- Dosarul nr.
- 2rh-167/14
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 30 aprilie 2014
- Părțile
- Catrinescu Petru vs Ungureanu Ştefan, Cociug Gheorghe
- Pe scurt
- Temeiurile declarării revizuirii
2rh-167/14 — Revendicarea bunului din posesie nelegitimă străină, repararea prejudiciului material şi moral
prima instanţă M. Avornic dosarul nr.2rh-167/14 instanţa de apel S. Arnăut, D. Manole, Gh. Creţu instanţa de recurs V. Arhip, I. Corolevschi, Iu. Cimpoi ÎNCHEIERE 30 aprilie 2014 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Svetlana Novac,Tatiana Vieru, Oleg Sternioală, Ion Corolevschi examinând cererea de revizuire depusă de Petru Catrinescu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Petru Catrinescu împotriva lui Ştefan Ungureanu, Gheorghe Cociug cu privire la revendicarea bunului din posesie nelegitimă străină, repararea prejudiciului material şi moral, acţiunea reconvenţională a lui Ştefan Ungureanu şi Gheorghe Cociug împotriva lui Petru Catrinescu cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 23 iulie 2008, prin care recursul declarat de către Petru Catrinescu a fost considerat inadmisibil, c o n s t a t ă: La 05 iulie 2007, Petru Catrinescu a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Ştefan Ungureanu şi Gheorghe Cociug cu privire la revendicarea bunului din posesie străină, repararea prejudiciului material şi moral.
În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că în temeiul certificatului de moştenitor legal din 19 martie 1999 deţine cota valorică în mărime de 3320 lei din patrimoniul CAP „Bozliana” din satul Bozieni raionul Hînceşti. Ulterior, 37 de coproprietari în vederea efectuării lucrărilor agricole şi-au retras patrimoniul din cadrul CAP „Bozliana”, încredinţîndu-l lui Ştefan Ungureanu. Însă pîrîtul nu şi-a onorat obligaţiile asumate, fără acordul celorlalţi coproprietari a vîndut 60 % din patrimoniul CAP „Bozliana”. Pe o perioadă de 8,5 ani pîrîtul nu a înregistrat patrimoniul primit de acesta în natură. La fel, fără acordul coproprietarilor Ştefan Ungureanu a transmis lui Gheorghe Cociug tehnica agricolă din cadrul cooperativei de producţie.
Deoarece patrimoniul s-a aflat în mod ilicit la pîrîţi, reclamantul nu şi-a putut realiza drepturile lui asupra cotei valorice pe care o deţine şi nu şi-a prelucrat terenul său agricol. Astfel i-a fost cauzat un prejudiciu material în sumă de 20000 lei şi un prejudiciu moral în sumă de 30000 lei. 1 Cere Petru Catrinescu încasarea de la Ştefan Ungureanu şi Gheorghe Cociug a sumelor date, transmiterea lui a întreg patrimoniului în gestiune care a fost transmis lui Ştefan Ungureanu, distribuirea lui în natură a BDT-ului. Ştefan Ungureanu şi Gheorghe Cociug au depus cerere reconvenţională împotriva lui Petru Catrinescu cu privire la repararea prejudiciului material şi moral. În motivarea acţiunii reconvenţionale Ştefan Ungureanu şi Gheorghe Cogiug au indicat că în temeiul programelor naţionale privind împroprietărirea ţăranilor în satul Bozieni a fost formată comisia de privatizare a bunurilor întreprinderilor agricole.
În cadrul comisiei au participat 11 membri specialişti ai CPR1 Hînceşti, preşedintele comisiei fiind ales Guriuc Alexandru. Conform procesului-verbal nr. 2 din 15 aprilie 1999 p. 1 al. 2 a fost dispusă distribuirea în proprietate privată deţinătorilor cotelor-părţi valorice grupul nr. 2, grup reprezentat de Ungureanu Ştefan, patrimoniul în sumă totală de 105636 lei. Toate bunurile cotaşilor au fost transmise lui Ungureanu Ştefan în vederea gestionării acestora în scopuri utile, fiind întocmite acte în sensul dat. Deoarece o parte din bunurile transmise şi tehnica agricolă a fost defectată, s-a convenit la vînzarea a unei părţi din acestea pentru repartizarea ulterioară a veniturilor obţinute pentru cheltuieli de reparaţie si respectiv pentru membrii cooperativei de producţie.
O parte din venituri au fost achitate şi lui Petru Catrinescu, fapt confirmat prin semnătura acestuia. Potrivit certificatului de moştenitor legal, Petru Catrinescu a moştenit cota valorică în mărime de 3320 lei din patrimoniul CAP „Bozliana” , însă nu a fost identificată cota nemijlocită a acestuia. Pîrîtul nu a prezentat careva probe ce ar confirma prejudiciul material şi moral cauzat acestuia, astfel acţiunea fiind neîntemeiată. La fel, Petru Catrinescu a înaintat acţiunea cu încălcarea termenului de prescripţie de trei ani, urmînd a fi respinsă aceasta ca tardivă. Din cauza că pîrîtul de nenumărate ori s-a adresat cu cereri neîntemeiate diferitor organe de stat, Ştefan Ungureanu şi Gheorghe Cociug au fost nevoiţi de a da explicaţii pe marginea acestora în legătură cu ce au avut de suferit material şi moral.
Solicită Ştefan Ungureanu şi Gheorghe Cociug încasarea de la Petru Catrinescu a despăgubirii cu titlu de reparare a prejudiciului material în sumă de 5000 lei şi a celui moral în sumă de 12000 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Hînceşti din 29 octombrie 2007 atît acţiunea iniţială cît şi acţiunea reconvenţională au fost respinse. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 26 februarie 2008 a fost respins apelul declarat de Petru Catrinescu şi menţinută hotărârea primei instanţe. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 23 iulie 2008 a fost declarat inadmisibil recursul declarat de Petru Catrinescu. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 10 decembrie 2008 a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Petru Catrinescu.
Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 27 mai 2009 a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Petru Catrinescu. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 09 decembrie 2009 a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Petru Catrinescu. 2 La 01 aprilie 2014, Petru Catrinescu a depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanţei de recurs, cerînd admiterea acesteia, casarea deciziei instanţei de recurs şi a încheierilor Curţii Supreme de Justiţie cu dispunerea rejudecării pricinii. Revizuientul Petru Catrinescu în motivarea cererii de revizuire a indicat că la moment a primit copia certificatului de deces a mamei sale de la sora sa care a ţinut acest certificat la ea în Italia.
Menţionează că el împreună cu sora sa sunt moştenitori legali şi lui i s-a încălcat dreptul la exprimare şi că instanţele judecătoreşti au aplicat eronat normele de drept material şi procedural, însă el acest înscris nu l-a putut prezenta deoarece nu era la el. Consideră că există temei de revizuire în temeiul art. 449 lit. lit. a), b) şi c) CPC. În conformitate cu art.452 alin.(1) şi (3) Codul de procedură civilă, instanţa examinează cererea de revizuire în şedinţă publică în conformitate cu normele de examinare a cererii de chemare în judecată. Participanţilor la proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea cererii de revizuire. Articolul 452 alin.(3) Codul de procedură civilă care prevede comunicarea participanţilor la proces a locului, datei şi orei şedinţei de judecată nu a fost modificat.
În conformitate cu art.444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Conform art.6 alin.(7) legea nr.780-XV din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, în cazul în care între două acte legislative cu aceeaşi forţă juridică apare un conflict de norme ce promovează soluţii diferite asupra aceluiaşi obiect al reglementării, se aplică prevederile actului posterior. Coroborînd prevederile art.452 alin.(1) Codul de procedură civilă cu art.444 acelaşi Cod, care este modificat printr-o Lege posterioară ce promovează soluţii diferite privitor la citarea şi participarea părţilor, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie examinează cererea de revizuire în lipsa participanţilor.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele motive. În conformitate cu art.453 alin.(1) lit.a) Codul de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art.451 alin.(1) Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art.447, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 şi anexîndu-se probele ce le confirmă. În conformitate cu art. 449 lit. a) CPC, revizuirea se declară în cazul în care s-a constatat, prin sentinţă penală irevocabilă comiterea unei infracţiuni în legătură cu pricina care se judecă.
Astfel, Petru Catrinescu nu a indicat în cererea de revizuire sentinţa penală irevocabilă prin care s-a constatat comiterea unei infracţiuni în legătura cu pricina de faţă şi nu a anexat la cererea de revizuire o sentinţă penală irevocabilă în acest sens. 3 În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii.
Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că în cazul temeiului prevăzut de art. 449 lit. b) CPC este important ca circumstanţele sau faptele prezentate ca temei de revizuire să fi existat obiectiv până la pronunţarea hotărârii, iar revizuientul să probeze că nu a ştiut anterior pronunţării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanţe sau fapte şi că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii, precum şi că circumstanţele sau faptele prezentate ca temei de revizuire să influenţeze esenţial soluţia dată iniţial de instanţă, în sensul că nu orice circumstanţe sau fapte pot servi temei de revizuire, ci doar atunci când sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei.
Având ca temei prevederile art. 449 lit. b) CPC, revizuientul a anexat la cererea de revizuire copia certificatului de deces a mamei sale. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că înscrisul prezentat nu poate fi considerat ca circumstanţă sau faptă esenţială a pricinii, care ar putea servi drept temei pentru admiterea cererii de revizuire, deoarece acesta nu se încadrează în temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) CPC, cu atît mai mult că revizuientul cu certitudine a cunoscut despre decesul mamei sale la 29 iulie 1998 şi nu a fost lipsit de posibilitatea de a obţine acest certificat de la organele abilitate.
Din cererea de revizuire depusă de către Petru Catrinescu rezultă că revizuentul a mai invocat ca temei de revizuire a deciziei instanţei de recurs prevederile art. 449 lit. c) CPC, care statuează că revizuirea se declară în cazul în care instanţa a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor are nu au fost implicate în proces şi anume drepturile sale.
În conformitate cu art. 447 CPC, sunt în drept să depună cerere de revizuire părţile şi alţi participanţi la proces; persoanele care nu au participat la proces, dar care sunt lezate în drepturi prin hotărârea, încheierea sau decizia judecătorească; Agentul guvernamental, în cazurile prevăzute la art. 449 lit. g) şi h). În contextul prevederilor enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine că Petru Catrinescu a fost parte în prezentul proces şi nu cade sub incidenţa persoanelor care sunt în drept să depună cerere de revizuire în temeiul art. 449 lit. c) CPC.
Totodată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine şi principiului securităţii raporturilor juridice, care presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat şi ar constitui o violare a art.6 §1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.
În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului în cazul Roşca contra Moldovei din 25 februarie 2005 şi în cazul Popov (nr.2) contra Moldovei din 06 decembrie 2005, în care 4 Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului caracterului irevocabil al hotărârilor judecătoreşti, care cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile şi obligatorii doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei. Competenţa instanţelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că temeiurile invocate în cererea de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit. a), b) şi c) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.
În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Petru Catrinescu, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 23 iulie 2008, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Petru Catrinescu împotriva lui Ştefan Ungureanu, Gheorghe Cociug cu privire la revendicarea bunului din posesie nelegitimă străină, repararea prejudiciului material şi moral, acţiunea reconvenţională a lui Ştefan Ungureanu şi Gheorghe Cociug împotriva lui Petru Catrinescu cu privire la repararea prejudiciului material şi moral.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele completului, Nicolae Clima judecătorul Judecătorii Svetlana Novac Tatiana Vieru Oleg Sternioală Ion Corolevschi 5