2ra-903/14 — Încasarea datoriei

La 21 noiembrie 2012 reclamantul ÎMGFL nr.17 a înaintat cererea de chemare în judecată împotriva lui Vasile Gulivati, Alexandr Gulivati şi intervenientului accesoriu SA „Termocom” în procedura planului, solicitînd încasarea datoriei pentru prestarea serviciilor în mărime de 16997,13 lei.

În motivarea acţiunii ÎMGFL nr.17 a invocat că, în baza contului personal deschis la ÎMGFL-17, pe numele pîrîtului, SA „Termocom” în procedura planului, a livrat energia termică.

În rezultatul neachitării plăţii pentru serviciile prestate, la 01 noiembrie 2012, pîrîţii au acumulat o datorie în mărime de 16997,13 le, iar conform art.10, 17-18 din hotărîrea Guvernului nr.191 din 19 februarie 2002, proprietarii şi chiriaşii locuinţelor sunt obligaţi să achite la timp serviciile comunal-locative, inclusiv consumul de energie electrică.

Pe parcursul examinării pricinii, reclamantul a înaintat cerere de concretizare, prin care a solicitat încasarea datoriei în sumă de 18135,11 lei şi taxa de stat la înaintarea acţiunii în mărime de 509,91 lei. Poziţia instanţei de fond:

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.Chişinău din 10 iunie 2013, acţiunea a fost respinsă. Instanţa de fond a reţinut că ÎMGFL nr.17 nu a prezentat probe în susţinerea cererii de chemare în judecată şi nu a îndeplinit indicaţiile din încheierea Judecătoriei Rîşcani mun.Chişinău din 14 decembrie 2012 şi anume de a prezenta: contractul de livrare a energiei termice, încheiat cu SA „Termocom”, statutul ÎMGFL nr.17, dovada expedierii reclamaţiei, dovada livrării energiei termice. Poziţia instanţei de apel:

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 octombrie 2013, apelul declarat de către ÎMGFL-17 a fost admis cu casarea hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun.Chişinău şi emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea ÎMGFL-17 a fost admisă, dispunîndu-se încasarea din contul lui Vasile Gulivati în beneficiul ÎMGFL-17 a datoriei în sumă de 18135,11 lei şi taxa de stat în mărime de 509,91 lei.

Instanţa de apel a reţinut că SA „Termocom” în procedura planului, a prestat servicii de furnizare a energiei termice ÎMGFL -17 în temeiul contului personal deschis la prestatorul de servicii. La rîndul său ÎMGFL-17, fiind organul abilitat de gestionare a blocului locativ din str.A.Doga 45/1, mun.Chişinău, a distribuit energie termică în apartamentul nr.26 ce aparţine cu drept de proprietate lui Vasile Gulivati şi Alexandru Gulivati, iar beneficiarul serviciilor de energie termică, Vasile Gulivati neachitînd serviciile prestate, la 01 aprilie 2013 a acumulat o datoriei în mărime de 18135,11 lei. Mai mult ca atît, instanţa de apel a concluzionat că Vasile Gulivati recunoaşte existenţa datoriilor pentru agentul termic prin faptul achitării sumelor de bani întru stingerea datoriilor. Solicitarea recurentului:

La 18 decembrie 2013 Vasile Gulivati, a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 17 octombrie 2013, solicitînd casarea acesteia şi menţinerea Judecătoriei Rîşcani mun.Chişinău din 10 iunie 2013. Argumentele părţilor:

În motivarea recursului recurentul a indicat că instanţa de apel a încălcat sau a aplicat eronat normele de drept material.

Totodată a menţionat că instanţa de apel deşi s-a expus în motivarea deciziei asupra repunerii în termen a apelului ÎMGFL-17, aceasta de fapt nu a emis nici un act de dispoziţie în acest sens, iar în dispozitivul său nu se regăseşte dispoziţia prin care se repune cererea de apel în termen, ba chiar mai mult, ÎMGFL-17 nici nu a solicitat repunerea în termen şi nu a probat omiterea motivată a acestuia.

La fel, recurentul a invocat că, prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat încasarea de la pîrîţii Vasile Gulivati şi Alexandr Gulivati a datoriei, pe cînd instanţa de apel a dispus încasarea din contul doar a lui Vasile Gulivati a datoriei, iar în dispozitivul său instanţa de apel nu a menţionat şi despre pîrîtul Alexandr Gulevati. Aprecierea instanţei de recurs:

Analizînd legalitatea şi temeinicia deciziei atacate, prin prisma argumentelor invocate în cererea de recurs, Colegiul consideră recursul drept întemeiat şi urmează a fi admis din următoarele motive.

În conformitate cu art.445 alin.(1) lit.c) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs.

Înaintînd acţiunea în judecată împotriva lui Vasile Gulivati şi Alexandr Gulivati, intervenient accesoriu SA „Termocom” în procedura planului, ÎMGFL nr.17 a solicitat încasarea datoriei pentru serviciile prestate.

Fiind investită cu acţiunea în cauză, prima instanţă, a ajuns la concluzia netemeiniciei acţiunii şi respingerii acesteia.

Judecînd apelul declarat de către ÎMGFL-17, instanţa de apel a considerat de a-l admite, a casa hotărîrea primei instanţe şi a emite o nouă hotărîre de admitere a acţiunii prin care a fost încasat din contul lui Vasile Gulivati în beneficiul ÎMGFL-17 datoria în sumă de 18135,11 lei.

În conformitate cu art. 240 al. (3) CPC, instanţa judecătorească adoptă hotărîrea în limitele pretenţiilor înaintate de reclamant.

Iar dispoziţiile art. 241 al. (4)-(6) CPC, prevăd că în partea descriptivă se indică succint pretenţiile reclamantului, obiecţiile pîrîtului şi explicaţiile celorlalţi participanţi la proces. În motivare se indică: circumstanţele pricinii, constatate de instanţă, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanţe, argumentele invocate de instanţă la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanţa. Dispozitivul cuprinde concluzia instanţei judecătoreşti privind admiterea sau respingerea integrală sau parţială a acţiunii, repartizarea cheltuielilor de judecată, calea şi termenul de atac al hotărîrii.

La caz se constată că contrar prevederilor normelor enunţate mai sus, verificînd legalitatea hotărîrii primei instanţe, instanţa de apel, deşi în motivare s-a expus asupra repunerii apelului declarat de către ÎMGFL nr.17 în termenul de atac, în dispozitivul deciziei, instanţa nu a dispus acest fapt.

Or, din actele cauzei nu reiese că apelantul ÎMGFL nr.17 ar fi solicitat repunerea în termen a apelului, cu anexarea cărorva probe ce ar demonstra temeinicia omiterii acestuia, cu atît mai mult că ultima nici nu a fost prezentă la şedinţa de judecată din 17 octombrie 2013 la care a fost emisă şi decizia Curţii de Apel Chişinău, fapt confirmat prin procesul-verbal al şedinţei de judecată.

Totodată se remarcă că ÎMGFL nr.17 a înaintat acţiunea în judecată împotriva lui Gulivati Vasile şi Gulivati Alexandr cu privire la încasarea solidară a datoriei, însă instanţa de apel a dispus încasarea datoriei doar de la Gulivati Vasile, nu şi de la Gulivati Alexandr, modificînd unilateral pretenţiile din cererea de chemare în judecată, or o astfel de concretizare de către ÎMGFL nr.17 nu a fost înaintată.

Astfel, instanţa de recurs reţine că instanţa de apel judecînd apelul urma să soluţioneze raportul juridic apărut şi să verifice legalitatea hotărîrii primei instanţe în limitele pretenţiilor invocate şi motivelor aduse în susţinerea acestora.

Pe cînd, la caz se constată că instanţa de apel a soluţionat pricina fără a intra în esenţa pretenţiilor înaintate şi susţinute de către ÎMGFL nr.17, expunîndu-se asupra unor pretenţii care nu au fost înaintate, astfel ieşind din limitele cerinţelor înaintate, fapt ce constituie o încălcare a prevederilor art. 240 alin. (3) CPC, circumstanţă care direct impune casarea unei astfel de decizii.

Faţă de cele ce preced, se impune admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel, cauza urmînd a fi trimisă la instanţa de apel în vederea rejudecării acesteia cu respectarea principiilor ce guvernează litigiul în cauză.

La rejudecarea pricinii instanţa de apel urmează să ţină cont de cele menţionate mai sus, să creeze condiţii obiective şi egale părţilor pentru realizare şi exercitare drepturilor sale procedurale şi rejudecînd pricina, să emită o hotărîre întemeiată şi legală.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit.c) CPC, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e: Se admite recursul declarat de Vasile Gulivati. Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 octombrie 2013 şi se trimite la rejudecare în apel la Curtea de Apel Chişinău, în alt complet de judecată, cauza civilă la cererea Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr.17 împotriva lui Vasile Gulivati, Alexandr Gulivati cu privire la încasarea datoriei. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Elena Covelenco Dumitru Mardari Galina Stratulat