3ra-285/14 — Contestarea actului administrativ.

Dosar nr. 3ra-285/14 Prima instanţă: Judecătoria Străşeni Judecător: Tudor Culava Instanţa de Apel: Curtea de Apel Chişinău Judecători: L. Popova S. Caitaz A. Doga Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie

Î NC HEIERE

23 aprilie 2014 mun. Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii: Dumitru Mardari şi Vera Macinskaia examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Vicol Ghenadie, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Bebea Tudor împotriva Primăriei şi Consiliului Grebleşti, r-1 Străşeni, intervenient accaesoriu Vicol Ghenadie privind anularea actului administrativ. împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 12 decembrie 2013, prin care apelul declarat de Vicol Ghenadie a fost respins, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Străşeni din 08 iulie 2013, ACONSTATAT: La 11 martie 2011 reclamantul Bebea Tudor a înaintat în instanţa de judecată o acţiune împotriva Primăriei Grebleşti, r-1 Străşeni, intervenient accaesoriu Vicol Ghenadie privind anularea actului administrativ.

În motivarea acţiunii a invocat că, Primăria Grebleşti, r-1 Străşeni în luna decembrie 1992 i-a eliberat certificatul provizoriu, ce confirmă dreptul de proprietate asupra terenului de 29 ari, de care se foloseşte şi achită impozitelor pînă în prezent. Prin dispoziţia nr. 5 din 27 mai 1995 emisă de către Primăria Grebleşti, r-1 Străşeni s-a dispus transmiterea în proprietate lui Vicol Ghenadie a lotului de pămînt cu suprafaţa de 12 ari. Consideră reclamantul că, dispoziţia nominalizată ca fiind una ilegală.

În sensul anulării actului administrativ contestat a invocat prevederile art. 17 lit. k) din Legea privind administraţia publică locală nr. 310 din 07 decembrie 1994, potrivit cărora 1 consiliul sătesc aprobă planurile de amenajare a teritoriului unităţilor administrativ- teritoriale şi planurile de urbanizare generale, zonale şi de detaliu, în condiţiile legii, asigură realizarea lucrărilor publice conform documentaţiei şi proiectelor de urbanizare şi de amenajare a teritoriului. A mai specificat reclamantul că, potrivit acestei legi primarul nu posedă dreptul de a transmite unipersonal în proprietate persoanelor, loturi de teren şi să emită în acest sens dispoziţii. Reclamantul a mai indicat că, terenul de 12 ari, care a fost transmis în proprietate lui Vicol Gh., se suprapune cu terenul cu suprafaţa de 29 ari, care îi aparţine reclamantului cu drept de proprietate în baza certificatului provizoriu.

Potrivit procesului-verbal din 09 iulie 2010 întocmit de către inginerul cadastral a OCT Străşeni Borş Valeriu, s-a constatat că la moment reclamantul deţine în natură terenul cu suprafaţa de 19,15 ari. Iar potrivit actului din 12 iulie 2010 întocmit de către inginerul funciar Gherasim V., diferenţa de 2,85 ari urmează a repartizat în natură reclamntului din contul terenului deţinut de Vicol Ghenadie. A menţionat reclamantul că, la măsurarea terenului de pămînt cu suprafaţa de 29 ari, transmis reclamantului, nu s-a ţinut cont de zona de protecţie a drumului şi în cazul în care va fi delimitat, o să piardă o parte considerabilă a terenului. In asemenea împrejurări, la emiterea dispoziţiei contestate, primarul trebuia să ţină cont şi de zona de protecţie a drumului cît şi de suprafaţa terenurilor vecine, deţinute în proprietate.

Solicită reclamantul anularea dispoziţiei Primăriei Grebleşti, r-1 Străşeni nr. 5 din 27 mai 1995 . Prin încheierea Judecătoriei Străşeni din 05 decembrie 2011 cererea a fost scoasă de pe rol. Prin încheierea Judecătoriei Străşeni din 30 mai 2012 cererea cu privirea la anularea încheierii din 05 decembrie 2011, a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 03 octombrie 2012 recursul declarat de Bebea Tudor a fost admis. A fost casată încheierea din 30 mai 2012 emiţîndu-se o nouă încheiere prin care s-a anulat încheierea din 05 decembrie 2011 şi a fost restituită pricina pentru examinare în instanţa de fond. La 18 februarie 2013 reclamantul a înaintat o cerere de completare a cerinţelor, prin care a solicitat repunerea cererii în termen pe motiv că cu dispoziţia contestată a luat cunoştinţă în cadrul examinării pricinii îniţiată la cererea lui Vicol Ghenadie împotriva Primăriei s. Grebleşti.

Prin hotărîrea judecătoriei Străşeni din 08 iulie 2013 acţiunea a fost admisă integral. S-a dispus anularea dispoziţiei Primăriei Grebleşti, r-1 Străşeni nr. 5 din 27 mai 1995 . Prin decizia Curţii de Apei Chişinău din 12 decembrie 2013, apelul declart de Vicol Ghenadie a fost respins, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Străşeni din 08 iulie 2013. 2 Invocînd ilegalitatea acestei decizii, la 15 ianuarie 2014, Vicol Ghenadie a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instantei de apel şi a hotărîrii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea înaintată de Bebea Tudor să fie respinsă. În motivarea recursului Vicol Ghenadie a indicat că, atît decizia instanţei de apel cît şi hotărîrea primei instanţe au fost adoptate cu aplicarea eronată a normelor de drept material şi au fost încălcate normele de drept procedural.

Totodată, mai invocă recurentul că, instanţele de judecată nu au constatat şi elucidat toate circumstanţele care au importanţă pentru justa soluţionare a litigiului. Instanţa de recurs reiterează prevederile art. 434 CPC, care statuiază expres că, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit. Din actele pricinii se constată cu certitudine că, copia motivată a deciziei instanţei de apel a fost expediată în adresa părţilor la 14 decembrie 2013, iar recursul au fost declarat la 15 ianuarie 2014, Astfel, prin prisma art. 434 CPC, instanţa de recurs consideră că recursul a fost declarat în termen.

Referinţa înaintată de Bebea Tudor la cererea de recurs declarată de Vicol Ghenadie, a parvenit în adresa Curţii Supreme de Justiţie la 11 februarie 2014. Examimnd temeiurile recursului, în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul declarat de Vicol Ghenadie este inadmisibil. În favoarea concluziei enunţate se invocă următoarele argumente. În conformitate cu dispoziţia art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată că, temeiurile recursului declarat nu se încadrează în prevederile art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Mai mult de cît atît, cauza a fost judecată cu respectarea normelor de drept material şi procesual, iar recursul fiind vădit neîntemeiat. Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC al RM, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă in cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

3 În acest sens, instanţa de recurs accentuează că, potrivit art. 440, alin. (1) CPC, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nici o referire cu privire la fondul recursului. Astfel, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că „ ... art.6 parag.l al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, aplicînd corespunzător normele de drept material şi respectînd normele de drept procedural, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Vicol Ghenadie, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justitie, DISPUNE: Recursul declarat de către Vicol Ghenadie se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Vera Macinskaia 4