2rac-216/14 — Încasarea datoriei

Prima instanță: Judecătoria Centru Dosarul nr. 2rac-216/14 Judecător: N. Mazur Instanța de apel: CA Chişinău Judecători: A. Panov, T. Pelin, S. Arnăut ÎNCHEIERE 17 aprilie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Nicolae Clima Judecători Tamara Chişca-Doneva, Ion Druţă examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Î.S. „Medisan” a ACSR a Cancelariei de Stat a RM, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată Întreprinderii de Stat „Servicii Pază” al MAI RM împotriva Întreprinderii de Stat „Medisan” a Asociaţiei Curativ-Sanatoriale şi de Recuperare a Aparatului Guvernului RM, intervenienții accesorii ÎCS „SDY-Invest Grup” SRL şi Agenția Proprietății Publice, cu privire la încasarea datoriei, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 decembrie 2013, prin care a fost menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 30 mai 2013, prin care acţiunea a fost admisă integral, c o n s t a t ă : La 30 octombrie 2008, Direcția generală pază de stat al MAI (în prezent Î.S. „Servicii Pază” al MAI RM) s-a adresat cu cererea de chemare în judecată împotriva Întreprinderii de Stat „Medisan” a Asociaţiei Curativ-Sanatoriale şi de Recuperare a Aparatului Guvernului RM, intervenienții accesorii ÎCS „SDY- Invest Grup” SRL şi Agenția Proprietății Publice, privind încasarea datoriei. În motivarea acțiunii, Direcția generală pază de stat al MAI (în prezent Î.S. „Servicii Pază” al MAI RM), a prestat servicii de pază către Î.S. „Medisan” a ACSR a Aparatului Guvernului RM, semnând în acest sens la 31.03.2008, contractul nr. 04/08 cu privire la organizarea pazei fizice a obiectivelor şi valorilor materiale a obiectivului - întreprinderea afiliată cu investiții străine „Sanatoriul Moldova”.

Menționează reclamantul că Î.S. „Medisan” a ACSR a Aparatului Guvernului RM nu a respectat prevederile contractului privitor la plata pentru serviciile prestate, acumulând o datorie de 286 065,6 lei, confirmată prin facturile de expediție, recunoscute de pârât, cât şi procesul-verbal de verificare, semnat la 01.09.2008 de Î.S. „Medisan” a ACSR, ulterior rezilierii contractului. A mai indicat că la data rezilierii contractului, 30.08.2008, a fost semnat actul de ridicare a pazei obiectivului, fără careva obiecții din partea pârâtului. A solicitat reclamantul încasarea din contul pârâtului a datoriei debitoare în mărime de 286 065,6 lei și taxa de stat achitată. Prin hotărîrea Judecătoriei Economice de Circumscripție din 05 octombrie 2010 acţiunea a fost respinsă.

Prin decizia Curţii de Apel Economică din 14 februarie 2011 a fost respins apelul declarat de Direcția generală pază de stat al MAI şi a fost menţinută hotărîrea Judecătoriei Economice de Circumscripție din 05 octombrie 2010. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 22 septembrie 2011 a fost admis recursul declarat de Î.S. „Servicii Pază” al MAI RM, casate decizia Curţii de Apel Economică din 14 februarie 2011 şi hotărîrea Judecătoriei Economice de Circumscripție din 05 octombrie 2010 cu restituirea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Centru mun. Chişinău. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 30 mai 2013, acțiunea înaintată a fost admisă integral. S-a încasat de la Î.S. „Medisan” în beneficiul Î.S.

„Servicii Pază” al MAI RM suma datoriei 286 065,60 lei, taxele de stat achitate de 8581,97 lei, pentru cererea de apel – 6436,48 lei şi cererea de recurs – 4290,98 lei, în total suma de 305 375,03 lei. La 30 octombrie 2013, Î.S. „Medisan” a ACSR a Cancelariei de Stat a RM a declarat apel, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingerea acțiunii. Prin Decizia Curții de Apel Chișinău din 18 decembrie 2013 a fost respins apelul declarat de Î.S. „Medisan” a ACSR a Cancelariei de Stat a RM, și sa menținut hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 30 mai 2013. La 04 martie 2014, Î.S. „Medisan” a ACSR a Cancelariei de Stat a RM, a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chişinău din 18 decembrie 2013, solicitînd casarea deciziei Curții de Apel Chişinău din 18.12.2013 şi hotărârii Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 30.05.2013, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă acțiunea înaintată de Î.S. „Servicii Pază” a MAI al RM. În motivarea recursului recurentul a indicat că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată şi a interpretat eronat legea. A mai invocat recurentul că instanța de apel a interpretat eronat prevederile contractelor nr. 04/08 din 31 martie 2008 și nr.5715 din 07 august 2008. La 07 aprilie 2014, Î.S. „Servicii Pază” al MAI RM a prezentat referinţă pe marginea recursului declarat, solicitînd respingerea acestuia cu menţinerea hotărîrilor contestate. Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Avînd în vedere că pe scrisoare de însoţire nu este indicată data expedierii copiei deciziei instanţei de apel (f.d. 199), şi mai mult, cum rezultă din cererea de recurs, recurentul a recepţionat decizia instanţei de apel la 21.01.2014, recursul se consideră declarat în termen. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a RM consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Î.S. „Medisan” a ACSR a Cancelariei de Stat a RM nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Cu referire la argumentul recurentului privind aplicarea eronată de către instanţele judecătoreşti inferioare a normelor de drept material, Colegiul menţionează că în cererea de recurs nu se indică prin ce s-a manifestat aplicarea eronată a normelor de drept material şi din care circumstanţe aceasta rezultă.

Colegiul reţine că acest argument al recurentului poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanţei de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

În acest sens, completul ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Î.S. „Medisan” a ACSR a Cancelariei de Stat a RM ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Întreprinderea de Stat „Medisan” a Asociaţiei Curativ-Sanatoriale şi de Recuperare a Cancelariei de Stat a Republicii Moldova se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii: Tamara Chişca-Doneva Ion Druţă