2ra-790/14 — Constatarea faptului încălcării drepturilor în privinţa mărcilor comerciale, drepturilor de autor, constatarea utilizării mărcilor comerciale, anularea mărcii

prima instanţă: N. Craiu dosarul nr. 2ra-790/2014 DECIZIE 19 martie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru, Elena Covalenco, Dumitru Mardari, Galina Stratulat examinînd recursul declarat de către Societatea cu răspundere limitată „Anmora- Lux”, reprezentată de avocatul Anatol Lupaşcu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii pe Acţiuni „Floarea Soarelui” împotriva Societăţii cu răspundere limitată „Anmora-Lux” cu privire la constatarea faptului încălcării drepturilor în privinţa mărcilor comerciale, drepturilor de autor, constatarea utilizării mărcilor comerciale, anularea mărcii nr. 21246 „Florilux”, obligarea retragerii din cont propriu a produselor pe care este aplicat semnul „Florilux”, împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 13 decembrie 2013, prin care a fost admisă parţial acţiunea c o n s t a t ă La 16 iulie 2013 SA „Floarea Soarelui” a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Anmora-Lux” cu privire la constatarea faptului încălcării drepturilor în privinţa mărcilor comerciale, drepturilor de autor, constatarea utilizării mărcilor comerciale, anularea mărcii nr. 21246 „Florilux”, obligarea retragerii din cont propriu a produselor pe care este aplicat semnul „Florilux”.

În motivarea acţiunii a invocat că, SA „Floarea Soarelui” este cel mai mare producător de uleiuri din Republica Moldova. Societatea activează din anul 1992 şi deţine o cotă parte de peste 80% din piaţa produselor de ulei din Republica Moldova. Reclamanta este deţinătorul a unui număr impunător de mărci comerciale înregistrate în Republica Moldova. Printre acestea, cele mai cunoscute sunt „Floarea Soarelui”, „Aroma Soarelui”, „Roua Soarelui”, „Floris” sau „AURUM 999,9” etc. Toate aceste mărci se bucură de protecţie inclusiv în clasa CIPS 29 conform Clasificatorului Internaţional a produselor şi serviciilor în scopul înregistrării mărcilor, care cuprinde printre altele şi uleiurile, inclusiv de floarea soarelui şi grăsimile comestibile.

Societatea reclamantă este titularul de drepturi asupra mărcilor comerciale „Floris” (verb.) nr. R 8739 din 04.06.2002, înregistrată în clasa 29 CIPS, „Floris” (verb.) nr. R 9114 din 06.11.2002, înregistrată în clasa 30 CIPS şi „Floris” (comb.) nr. 24100 din 21.03.2013 în clasa 30, care a fost recunoscută ca fiind notorie începând cu 01.01.2009 în clasele 29 şi 30 CIPS prin Decizie a Curţii Supreme de Justiţie. A mai menţionat că marca „Floris” este înregistrată ca şi aspect grafic al bine cunoscutei etichete utilizate la marcarea uleiurilor. În acest mod societatea reclamantă deţine drepturi exclusive asupra mărcilor respective şi este unica în drept să utilizeze combinaţia grafică a etichetei „Floris”, SRL „Anmora-Lux” utilizează o etichetă care cuprinde o soluţie grafică identică etichetei „Floris” utilizând un cuvânt foarte similar - „Florilux”.

Indicînd faptul că SRL „Anmora-Lux” nu doar că utilizează un semn identic la marcarea produsului propriu, dar şi produce o imitaţie a soluţiei grafice de prezentare a produsului societăţii reclamante. A mai invocat că este incontestabil faptul că produsele „Floris” sunt fabricate şi promovate intens de către societatea reclamantă, consumatorii asociind produsele SRL „Anmora-Lux” cu numele societăţii reclamante. Mai mult, recenta decizie a Curţii Supreme de Justiţie a confirmat renumele etichetei „Floris”. Cunoaşterea şi aprecierea mărcii „Floris” a fost confirmată şi prin diplomele obţinute pe parcursul timpului cu ocazia diferitor evenimente (expoziţii, concursuri etc.). La 26 noiembrie 2009 SRL „Anmora-Lux” a cerut înregistrarea mărcii „Florilux” în clasa 29 CIPS, care constituie o imitare fidelă a etichetei societăţii reclamante.

La 23 februarie 2011 a fost dispusă înregistrarea acestei mărci. Consideră reclamantul că acţiunile SRL „Anmora-Lux” de înregistrare şi utilizare a etichetei „Florilux”privind fabricarea uleiurilor, imitînd marca care aparţine reclamantului, duc la încălcarea drepturilor exclusive a SA „Floarea Soarelui”.

Solicită reclamanta constatarea faptului că SRL „Anmora-lux” a încălcat drepturile SA „Floarea Soarelui” în privinţa mărcilor comerciale „Floris”, constatarea faptului că SRL „Anmora-lux” a încălcat drepturile de autor ale SA „Floarea Soarelui” în privinţa etichetei „Floris”, constatarea acţiunilor SRL „Anmora-lux” de utilizare a mărcii „Florilux” pînă la 14.09.2012 ca fiind acte de concurenţă neloială, constatarea faptului că SRL „Anmora-lux” a acţionat cu rea-credinţă în momentul depunerii mărcii nr. 21246 „Florilux” (combinată), dispunerea anulării mărcii nr. 21246 „Florilux” (combinată), impunerea interdicţiei în sarcina SRL „Anmora-lux” să nu mai utilizeze, în nici o formă, mărcile comerciale „Floris”, obligarea SRL „Anmora-lux” să retragă din cont propriu toate produsele pe care este aplicat semnul „Florilux” (combinată) şi toate produsele care imită forma grafică a etichetei „Floris”, încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 13 decembrie 2013, ca instanţă de drept comun, a fost admisă parţial acţiunea, s-a constat faptul încălcării drepturilor SA „Floarea Soarelui” de către SRL „Anmora-lux” asupra mărcii comerciale şi etichetei „Floris”, a fost anulată marca nr. 21246 „Florilux” (combinată), i-a fost interzis SRL „Anmora-lux” utilizarea mărcii comerciale nr. 21246 „Florilux” (combinată) în continuare, a fost obligată SRL „Anmora-lux” de a retrage din cont propriu toate produsele pe care este aplicat semnul „Florilux” (combinată).

La 13 ianuarie 2014 SRL „Anmora-Lux”, reprezentată de către avocatul Anatol Lupaşcu a declarat recurs împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 13 decembrie 2013, ca instanţă de drept comun, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrii ca fiind neîntemeiată şi ilegală, pe motivul încălcării competenţei jurisdicţionale, cu emiterea unei noi hotărîri de remitere spre rejudecare în instanţa de judecată competentă. În motivarea recursului a indicat că hotărîrea judecătorească este neîntemeiată, fiind emisă cu încălcarea competenţei jurisdicţionale atribuite. Menţionează că instanţa a ignorat în raport cu normele de drept aplicabile, toate circumstanţele de fapt existente, cu referire la speţa examinată, documentate inclusiv cu acte corespunzătoare , care denotă categoric de clar dreptul juridic al recurentului asupra mărcii comerciale „Florilux”, înregistrată, deţinută şi utilizată de proprietar, SRL „Anmora-lux” în strictă conformitate cu legislaţia.

Invocă recurentul, că prin acţiunile întreprinse intimatul pretinde în mod nejustificat şi ilegal la excluderea de pe piaţă a oricărei concurenţe loiale şi respectiv la promovarea produselor sale în detrimentul intereselor consumatorului. A mai menţionat că cauza a fost examinată prin admiterea unor grave încălcări de procedură, care s-au manifestat prin încălcarea competenţei dar şi prin faptul neatragerii în proces a Agenţia de stat pentru proprietatea intelectuală a RM (AGEPI), participarea care a fost necesară şi obligatorie, ultima fiind în posesia întregii informaţii cu referire la subiect, a actelor juridice care au documentat înregistrarea dreptului asupra mărcii contestate, deţinerii şi folosirii de către recurent a mărcii comerciale.

Indicînd totodată şi asupra faptului că instanţa a fost obligată din oficiu să atragă în proces AGEPI. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Instanţa de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 13 ianuarie 2014, în termen, în cazul în care decizia instanţei de apel i-a fost comunicată la 23 decembrie 2013. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a respinge recursul şi a menţine hotărîrea primei instanţe din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. S-a stabilit că, SA „Floarea Soarelui” este deţinătorul a unui număr impunător de mărci comerciale înregistrate în Republica Moldova. Toate mărcile se bucură de protecţie inclusiv în clasa CIPS 29 conform Clasificatorului Internaţional a produselor şi serviciilor în scopul înregistrării mărcilor, care cuprinde şi uleiurile, inclusiv de floarea soarelui şi grăsimile comestibile.

Societatea reclamantă este titularul de drepturi asupra mărcilor comerciale „Floris” (verb.) nr. R 8739 din 04.06.2002, înregistrată în clasa 29 CIPS, „Floris” (verb.) nr. R 9114 din 06.11.2002, înregistrată în clasa 30 CIPS şi „Floris” (comb.) nr. 24100 din 21.03.2013 în clasa 30, care a fost recunoscută ca fiind notorie începând cu 01.01.2009 în clasele 29 şi 30 CIPS prin Decizia Curţii Supreme de Justiţie din 03 aprilie 2013. Or, prima instanţă corect a indicat că SA „Floarea Soarelui” a obţinut dreptul de a-i fi protejată marca prin înregistrarea ei la AGEPI şi este unicul titular care se poate bucura de protecţia acordată pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Conform art. 9, alin. (1), lit. a) al Legii privind protecţia mărcilor nr. 38-XVI din 06 iunie 2008, înregistrarea mărcii conferă titularului dreptul exclusiv asupra acesteia.

Titularul mărcii este în drept să interzică terţilor să utilizeze în activitatea lor comercială, fără consimţămîntul său un semn identic cu marca pentru produse şi/sau servicii identice cu cele pentru care marca este înregistrată. Raportînd norma citată la actele cauzei, instanţa de recurs reţine că, SRL „Anmora-Lux” utilizează o etichetă care cuprinde o soluţie grafică identică etichetei „Floris” utilizând un cuvânt foarte similar - „Florilux”, de asemenea produce şi o imitaţie a soluţiei grafice de prezentare similară. La 26 noiembrie 2009 SRL „Anmora-Lux” a cerut înregistrarea mărcii „Florilux” în clasa 29 CIPS, care constituie o imitare fidelă a etichetei societăţii reclamante, iar la 23 februarie 2011 a fost dispusă înregistrarea acestei mărci.

Conform art. 69, alin. (1), lit. b) al Legii privind protecţia mărcilor nr. 38-XVI din 06 iunie 2008, în cazul cînd s-a constatat încălcarea drepturilor, instanţa de judecată poate ordona, la cererea reclamantului, luarea de măsuri cu privire la produsele cu care s-a încălcat dreptul asupra unei mărci şi, în cazurile corespunzătoare, cu privire la materialele şi instrumentele care au servit la crearea şi fabricarea acestor produse. Printre măsuri vor figura în special retragerea definitivă a produselor din circuitul comercial. Astfel, prima instanţă corect a concluzionat că utilizarea de către SRL „Anmora- Lux” a produselor marcate cu semnul „Florilux” produce a imitaţie a soluţiei grafice identică etichetei „Floris” titularul mărcii respective pe teritoriul Republicii Moldova.

Acest fapt constituie o utilizare neautorizată în sensul art. 9, alin. (1) şi art. 69, alin. (1) al Legii privind protecţia mărcilor, prin acţiunile SRL „Anmora-Lux” se atestă o încălcare a drepturilor exclusive a SA „Floarea Soarelui” asupra mărcii comerciale „Floris”, înregistrată în modul cuvenit. SRL „Anmora-Lux” utilizează în activitatea sa semnul „Florilux” prin acţiuni de comercializare pe teritoriul Republicii Moldova şi prin distribuirea produselor sub acest semn. SRL „Anmora-Lux” distribuie sub semnul „Florilux” ulei de floarea soarelui, deci foloseşte semnul „Florilux” pentru aceliaşi produse pentru care marca „Floris” a fost înregistrată de către SA „Floarea Soarelui”.

Cu referire la prevederile art. 69 al Legii privind protecţia mărcilor nr. 38-XVI din 06 iunie 2008, instanţa corect a constat faptul încălcării dreptului SA „Floarea Soarelui” de către SRL „Anmora-Lux” asupra mărcii comerciale şi etichetei „Floris”, iar în consecinţă a admis parţial acţiunea SA „Floarea Soarelui”, anulînd marca comercială 21246 „Florilux” (combinată), fiind interzisă SRL „Anmora-Lux” utilizarea mărcii comerciale 21246 „Florilux” (combinată) şi obligat SRL „Anmora- Lux” de a retrage din cont propriu toate produsele pe care este aplicat semnul „Florilux” (combinată). Nu pot fi reţinute argumentele recurentului, precum că instanţa la soluţionarea litigiului a încălcat competenţa jurisdicţională.

Or, acţiunea intentată în temeiul Legii privind protecţia mărcilor nr. 38-XVI din 06 iunie 2008, ţine competenţa curţilor de apel ca instanţă de fond, în cazul dat a Curţii de Apel Chişinău. Nu sunt întemeiate nici argumentele recurentului vis-a-vis de neatragerea în proces a AGEPI participarea căruia este obligatorie. Or, prin cererea de chemare în judecată SA „Floarea Soarelui” se contestă acţiunile SRL „Anmora-Lux” privind încălcarea dreptului reclamantului – intimat în privinţa mărcii comerciale „Floris”. Totodată, reprezentantul recurentului nu a fost lipsit de dreptul de a înainta un demers privind introducerea AGEPI în proces, în calitate de intervenient accesoriu, şi nici nu a informat AGEPI despre dreptul de a interveni în proces.

Analizînd actele cauzei Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie mai constată că, conform art. 432, alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Astfel, Colegiul constată că, instanţa de apel ca instanţă de drept comun a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către SRL „Anmora-Lux”, reprezentată de avocatul Anatol Lupaşcu în esenţa lor sunt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă conform cerinţelor art. 130 CPC.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei şi urmează a fi respins, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt. Din considerentele menţionate şi avînd în vedere că hotărîrea instanţei de apel este legală şi întemeiată, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul cu menţinerea hotărîrii judecătoreşti.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se respinge recursul declarat de către Societatea cu răspundere limitată „Anmora-Lux”, reprezentată de avocatul Anatol Lupaşcu. Se menţine hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 13 decembrie 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii pe Acţiuni „Floarea Soarelui” împotriva Societăţii cu răspundere limitată „Anmora-Lux” cu privire la constatarea faptului încălcării drepturilor în privinţa mărcilor comerciale, drepturilor de autor, constatarea utilizării mărcilor comerciale, anularea mărcii nr. 21246 „Florilux”, obligarea retragerii din cont propriu a produselor pe care este aplicat semnul „Florilux”.

Decizia este irevocabilă. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Elena Covalenco Dumitru Mardari Galina Stratulat