2ra-1193/14 — Încasarea datoriei şi a dobînzii de întîrziere

prima instanță: R. Ţurcanu dosarul nr. 2ra-1193/14 instanţa de apel: D. Manole, N. Traciuc, E. Fistican ÎNCHEIERE 17 aprilie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Druţă Tamara Chişca-Doneva examinând recursul declarat de către Cechir Vasile, reprezentat de avocatul Dragoş Bogatu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Jamous Badia împotriva lui Cechir Vasile cu privire la încasarea datoriei și la cererea reconvențională a lui Cechir Vasile împotriva lui Jamous Badia cu privire la declarare nulității a recipisei, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 29 octombrie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de către Jamous Badia, casată hotărârea Judecătoriei Botanica mun.

Chișinău din 23 aprilie 2013, în partea respingerii acţiunii iniţiale şi în partea admiterii acţiunii reconvenţionale şi emisă în partea dată o nouă hotărîre prin care acţiunea iniţială a fost admisă, iar acţiunea reconvenţională respinsă, c o n s t a t ă La 03 noiembrie 2010, Jamous Badia a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Cerchir Vasile cu privire la încasarea datoriei. În motivarea acțiunii a invocat că la 05 martie 2007, între el şi Vasile Cechir a fost semnată recipisa, prin care ultimul a împrumutat suma de 17000 dolari SUA, obligându- se să restituie împrumutul în termen de până la trei ani. Susţine că deși, termenul de rambursarea a împrumutului a expirat, Cechir Vasile nu și-a onorat obligațiile asumate.

Menționează că întru soluționarea litigiului pe cale amiabilă, la 26 iulie 2010, s-a adresat pârâtului cu notificare privind restituirea sumei de 17000 dolari SUA, însă reclamaţia nu a fost recepţionată de către pîrît, din motivul că ultimul nu locuiește la adresa invocată, iar despre schimbarea locului de trai a acestuia nu a fost informat. Cu referire la art. 585 Cod civil, care stipulează că în cazul în care împrumutatul nu restituie în termen împrumutul, poate cere pentru întreaga sumă datorată o dobândă în mărime prevăzută la art. 619, consideră că Vasile Cechir este obligat să restituie suma împrumutului în mărime de 17000 dolari SUA, inclusiv şi dobânda de întârziere în mărime de 1035 dolari SUA.

Solicită încasarea de la Cechir Vasile în beneficiul său a sumei de 17000 dolari SUA cu titlu de datorie, a sumei de 1035 dolari SUA cu titlu de dobândă de întârziere și a cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea judecătoriei Botanica Mun. Chișinău din 24 ianuarie 2011, acțiunea a fost admisă şi fiind încasat de la Cechir Vasile în beneficiul lui Jamous Badia datoria în mărime de 17000 dolari SUA, dobânda de întârziere în mărime de 1035 dolari SUA şi cheltuielile de judecată în mărime de 200 lei, iar din contul lui Cechir Vasile în beneficiul statului a fost încasată taxa de stat în mărime de 6563 lei. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28 iunie 2011, a fost admis apelul declarat de către Cechir Vasile, casată hotărârea primei instanțe şi restituită pricina spre rejudecare în prima instanţă.

Pe parcursul examinării pricinii, la 19 martie 2013 Cechir Vasile a depus o cerere reconvențională împotriva lui Jamous Badia cu privire la declararea nulităţii recipisei şi încasarea prejudiciului moral. În motivarea acţiunii reconvenţionale invocă dezacordul cu cele declarate de către Jamous Badia în acţiunea iniţială, deoarece nu a semnat recipisa din 05 martie 2007, iar ultimul folosindu-se cu rea-credinţă profită de situația lui și de faptul că au fost parteneri de afaceri, având acces la documente, ștampilă, safeu, etc. Consideră că Jamaus Badia, după neînțelegerile iscate în afacerea lor, solicită ilegal restituirea sumei indicate în recipisă. Concomitent indică că nici o dată nu a cerut de la pîrît aşa sumă de bani, nu avea nevoie de aceşti bani şi nu a dat consimţămîntul la apariţia unui astfel de raport litigios între ei.

Afirmă că prin acțiunile pârâtului a avut de suferit şi moral, fiindu-i lezate demnitatea și onoarea, precum şi prestigiul profesional, dauna respectivă estimînd-o la suma de 100000 lei. Solicită declararea nulității recipisei din 05 martie 2007, încasarea prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei și a cheltuielilor de judecată. Pe parcursul examinării pricinii Jamous Badia a depus cerere de modificare a cerințelor, solicitând încasarea de la Cechir Vasile datoria în sumă de 17 000 dolari SUA, dobânda de întârziere în mărime de 8186 dolari SUA şi cheltuielile de judecată. Prin hotărârea judecătoriei Botanica mun.

Chișinău din 23 aprilie 2013, acțiunea inițială depusă de Jamous Badia a fost respinsă, iar acțiunea reconvențională depusă de Cehir Vasile a fost admisă, fiind declarată nulă recipisa din 05 marte 2007, încasat de la Jamous Badia în beneficiul lui Cechir Vasile taxa de stat în mărime de 1000 lei şi cheltuielile de asistenţă juridică în mărime de 6000 lei. Totodată, s-a încasat de la James Badia în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 57778,90 lei. În rest acțiunea reconvențională a fost respinsă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29 octombrie 2013 a fost admis apelul declarat de Jamous Badia, casată parțial hotărârea primei instanţe, în partea respingerii acțiunii înaintate de Jamous Badia şi în partea admiterii cerinţelor lui Cechir Vasile şi s-a emis în partea dată o nouă hotărâre prin care acţiunea iniţială a fost admisă şi încasat de la Cechir Vasile în beneficiul lui Jamous Badia suma de 17 000 dolari SUA cu titlu de datorie, suma de 8 186 dolari SUA și 910 dolari SUA cu titlu de dobândă de întârziere şi 14959 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Totodată a fost respinsă cererea reconvențională înaintată de Cechir Vasile împotriva lui Jamous Badia cu privire la declararea nulității recipisei din 05 martie 2007 şi încasarea cheltuielilor de judecată.

În rest hotărârea a fost menţinută. La 14 ianuarie 2014, Cechir Vasile, reprezentat de avocatul Dragoş Bogatu a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel şi menținerea hotărârii primei instanțe. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanţei de apel, considerând-o ilegală şi emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material şi a normelor de drept procedural. Menţionează că instanţa de apel a luat în consideraţie doar concluziile experţilor din Raportul de expertiză anexat la materialele pricinii, prin care s-a stabilit că semnătura din recipisa din 05 martie 2007 aparţine lui Cechir Vasile.

Tot la acest compartiment, invocă că, instanţa de apel, fără careva suport probatoriu în acest sens şi fără careva temeiuri, eronat a concluzionat că doar din aceste constatăti rezultă manifestarea de către Cechir Vasile a voinţei îndreptate spre naşterea raporturilor de împrumut. Susţine că Cechir Vasile nu a negat şi nici nu neagă faptul că semnătura de pe recipisa litigioasă î-i aparţine dînsului, însă consideră că concluzia instanţei de apel despre manifestarea de către Cechir Vasile a voinţei îndreptate spre naşterea raporturilor de împrumut este una pripită şi nu are nici un temei sau o careva probă conţinută în materialele cauzei. Invocă că conform Raportului de expertiză nr. 1896 din 05 septembrie 2011 s-a constatat că este posibil că scrisul de pe recipisa din 05 martie 2007 să fi fost efectuat de Cechir Vasile, fapt care nu a fost negat de pîrît.

Mai mult, potrivit Raportului de expertiză nr. 616 din 20 ianuarie 2012 nu s-a stabilit persoana executorul textului de pe recipisă şi potrivit expertizei nr. 1122 din 24 mai 2012 nu a fost posibil de stabilit consecutivitatea cronologică a textului de tipar şi semnătura lui Cechir Vasile, astfel toate trei concluzii ale experţilor sunt în contradicţie, nefiind confirmată modalitatea semnării recipisei din 05 martie 2007 şi nu poate fi admisă ca probă pertinentă, admisibilă şi veridică. De asemenea indică că prima instanţă a ţinut cont de declaraţiile martorilor, pe care instanţa de apel le-a analizat superficial, şi fără a se expune în privinţa acestora. Cu referire la prevederile art. 8 Cod Civil, care indică că drepturile şi obligaţiile civile apar inclusiv din contracte şi alte acte juridice, insistă că recipisa vizată nu poate fi considerată ca act juridic, deoarece este un falsă şi nu poate produce efecte juridice.

Suplimentar a menţionează că recipisa are o formă dubioasă în sensul că partea de sus este deteriorată prin ruptură şi semnătura lui Cechir Vasile nu este aranjată topografic ca şi restul semnăturilor, fapt ce atestă că semnătura a fost aplicată pe foaie curată şi apoi folosită în anumite scopuri de către Jamous Badia. La fel invocă că numele în recipisă este scris incorect ,,Cichir”, pe cînd e corect „Cechir”, mai mult şi alte greşeli gramaticale strecurate în recipisă, care nu puteau fi admise, din considerentul că, limba de comunicare este rusa. Totodată, susţine că examinarea pricinii în ordine de apel s-a efectuat cu încălcarea şi a normelor de drept procedural, cauza fiind examinată în lipsa sa şi reprezentantului său, iar dînsul nefiind citat legal despre data, ora şi locul şedinţei de judecată, iar decizia fiind emisă în absenţa lui.

Consideră că hotărîrea primei instanţe este una legală şi întemeiată, care urmează a fi menţinută, fiind constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele pricinii. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Cechir Vasile, reprezentat de către avocatul Dragoş Bogatu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Cechir Vasile, reprezentat de către avocatul Dragoş Bogatu, asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Cechir Vasile, reprezentat de către avocatul Dragoş Bogatu, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul declarat de către Cechir Vasile, reprezentat de către avocatul Dragoş Bogatu, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Druţă Tamara Chişca-Doneva