2rac-160/14 — Încasarea datoriei şi a venitului ratat

dosarul nr. 2rac-160/14 prima instanţă: S. Lazari instanţa de apel: N. Craiu, L. Bulgac şi A. Minciuna ÎNCHEIERE 19 martie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii: Oleg Sternioală şi Tatiana Vieru examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Agroalimgrup”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Agroalimgrup” împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „Polimercolor” cu privire la încasarea sumei datorate şi a venitului ratat, precum şi la cererea reconvenţională înaintată de Societatea cu Răspundere Limitată „Polimercolor” împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „Agroalimgrup” cu privire la încasarea sumelor, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 25 noiembrie 2013, prin care a fost respinsă cererea de apel declarată de Societatea cu Răspundere Limitată „Agroalimgrup” cu menţinerea hotărârii Judecătoriei Buiucani municipiul Chişinău din 06 aprilie 2012, c o n s t a t ă: La 16 mai 2011, Societatea cu Răspundere Limitată „Agroalimgrup” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „Polimercolor” cu privire la încasarea sumei datorate şi a venitului ratat.

În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că potrivit facturii nr.ET 547703 din 25 noiembrie 2010, a livrat pîrîtului butelii de sticlă în cantitate de: „Barbara” 0,5 l - 6238 bucăţi, „Barbara” 0,75 l - 5592 bucăţi, „Barbara” 1 l - 3528 bucăţi pentru prestarea serviciilor de decorare. Reclamantul consideră că serviciile prestate de Societatea cu Răspundere Limitată „Polimercolor” au fost necalitative, rezultînd din lotul de probă livrat cu butelii de sticlă decorate în cantitate de 2372 bucăţi din 10 ianuarie 2011. Defectele depistate sub formă de exfoliere a stratului de lac de pe sticlă făceau imposibil folosirea respectivei butelii în ciclul de producţie ulterior. 1 Mai indică reclamantul că actul cu privire la lucrările efectuate pentru buteliile de sticlă primite nu este semnat, lipsind confirmarea acceptării acestor servicii.

La 04 martie 2011, precum şi la 22 martie 2011, reprezentantul Societăţii cu Răspundere Limitată „Agroalimgrup” a expediat cîte o scrisoare în adresa pîrîtului cu cerinţa privind returnarea restului recipientelor din sticlă în formă curată, cerinţă care a fost ignorată de către ultimul. Reclamantul a afirmat că a suferit pierderi semnificative din cauza imposibilităţii utilizării buteliilor de sticlă în procesul de fabricaţie, precum şi din cauza eşecului de a-şi onora obligaţiunile contractuale faţă de un client. Venitul ratat ca urmare a celor menţionate, a constituit suma de 53000 lei. La data înaintării prezentei acţiuni, datoria companiei pîrîte faţă de Societatea cu Răspundere Limitată „Agroalimgrup” constituia suma de 95118 lei.

Solicită, reclamantul, încasarea în beneficiul său din contul pîrîtului a sumei de bază în mărime de 95118 lei, a venitului ratat în sumă de 53000 lei, precum şi cheltuielile de judecată în mărime de 3000 lei. La 13 ianuarie 2012, reprezentantul Societăţii cu Răspundere Limitată „Polimercolor” a depus cerere reconvenţională împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „Agroalimgrup” cu privire la încasarea sumelor (f.d 30). În motivarea cererii, a indicat că potrivit facturii nr. ET 547703 din 25 noiembrie 2010, Societatea cu Răspundere Limitată „Agroalimgrup” i-a transmis 17730 sticle pentru decorare comandînd acoperirea lor. Din cantitatea anterior menţionată, Societatea cu Răspundere Limitată „Agroalimgrup” au preluat 2372 sticle pentru urgentarea serviciului.

Cu o parte de sticlele preluate, pîrîtul a participat la o expoziţie, neavînd nicio pretenţie faţă de reclamant referitor la calitatea serviciului prestat. Consideră, Societatea cu Răspundere Limitată „Polimercolor” că în cazul în care pîrîtul avea careva pretenţii faţă de produsele preluate, partea urma de urgenţă să-i comunice acest fapt executorului serviciului pentru stoparea acoperii celeilalte cantităţi de sticle. Asemenea comunicări din partea pîrîtului n-au fost. Societatea cu Răspundere Limitată „Polimercolor” a executat comanda recepţionată, însă pîrîtul nu a achitat echivalentul acestui serviciu. A menţionat reclamantul că Societatea cu Răspundere Limitată „Agroalimgrup” sunt obligaţi să-i achite serviciile de acoperire a sticlelor în cantitate de 17730 bucăţi, serviciile de depozitare, pentru taxa de stat şi cheltuielile de judecată suportate.

Solicită, Societatea cu Răspundere Limitată „Polimercolor”, încasarea din contul Societăţii cu Răspundere Limitată „Agroalimgrup” în beneficiul său a sumei de 45015,62 lei pentru serviciile de acoperire a sticlelor, a sumei de 4536 lei pentru arenda spaţiului de păstrare a sticlelor, suma de 5000 lei pentru serviciile juridice şi 1486,55 lei pentru achitarea taxei de stat. 2 Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani municipiul Chişinău din 06 aprilie 2012, acţiunea depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Agroalimgrup” a fost respinsă ca neîntemeiată, iar cererea reconvenţională înaintată de Societatea cu Răspundere Limitată „Polimercolor” a fost admisă.

A fost dispusă încasarea din contul Societăţii cu Răspundere Limitată „Agroalimgrup” în beneficiul Societăţii cu Răspundere Limitată „Polimercolor” plata pentru serviciile prestate în sumă de 45015,62 lei, plata pentru arendarea spaţiului de păstrare în mărime de 4536 lei, taxa de stat achitată în sumă de 1486,55 lei şi cheltuielile pentru asistenţa juridică acordată în sumă de 5000 lei, iar în total suma de 56038,17 lei Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 25 noiembrie 2013, a fost respinsă cererea de apel declarată de Societatea cu Răspundere Limitată „Agroalimgrup” cu menţinerea hotărârii Judecătoriei Buiucani municipiul Chişinău din 06 aprilie 2012. La 24 ianuarie 2014 Societatea cu Răspundere Limitată „Agroalimgrup” a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărârii primei instanţe cu restituirea pricinii la rejudecare.

În conformitate cu art. 434 al.(1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Astfel, recursul declarat la 24 ianuarie 2014 este depus în termen. Recurentul, Societatea cu Răspundere Limitată „Agroalimgrup”, în motivarea recursului a indicat că, instanţele de judecată la adoptarea hotărârilor contestate au încălcat normele de drept material, nu au constatat şi elucidat circumstanţele care au importanţă pentru examinarea justă a pricinii. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art.439 alin.(2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. La 14 februarie 2014 Curtea Supremă de Justiţie a expediat în adresa Societăţii cu Răspundere Limitată „Polimercolor” cererea de recurs cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei. La 17 martie 2014, partea a depus referinţă prin care a solicitat respingerea recursului cu menţinerea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe.

În conformitate cu art.439 alin.(3) codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2). Audiind raportul verbal al judecătorului raportor şi verificând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. 3 În conformitate cu art.432 alin.(1) Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate, iar alineatul (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Colegiul menţionează că, Societatea cu Răspundere Limitată „Agroalimgrup”, în cererea de recurs nu a invocat nici unul din temeiurile de declarare prevăzute la art.432 alin.(2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art.433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 440 alin.(1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 şi nu conţine nici o referire cu privire la fondul recursului. Completul judiciar indică că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.

În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenţei CEDO că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.» (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură şi aplicarea corectă a legii materiale, iar în esenţa lor argumentele recursului care sânt similare argumentelor invocate în instanţa de apel, au fost verificate minuţios, la judecarea pricinii în ordine de apel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Agroalimgrup”, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, 4 d i s p u n e: Recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Agroalimgrup” se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecător Svetlana Novac Judecătorii Oleg Sternioală Tatiana Vieru 5