2ra-1029/14 — Constatarea încălcării dreptului la executarea hotărîrii în termen rezonabil şi repararea prejudiciului

Judecătoria Buiucani Dosarul nr. 2ra-1029/14 Judecător: I.Gancear Curtea de Apel Chişinău Judecători: D.Manole, E.Fistican, N.Traciuc Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 02 aprilie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecători: Tamara Chişca-Doneva, Ion Druţă, Valentina Clevadî, Iuliana Oprea judecînd recursul declarat de Ministerul Justiţiei al RM, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Ermurachi Andrei împotriva Ministerului Justiţiei al RM privind constatarea faptului încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 05 noiembrie 2013, CONSTATĂ : La 28.01.2013, Ermurachi Andrei a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei al RM privind constatarea încălcării dreptului de executare în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti şi încasarea a sumei de 100000 lei prejudiciu moral.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, prin hotărîrea instanţei de contencios administrativ al Curţii de Apel Chişinău din 25.06.2009, Consiliul mun. Chişinău a fost obligat să-i acorde reclamantului cu toţi membrii familiei sale, spaţiu locativ. Prin decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 23.12.2009, recursul Consiliul mun. Chişinău a fost respins şi menţinută hotărîrea primei instanţe. Menţionează reclamantul că, la 10.02.2010 s-a adresat cu cerere către Consiliul mun. Chişinău privind executarea benevolă a hotărîrii judecătoreşti, însă în termenul de 30 zile hotărîrea nu a fost executată, fapt pentru care a fost depusă spre executare silită.

Prin încheierea executorului judecătoresc din 12.10.2010, în scopul asigurării executării, a fost aplicat sechestru pe apartamentul nr.44 din str. L.Deleanu, 9/2, mun. Chişinău, care prin decizia Colegiului civil al Curţii de Apel Chişinău din 25.01.2011 a fost anulată, iar documentul executoriu n-a fost executat pînă la moment. Indică reclamantul că, din 23.12.2009 şi pînă în prezent au trecut trei ani, iar hotărîrea instanţei de contencios administrativ al Curţii de Apel Chişinău din 1 25.06.2009 nu a fost executată, astfel fiind încălcat dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti. Consideră că, prin acţiunile de neexecutare a hotărîrii judecătoreşti i-a fost cauzat un prejudiciu moral în sumă de 100 000 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 18 aprilie 2013, a fost admisă parţial acţiunea, s-a constatat încălcarea dreptului la executare în termen rezonabil a hotărîrii instanţei de contencios administrativ a Curţii de Apel Chişinău din 25 iunie 2009 şi s-a încasat din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiţiei al RM în beneficiul lui Ermurachi Andrei suma de 10 000 lei cu titlu de despăgubire pentru prejudiciu moral. În rest acţiunea a fost respinsă.

În susţinerea soluţiei, instanţa de fond a reţinut prevederile art. 2 alin. (1), 4 alin. (1) şi 5 alin. (1) al Legii nr. 87 din 21.04.2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, art. 1422 alin. (1) şi 1423 CC, constatînd că este evidentă încălcarea dreptului reclamantului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti irevocabile, deoarece din 23.12.2009 şi pînă la momentul examinării prezentei cauze, hotărîrea nu a fost executată. La 15.05.2013, Ministerul Justiţiei al RM a declarat apel împotriva hotăririi primei instanţe, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii Judecătoriei Buiucani, mun Chişinău din 18 aprilie 2013 cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii.

În motivarea apelului, apelantul a invocat că, instanţa de fond nu a luat în considerare, alin. (2) al art 5 din Legea nr.87 din 21.04.2011, potrivit căruia instanţa de judecată la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, poate decide că simpla constatare a încălcării dreptului reprezintă prin sine o satisfacţie. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 noiembrie 2013, a fost respins apelul declarat de Ministerul Justişiei al RM şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun.Chişinău din 18 aprilie 2013. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelanţi nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului.

Totodată, a fost indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată. Considerînd ilegală decizia instanţei de apel, la 31.01.2014, Ministerul Justiţiei al RM a depus recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, modificarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 05.11.2013 şi a hotărîrii Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 18.04.2013 în sensul diminuării sumei acordate. În motivarea recursului, recurentul a invocat interpretarea eronată a legii.

Astfel, Ministerul Justiţiei a menţionat că o simplă amînare sau întîrziere în executare nu poate fi catalogată ca neexecutare, or, jurisprudenţa CEDO califică că o întîrziere poate fi justificată în anumite circumstanţe. Mai susţine că hotărîrea a cărei neexecutare se invocă, obligă administraţia publică locală să acorde spaţiu locativ în posesie şi folosinţă şi nicidecum în proprietate. 2 Recurentul mai indică că suma prejudiciului moral este excesită în raport cu sumele încasate perioada de neexecutare în cauze similare. Potrivit art. 440 alin. (2) CPC, recursul înaintat de Ministerul Justiţiei al RM a fost considerat admisibil şi transmis spre examinare într-un complet din 5 judecători. Potrivit art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

Judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în instanţa de apel şi verificînd, în limitele invocate în recurs, legalitatea deciziei atacate, Colegiul conchide temeinicia parţială a acestuia, pornind de la următoarele. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să-l admită şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre. Instanţa de recurs consideră că, instanţele de judecată corect au admis parţial cerinţele reclamantului, deoarece cu certitudine s-a constatat că, hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 25.06.2009 nu este executată pînă în prezent, ceea ce constituie de fapt o încălcare a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti.

Însă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit constată că admiterea pretenţiei de încasare a prejudiciului moral în cuantum de 10 000 euro este neîntemeiată. În conformitate cu art. 2 alin. (1) al Legii nr. 87 din 21.04.2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti poate adresa în instanţă de judecată o cerere de chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări şi repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condiţiile stabilite de prezenta lege şi de legislaţia procesuală civilă.

Conform alin. (6) al aceluiaşi articol, mărimea reparaţiei prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti se stabileşte de instanţa de judecată în fiecare caz în parte, în funcţie de circumstanţele cauzei în cadrul căreia a fost comisă încălcarea, precum şi de pretenţiile invocate de reclamant, de complexitatea cauzei, de comportamentul reclamantului, de conduita organului de urmărire penală, a instanţei de judecată şi a autorităţilor relevante, de durata încălcării şi de importanţa procesului pentru reclamant.

Potrivit prevederilor art. 1422 Cod civil, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferinţe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie, instanţa de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparaţia prejudiciului prin echivalent bănesc. Instanţa de recurs reţine că, în cazul cînd se constată o neexecutare continuă, termenul nerezonabil se va aprecia doar de la data naşterii obligaţiei de executare (dies a quo) şi pînă la ziua adoptării hotărîrii cu privire la o eventuală constatare a violării/neviolării dreptului declarat de Articolul 6 § 1 din Convenţie.

3 În speţă, este relevantă jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia, neexecutarea unei hotărîri judecătoreşti pronunţată de orice instanţă trebuie privită ca o parte integrantă a „procesului” în sensul articolului 6 al Convenţiei (Hornsby v. Greece, Istrate v. Moldova). Mai mult ca atît, potrivit materialelor dosarului s-a constatat cu certitudine că, neexecutarea hotărîrii judecătoreşti nu-i poate fi imputată intimatului. În acest context, Colegiul reţine că prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 25.06.2009, menţinută prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 23.12.2009, a fost obligat Consiliul municipal Chişinău să-l asigure pe Ermurachi ndrei cu spaţiu locativ conform normelor în vigoare.

Din materialele cauzei urmează că Ermurachi Andrei s-a adresat cu o cerere către Consiliul mun. Chişinău, iar ulterior şi către executorul judecătoresc Ungureanu Oleg, prin care a solicitat executarea hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 25.06.2009. Potrivit încheierii executorului judecătoresc Ungureanu Oleg din 28.08.2009, s-a dispus primirea spre executare a documentului executoriu nr.3-1493/09 din 25.06.2009 cu privire la obligarea Consiliului municipal Chişinău să-i acorde lui Ermurachi Andrei spaţiu locativ conform normelor în vigoare. Ulterior, prin închierea executorului judecătoresc Ungureanu Oleg din 12.10.2010, în scopul asigurării executării documentului executoriu menţionat, a fost aplicvat sechestru pe apartamentul nr. 44 din str. L.Deleanu, 9/2, mun.

Chişinău, care prin decizia Curţii de Apel Chişinău a fost anulat. Astfel, pînă în prezent hotărîrea judecătorească din 25.06.2009 nu a fost executată, motiv din care Ermurachi Andrei s-a adresat în instanţa de judecată cu cerere privind constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti şi repararea prejudiciului moral cauzat prin această încălcare. Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, prima instanţă a constatat încălcarea dreptului lui Ermurachi Andrei la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti irevocabile şi a încasat din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Ermurachi Andrei cu titlu de prejudiciu moral suma de 10 000 lei.

Concluziile primei instanţe, au fost apreciate ca fiind juste şi de către instanţa de apel. În opinia instanţei de recurs, corect a fost constatată încălcarea dreptului intimatului Ermurachi Andrei la executarea în termen a hotărîrii judecătoreşti din 25.06.2009 privind obligarea Consiliului municipal Chişinău de a acorda spaţiul locativ, însă cerinţa de încasare dispusă în cuantum de 10 000 lei în vederea reparării prejudiciului moral, raportată la circumstanţele cauzei şi criteriile expuse mai sus, neîntemeiat a fost admisă de către instanţele de judecată, în această parte concluziile fiind neobiective şi rezultate din interpretarea eronată a normelor de drept material şi aprecierea incorectă a probelor din dosar.

Conform art. (5) din Legea nr. 87 din 21.04.2011, în urma constatării faptului că a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, instanţa de judecată decide asupra acordării unei satisfacţii echitabile de la bugetul de stat în contul reparării prejudiciului moral, material, precum şi a costurilor şi a cheltuielilor de judecată. La constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, instanţa 4 de judecată poate decide că simpla constatare a încălcării dreptului reprezintă prin sine o satisfacţie echitabilă pentru prejudiciul moral.

Reglementări similare se regăsesc şi în art. 41 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Astfel, la aprecierea prejudiciului moral se ţine cont de caracterul individual al fiecărei cauze, iar aceasta se face în raport cu criteriile de apreciere, cum este complexitatea cauzei, durata neexaminării, comportamentul părţilor, precum şi miza pentru reclamant. De asemenea, la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, instanţa de judecată poate decide că simpla constatare a încălcării dreptului, prezintă prin sine o satisfacţie echitabilă pentru prejudiciul moral şi în acest sens a se ţine cont de caracterul individual al fiecărei cauze.

Or, hotărîrile privind obligarea Consiliului mun. Chişinău să acorde spaţiu locativ unor subiecţi de drept, poartă un caracter specific şi asta deoarece fondul municipal de spaţiu locativ este epuizat. În context, neexecutarea categoriei date de hotărîri nu ţine de conduita de rea-credinţă a debitorului sau a organului împuternicit să contribuie la executarea lor (executorul judecătoresc), ci de imposibilitatea executării acestor hotărîri din motive mai presus de voinţa părţilor implicate. Astfel, lipsa spaţiului locativ disponibil în fondul municipal, deşi este un argument forte, nu exclude în totalitate obligativitatea executării acestor hotărîri. Mărimea despăgubirii, în esenţă, trebuie să depindă de comportamentul executorului şi creditorului.

Însă, în acelaşi timp, întîrzierea executării lor din motivele menţionate, nu poate justifica încasarea unor despăgubiri morale materializate în cuantum bănesc. Anume din aceste considerente, legiuitorul a prevăzut că simpla constatare a încălcării dreptului reprezintă prin sine o satisfacţie echitabilă pentru prejudiciul moral. În concluzie, Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie recunoaşte încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, însă ţinînd cont de circumstanţele cauzei în cadrul căreia a fost comisă încălcarea, de conduita autorităţilor relevante, precum şi de durata neexecutării hotărîrii judecătoreşti, consideră neîntemeiată încasarea sumei de 10 000 lei, acordată cu titlul de prejudiciu moral, stabilind că simpla constatare a încălcării dreptului reprezintă prin sine o satisfacţie echitabilă pentru prejudiciul moral.

La caz, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie invocă jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauza Amihalachioae v.Moldova, unde Curtea a consideră că constatarea unei violări constituie în sine o satisfacţie echitabilă suficientă pentru orice prejudiciu moral eventual suferit de reclamant. Astfel, din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Ministerul Justiţiei al RM, de a casa hotărîrea instanţei de fond şi decizia instanţei de apel în partea încasării prejudiciului moral şi a emite o hotărîre nouă în această parte de respingere a acţiunii.

5 În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se admite recursul declarat de Ministerul Justiţiei al RM. Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 noiembrie 2013 şi hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 18 aprilie 2013 în partea încasării din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiţiei al RM în beneficiul lui Ermurachi Andrei a 10 000 lei cu titlu de despăgubire pentru prejudiciu moral şi se emite o hotărîre nouă în această parte de respingere a acţiunii. În rest decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe se menţin.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Druţă Valentina Clevadî Iuliana Oprea 6