2ra-904/14 — Repararea prejudiciului moral şi material

dosarul nr. 2ra-904/14 prima instanţă: Iu. Potîngă instanţa de apel: N. Vascan, I. Secrieru şi Iu. Cotruţă ÎNCHEIERE 26 martie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii: Oleg Sternioală şi Tatiana Vieru examinând admisibilitatea recursului declarat de Ministerul Finanţelor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Dumitru Ungureanu împotriva Ministerului Finanţelor, intervenient accesoriu Departamentul Instituţiilor Penitenciare, cu privire la compensarea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău 20 noiembrie 2013, prin care a fost respinsă cererea de apel declarată de Ministerul Finanţelor cu menţinerea hotărârii Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău din 22 martie 2013, c o n s t a t ă: La 15 decembrie 2010, Dumitru Ungureanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor cu privire la compensarea prejudiciului material şi moral.

În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că prin încheierea Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău din 20 mai 2010 a fost recunoscută ilegalitatea deţinerii primului în Penitenciarul nr. 13 oraşul Chişinău. Dumitru Ungureanu a menţionat că a fost deţinut în condiţii inumane. Consideră, reclamantul, că pentru prejudiciul adus sănătăţii sale, fiecare zi de deţinere este echivalată cu suma de 500 lei. Astfel, pentru perioada de 8 luni şi 15 zile cît a fost deţinut ilegal în Penitenciarul nr. 13 oraşul Chişinău, reclamantului urmează a-i fi compensat prejudiciul material în sumă de 129000 lei.

Pentru faptul că în perioada deţinerii sale nu a avut nicio întrevedere cu rudele sale, pentru că a stat într-aceeaşi celulă cu deţinuţi bolnavi, fiind supus pericolului de a fi infectat, pentru conduita organelor de drept care au tergiversat procesul aproape 3 ani, lui Dumitru Ungureanu i-a fost cauzat şi prejudiciu moral, care-l estimează, de asemenea, la suma de 129000 lei. 1 Solicită, reclamantul admiterea cererii de chemare în judecată, încasarea din contul Ministerului Finanţelor în beneficiul său a sumei totale de 258000 lei drept despăgubiri pentru deţinerea ilegală în Penitenciarul nr. 13 oraşul Chişinău. Prin încheierea Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău din 13 aprilie 2011, a fost atras în proces Departamentul Instituţiilor Penitenciare în calitate de intervenient accesoriu.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău din 22 martie 2013, acţiunea a fost admisă parţial, fiind încasat din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Dumitru Ungureanu prejudiciul material în sumă de 5000 lei. În rest, acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău 20 noiembrie 2013, a fost respinsă cererea de apel declarată de Ministerul Finanţelor cu menţinerea hotărârii Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău din 22 martie 2013. La 30 decembrie 2013 Ministerul Finanţelor a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărârii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acţiunii.

În conformitate cu art. 434 al.(1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Astfel, recursul declarat la 30 decembrie 2013 este depus în termen. Recurentul, Ministerul Finanţelor, în motivarea recursului a indicat că, instanţele de judecată la adoptarea hotărârilor contestate au încălcat normele de drept material, nu au constatat şi elucidat circumstanţele care au importanţă pentru examinarea justă a pricinii. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art.439 alin.(2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. La 10 februarie 2014, Curtea Supremă de Justiţie a expediat în adresa lui Dumitru Ungureanu şi în adresa Departamentului Instituţiilor Penitenciare, cererea de recurs cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei. Până la examinarea pricinii, nicio parte nu a depus referinţă la cererea de recurs, prin care să-şi exprime opinia referitor la recursul declarat.

În conformitate cu art.439 alin.(3) codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2). Audiind raportul verbal al judecătorului raportor şi verificând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului 2 civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art.432 alin.(1) Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate, iar alineatul (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Colegiul menţionează că, Ministerul Finanţelor, în cererea de recurs nu a invocat nici unul din temeiurile de declarare prevăzute la art.432 alin.(2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art.433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 440 alin.(1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 şi nu conţine nici o referire cu privire la fondul recursului. Completul judiciar indică că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.

În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenţei CEDO că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură şi aplicarea corectă a legii materiale, iar în esenţa lor argumentele recursului care sânt similare argumentelor invocate în instanţa de apel, au fost verificate minuţios, la judecarea pricinii în ordine de apel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Ministerul Finanţelor, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, 3 d i s p u n e: Recursul declarat de Ministerul Finanţelor se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecător Svetlana Novac Judecătorii Oleg Sternioală Tatiana Vieru 4