conform datelor contabilităţii. Or, instanţa de insolvabilitate s-a bazat pe informaţia incompletă din raportul din 28.02.2014, fără a fi anexate şi probele necesare şi s-a limitat doar la afirmaţia că aceste bunuri nu au fost depistate. Prin urmare, administratorul ÎI „Donţu Alexei”, contrar prevederilor Legii insolvabilităţii, nu a prezentat către instanţa de judecată şi creditori informaţii depline privind existenţa sau lipsa masei debitoare, a bunurilor sau altor mijloace ce ar permite achitarea cheltuielilor procesului de insolvabilitate şi stingerea creanţelor creditorilor. În consecinţă, instanţa de recurs conchide că, instanţa de insolvabilitate nu a constatat şi elucidat toate circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii în fond, şi, ca urmare, a pronunţat o soluţie ilegală.

Astfel, fiind prezente motivele de casare a deciziei, prevăzute de art. 432 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie v-a admite recursul declarat, cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de insolvabilitate. La rejudecarea pricinii, instanţa urmează să ţină cont de omisiunile indicate în prezenta decizie, să verifice toate circumstanţele ce prezintă importanţă pentru soluţionarea corectă a litigiului, să aprecieze sub toate aspectele, complet si obiectiv, conform exigenţelor art. 130 CPC, probele administrate în dosar şi, în dependenţă de situaţia stabilită, să adopte o hotarîre legală şi întemeiată. Ţinînd cont de cele expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se admite recursul declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat, mun.

Chişinău, DAF Centru. Se casează hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 28 februarie 2014, în pricina civilă privind derularea procesului de insolvabilitate a SRL „Ivafarm” şi remite cauza la rejudecare în Curtea de Apel Chişinău. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Liliana Catan Valentina Clevadî Iuliana Oprea 4