2ra-921/14 — Constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei şi recuperarea prejudiciului moral

prima instanţă: A. Rotari dosarul nr. 2ra-921/14 instanţa de apel: N. Cernat, A. Pohopol, A. Gavriliţa ÎNCHEIERE 10 aprilie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Druţă Tamara Chişca-Doneva examinând chestiunea privind admisibilitatea recurilor declarate de către Cojocari Stela, Cojocari Ion şi Ministerul Justiției al Republicii Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Cojocari Stela şi Cojocari Ion împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova, cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei civile și recuperarea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 decembrie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de către Cojocari Stela şi Cojocari Ion, casată hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 30 septembrie 2013 şi emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea fost admisă parțial, constată: La 17 iulie 2013, Cojocari Stela și Cojocari Ion au depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al RM cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei civile și recuperarea prejudiciului moral. În motivarea pretențiilor sale au indicat că Curtea de Apel Chişinău la examinarea cauzei nr. 3-416/08 în procedura contenciosului administrativ, înaintată de către ei împotriva Primăriei municipiului Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ, le-a încălcat dreptul lor la judecarea cauzei în termen rezonabil. Susţin că la 09 decembrie 2008, au depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun.

Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 09 aprilie 2009, a fost dispusă efectuarea expertizei de către Centrul Naţional de Expertize Judiciare al Ministerului. La 03 aprilie 2012, Centrul Naţional de Expertize Judiciare al Ministerului Justiției a prezentat instanței judecătorești Raportul de expertiză. Iar prin hotărârea Curții de Apel Chişinău din 31 iulie 2012, acţiunea lor a fost respinsă ca neîntemeiată, soluţia, care ulterior a fost menţinută şi prin decizia Curții de Supreme de Justiție din 16 ianuarie 2013, prin care recursul lor declarat împotriva hotărîrii primei instanţe a fost respins. 1 Invocă că în total procedura de examinare a cauzei în instanţele naţionale a durat 4 ani, o lună şi 8 zile, considerînd acest termen, pentru examinarea unui litigiu în procedura contenciosului administrativ, excesiv de mare.

Menţionează că cauza nu era atît de complexă încît să justifice o examinare de 4 ani şi o lună, afirmînd că, de fapt, nu complexitatea cauzei a generat încălcarea dreptului la judecare în termen rezonabil, în speţă, tergiversarea examinării cauzei s-a aflat în corelaţie directă cu tergiversarea unei expertize judiciare în domeniul construcţiilor. La fel, indică că dînşii, avînd calitate de reclamanţi în proces, au exercitat cu diligenţă actele procedurale cele-au revenit fără a uza de manevre dilatorii, pe cînd autorităţile publice nu au dat dovadă de promptitudinea necesară, iar ca urmare, efectuarea expertizei judiciare şi, ca rezultat, adoptarea unei hotărîri judecătoreşti, a fost în mod artificial tergiversată pe parcursul a patru ani.

De asemenea, susţin reclamanţii, că miza lor în litigiul menţionat a fost neglijată, deoarece pe parcursul a patru ani nu au putut să obţină o hotărîre care să restabilească dreptatea, iar ţinînd cont de faptul că în speţă, urmăreau protejarea dreptului lor la respectul domiciliului şi dreptului de proprietate garantate şi protejate atît de legislaţia naţională , cît şi de cea internaţională, consideră că autorităţile statului nu au dat dovada de promptitudinea necesară. Solicită constatarea încălcări dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei şi încasarea din contul bugetului de stat în beneficiul fiecăruia a sumei de 4000 euro cu titlu de prejudiciul moral şi compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani din 30 septembrie 2013, acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curții de Apel Chişinău din 17 decembrie 2013, a fost admis apelul declarat de către Cojocari Ion și Cojocari Stela, casată hotărârea primei instanțe și adoptată o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost admisă parțial și constatat faptul încălcării termenului rezonabil la judecarea cauzei nr. 3-4164/08 la cererea de chemare în judecată înaintată de Cojocari Stela şi Cojocari Ion împotriva Primăriei mun. Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ şi încasat din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova în beneficiul Stelei Cojocaru şi Cojocaru Ion prejudiciul moral în mărime de 5000 lei pentru fiecare, în rest cerințele acțiunii au fost respinse ca neîntemeiate.

La 20 ianuarie 2014, Cojocari Stela și Cojocari Ion, reprezentaţi de avocatul Andrei Briceac, au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel în partea respingerii parțiale a pretențiilor cu privire la încasarea prejudiciului moral şi a cheltuielilor de judecată, cu emiterea în partea dată a unei noi hotărâri, prin care cerințele de încasare a prejudiciului moral şi a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 2000 lei să fie admise integral. În motivarea recursului invocă dezacordul cu decizia instanței de apel, deoarece la emiterea acesteia, au fost încălcate normele de drept material şi nu au fost constate și elucidate pe deplin circumstanțe care au o importantă pentru soluționarea pricinii în fond.

Menționează că au avut un interes deosebit să obțină o hotărâre judecătorească, prin care să le fie protejat dreptul de proprietate și inviolabilitatea domiciliului, întreprinzând toate măsurile necesare în vederea urgentării procedurilor, deoarece la un metru de locuința lor se construia un bloc locativ cu multe etaje, pe cînd, hotărârea judecătorească a fost în mod artificial tergiversată pe parcursul a patru ani, acest termen pentru examinarea unui litigiu în contenciosul administrativ fiind excesiv de mare. 2 Afirmă că instanța de apel le-a acordat câte 5000 lei pentru fiecare, sumă dată fiind considerabil de mică în comparație cu graviditatea încălcării drepturilor lor la examinarea în termen rezonabil a cauzei.

Susțin că instanța de apel, a omis să se expună asupra pretențiilor privind încasarea în beneficiilor lor a tuturor cheltuielilor de judecată suportate. Astfel, nu a luat în considerație nici onorariul avocatului în mărime de 2000 lei, confirmat prin bonul de plată. La 12 martie 2014, Ministerul Justiției al RM, la fel, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel şi hotărârii primei instanțe cu emiterea noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă ca fiind depusă tardiv. În motivarea recursului invocă dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o ilegală și neîntemeiată deoarece, a fost adoptată cu încălcarea și aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural şi prin aprecierea arbitrară a probelor.

Menționează că conform prevederilor art.2 alin.(1) şi(2) şi art. 3 alin. (2) al Legii nr.87 din 21 aprilie 2011, privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârilor judecătorești, orice persoană ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la rejudecarea cauzei într-un termen rezonabil, poate adresa o cerere de chemare în judecată în condițiile acestei legi și a legislației procesual civile, privind constatarea încălcării acestui drept și repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare. În situația în care se pretinde încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, cerere de chemare în judecată poate fi depusă în cadrul examinării cauzei în decurs a 6 luni de la intrarea în vigoare a actului judecătoresc de dispoziție.

Invocă că, în condițiile în care hotărârea judecătorească constituie actul judecătoresc de dispoziție adoptat în pricina civilă, prin care Cojocari Stela și Cojocari Ion pretind la durata nerezonabilă a procedurilor, a devenit definitivă și irevocabilă la 16 ianuarie 2013, respectiv de la această dată începe să curgă termenul de 6 luni. Susține că cererea de chemare în judecată a fost depusă la 17 iulie 2013, astfel, consideră că cererea a fost depusă peste termenul stabilit prin norma citată anterior, iar intimaţii nu au solicitat repunerea în termen și nu au prezentat careva motive temeinic justificate în acest sens, pe cînd instanța de apel a omis să constate faptul că cererea a fost depusă tardiv, limitându-se doar la exprimarea motivelor declarate în apel.

Examinând temeiurile recursurilor, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile declarate de Cojocari Stela, Cojocari Ion şi Ministerul Justiției al RM sunt inadmisibile din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în 3 cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de către Cojocari Stela, Cojocari Ion şi Ministerul Justiţiei al RM nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, or recurenţii nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel. Mai mult, argumentele invocate în recursuri se axează asupra fondului cauzei, constituind o reproducere a celor aduse în cererea de apel.

Prin urmare, argumentele recursurilor nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursurile declarate de către Cojocari Stela, Cojocari Ion şi Ministerul Justiției al RM asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de către Cojocari Stela, Cojocari Ion şi Ministerul Justiţiei al RM ca inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursurile declarate de către Cojocari Stela, Cojocari Ion şi Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova se consideră inadmisibile. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Druţă Tamara Chişca-Doneva 4