2ra-940/14 — Constatarea încălcării principiului operativităţii şi a termenilor de examinare a litigiilor individuale de muncă

prima instanţă: N. Simciuc dosarul nr.2ra-940/14 instanţa de apel: N. Budăi, I. Muruianu, A. Nogai ÎNCHEIERE 26 martie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî, Ion Corolevschi examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Anatolie Focşa, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Anatolie Focşa împotriva Ministerului Justiţiei cu privire la constatarea încălcării principiului operativităţii şi a termenelor de examinare a litigiilor de muncă şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 05 septembrie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Anatolie Focşa şi menţinută hotărârea Judecătoriei Buiucani municipiul Chişinău din 01 octombrie 2013, prin care acţiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă: La 04 iulie 2013, Anatolie Focşa a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei cu privire la constatarea încălcării principiului operativităţii şi a termenelor de examinare a litigiilor de muncă şi repararea prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că la 18 septembrie 2012, a depus la Judecătoria Căuşeni o cerere de chemare în judecată cu privire la obligarea Primăriei or. Căuşeni de a emite actul privind stabilirea gradului de salarizare, a treptei de salarizare şi a salariului său de funcţie începând cu 01 aprilie 2012 în modul prevăzut de Hotărârea Guvernului RM nr. 331 din 28 mai 2012, obligarea recalculării salariului începând cu 01 aprilie 2012, recalculării indemnizaţiilor de acordare a concediului anual de odihnă şi a ajutoarelor materiale conform noului sistem de salarizare aplicat de la 01 aprilie 2012, compensarea pierderilor ca rezultat al neachitării la timp a plăţilor cuvenite pentru fiecare zi de întârziere în mărime de 0,1 % din suma neplătită în termen, încasarea dobânzii şi repararea prejudiciului moral.

Menţionează că conform art. 355 alin. (3) din Codul muncii, instanţa de judecată va convoca părţile în litigiu timp de 10 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii, însă Judecătoria Căuşeni a convocat părţile abia pentru 05 noiembrie 2012. Susţine că în şedinţa de judecată din 05 noiembrie 2012, Primăria or. Căuşeni a înaintat o cerere de strămutare a cauzei, iar prin decizia Curţii de Apel Bender din 28 noiembrie 2012 cererea de strămutare a fost respinsă. 1 Conform încheierii de pregătire a pricinii pentru dezbaterile judiciare din 15 ianuarie 2013, prima instanţă a dispus acceptarea cererii sale de chemare în judecată, cu stabilirea unui termen pînă la 20 februarie 2013 pentru ca Primăria or.

Căuşeni să depună referinţă, iar conform citaţiei Judecătoriei Căuşeni din 01 martie 2013, prima instanţă a fixat şedinţa de judecată abia pe 08 aprilie 2013. Afirmă că în legătură cu faptul că Primăria or. Căuşeni se eschiva de la executarea obligaţiunilor sale, iar prima instanţă nu a întreprins măsurile de rigoare, şedinţa de judecată a fost amânată pentru 12 aprilie 2013, ulterior pentru 17 aprilie 2013 şi 25 aprilie 2013, iar la 08 mai 2013, a fost emisă hotărârea de admitere a acţiunii. Consideră că instanţa de judecată a încălcat principiul operativităţii examinării litigiilor de muncă prevăzut de art. 350 lit. d) din Codul muncii şi termenul de examinare a litigiilor de muncă prevăzut de art. 355 alin. (3) şi (4) din Codul muncii.

De asemenea, consideră că din vina instanţei de judecată, examinarea litigiului de muncă s-a tergiversat peste 8 luni, fiindu-i cauzat un prejudiciu moral. Prin urmare, solicită constatarea încălcării principiului operativităţii şi a termenilor de examinare a litigiilor individuale de muncă şi repararea prejudiciului moral în sumă de 100000 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani municipiul Chişinău din 01 octombrie 2013 acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 decembrie 2013 a fost respins apelul declarat de către Anatolie Focşa şi menţinută hotărârea primei instanţe. La 27 decembrie 2013, în termenul prevăzut de lege, Anatolie Focşa a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerând admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acţiunii.

Recurentul Anatolie Focşa, în motivarea recursului, a indicat că nu este de acord cu hotărârile judecătoreşti. Menţionează că din cererea sa de chemare în judecată rezultă că el a solicitat constatarea încălcării principiului operativităţii şi a termenilor de examinare a litigiilor individuale de muncă şi repararea prejudiciului moral, însă instanţele judecătoreşti nu s-au pronunţat asupra pretenţiei cu privire la constatarea faptului încălcării principiului operativităţii şi a termenilor de examinare a litigiilor individuale de muncă. Susţine că conform art. 355 alin. (3) din Codul muncii, instanţa de judecată urmează să convoace părţile litigiului în timp de 10 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii, iar conform art. 355 alin. (4) din Codul muncii, instanţa de judecată va examina cererea de soluţionare a litigiului individual de muncă în termen de cel mult 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării cererii.

Afirmă că în conformitate cu art. 190 CPC, judecătorul după ce constată că pricina este pregătită suficient pentru dezbateri judiciare pronunţă o încheiere care stabileşte termenul de judecare a pricinii în şedinţă de judecată, notificând părţilor şi participanţilor la proces locul, data şi ora şedinţei. Invocă că termenul de judecată se stabileşte astfel încât de la prima citaţie pârâtul trebuie să aibă la dispoziţie cel puţin 15 zile pentru a-şi pregăti apărarea, iar în procese urgente, cel puţin 5 zile. 2 Mai invocă că art. 191 CPC prevede situaţii în care poate fi stabilit un alt termen pentru şedinţa de judecată, însă litigiile de muncă se bucură de o examinare prioritară în comparaţie cu alte categorii de litigii.

Menţionează că complexitatea soluţionării litigiilor individuale de muncă nu poate servi drept motiv pentru depăşirea termenului de 30 zile calendaristice, stabilit de Codul muncii. Susţine că prima instanţă a concluzionat că tergiversarea examinării cauzei este întemeiată, întemeiate fiind şi amînările şedinţelor de judecată, însă instanţa nu a argumentat prin prisma căror prevederi legale şi în baza căror probe a ajuns la această concluzie, iar instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra motivelor invocate în apel.

Or, instanţa judecătorească este obligată să-şi motiveze soluţiile şi concluziile, să furnizeze toate răspunsurile la întrebările care sunt pertinente pentru rezultatul procesului şi necesită un răspuns special în hotărâre, iar în cazul în care instanţa de judecată se abţine de a da un răspuns special şi explicit la cele mai importante întrebări, fără a acorda părţii care a formulat-o posibilitatea de a şti dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o încălcare a art. 6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC. Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Anatolie Focşa nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

3 În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că instanţa de apel şi prima instanţă au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate şi au aplicat corect normele de drept material, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul lui Anatolie Focşa ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul lui Anatolie Focşa se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Iulia Sîrcu judecătorul Judecătorii Valentina Clevadî Ion Corolevschi 4