2ra-870/14 — Recunoaşterea dreptului de proprietate la cotă-parte din casa de locuit şi terenul aferent

prima instanţă: M. Moraru dosarul nr. 2ra-870/14 instanţa de apel: A. Gheorghieş, N. Chircu, V. Harmaniuc ÎNCHEIERE 19 martie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Iuliana Oprea şi Sveatoslav Moldovan examinând chestiunea admisibilităţii recursului declarat de Siriţanu Valentin, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Siriţanu Valentin împotriva Cristinei Obrişte cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate la ½ cotă-parte din casa de locuit şi terenul aferent, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 24 octombrie 2013, prin care s-a admis apelul declarat de Obrişte Cristina, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Ungheni din 07 decembrie 2012 şi s-a emis o nouă hotărîre de respingere a acţiunii c o n s t a t ă La 14 mai 2012 Siriţanu Valentin a depus cerere de chemare în judecată împotriva Cristinei Obrişte cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate la ½ cotă-parte din casa de locuit şi terenul aferent (f.d.4-6).

În motivarea cererii de chemare în judecată Siriţanu Valentin a indicat că bunul imobil din str. Ştefan cel Mare nr. 58, or. Ungheni a fost procurat din mijloacele financiare ale acestuia dobîndite pe parcursul administrării gospodăriei în comun cu Obrişte Cristina din anul 2009 pînă în anul 2011. Locuieşte cu Obrişte Cristina în concubinaj din luna mai anul 2009. Au locuit la părinţii Cristinei Obrişte în satul Elizavetovca r-nul Ungheni. La 17 martie 2010 s-a născut fiul lor Siriţanu Nichita, iar la 18 ianuarie 2012 fiica Siriţanu Daria. Au decis să procure casă de locuit în oraşul Ungheni. La începutul anului 2011 a aflat despre vînzarea casei de locuit din str. Ştefan cel Mare nr. 58, or.

Ungheni. Pentru a procura această casă a fost nevoit să vîndă casa deţinută cu drept de proprietate în satul Zagarancea r-nul Ungheni şi să plece la muncă în Federaţia Rusă. La 18 ianuarie 2011 a încredinţat Cristinei Obrişte în bază de procură să înstrăineze casa lui. La 22 ianuarie 2011 Diaconescu Silvia a insistat să i se achite avans pentru casa de locuit din str. Ştefan cel Mare nr. 58, or. Ungheni şi Obrişte Cristina a transmis suma de 5000 Euro din banii aduşi de el din Federaţia Rusă în luna decembrie anul 2010. La 04 februarie 2011 Diaconescu Silvia şi Obrişte Cristina au întocmit contractul de vînzare-cumpărare a casei de locuit şi terenului aferent din str. Ştefan cel Mare nr. 58, or.

Ungheni în care au indicat că la momentul semnării contractului s-a achitat suma de 5000 Euro, iar pînă la 01 mai 2011 cumpărătorul se obligă să achite suma de 5000 Euro. A mai indicat că avea încredere în mama copiilor lui şi nu a obiectat asupra înscrierii Cristinei Obrişte ca unic cumpărător a casei de locuit din str. Ştefan cel Mare nr. 58, or. Ungheni. 1 La 18 februarie 2011 Obrişte Cristina în bază de procură a vîndut casa lui personală şi terenul aferent la preţul de 11000 Euro. La 22 februarie 2011 Diaconescu Silvia prin recipisa eliberată a confirmat că a primit toată suma de bani pentru casa de locuit din str. Ştefan cel Mare nr. 58, or. Ungheni. A mai indicat că convenise cu Obrişte Cristina că după înregistrarea căsătoriei vor perfecta actele pe casă pe numele ambilor.

Pe parcursul anului 2012 a făcut reparaţie în casa procurată cheltuind aproximativ 12000 Euro. În luna ianuarie anul 2012 s-au certat cu pîrîta, iar în luna aprilie a aceluiași an revenind din Federaţia Rusă a fost anunţat de Obrişte Cristina că aceasta nu doreşte să conviețuiască cu el şi că vinde casa de locuit din str. Ştefan cel Mare nr. 58, or. Ungheni. Nu este de acord cu decizia Cristinei Obrişte, deoarece casa au cumpărat-o împreună pentru copiii lor. Cere Siriţanu Valentin recunoaşterea dreptului de proprietate la ½ cotă-parte din casa de locuit şi terenul aferent din str. Ştefan cel Mare nr. 58, or. Ungheni. Prin hotărîrea Judecătoriei Ungheni din 07 decembrie 2012 s-a admis integral acţiunea (f.d.

98). A recunoscut dreptul de proprietate la ½ cotă-parte din casa de locuit şi terenul aferent din str. Ştefan cel Mare nr. 58, or. Ungheni. Prin mandatul nr. 0350009 din 05 mai 2012 avocatul Ţurcanu Tudor a fost împuternicit de Obrişte Cristina să-i reprezinte interesele în instanţa de judecată cu dreptul de a încheia tranzacţii, a intenta acţiune reconvenţională, a recunoaşte acţiunea, a ataca hotărîrea judecătorească (f.d. 24). La 09 ianuarie 2013 avocatul Ţurcanu Tudor a depus cerere de apel în interesele Cristinei Obrişte împotriva hotărîrii Judecătoriei Ungheni din 07 decembrie 2012 (f.d.

104- 105). Curtea de Apel Bălţi prin decizia din 24 octombrie 2013 a admis apelul declarat de avocatul Ţurcanu Tudor în interesele Cristinei Obrişte, a casat hotărîrea Judecătoriei Ungheni din 07 decembrie 2012 şi a emis o nouă hotărîre de respingere a acţiunii (f.d.129- 131). La 30 decembrie 2013 Siriţanu Valentin a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 24 octombrie 2013, cerând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe. În motivarea recursului Siriţanu Valentin a indicat că instanţa de apel a interpretat eronat normele de drept material şi nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată. Instanţa de apel nemotivat a refuzat să aplice pct. 24 lit. a) din Hotărîrea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. 2 din 27 martie 2006. Invocă că pentru casa de locuit în litigiu a contribuit cu aport financiar de aproximativ 23000 Euro.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia.

În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Verificând încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate de Siriţanu Valentin în cererea de recurs pe baza materialelor din dosar, audiind raportul verbal al judecătorului raportor, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că acesta este inadmisibil din următoarele motive.

2 Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă. Siriţanu Valentin în cererea de recurs temeiuri prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă nu a invocat. În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nici-o referire cu privire la fondul recursului. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudenţa sa constantă că „ ... art. 6 paragraful 1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din motivele menţionate şi având în vedere că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural şi apreciind corect probele administrate a emis o hotărîre legală, iar argumentele invocate de Siriţanu Valentin în cererea de recurs poartă caracter declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de Siriţanu Valentin se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, Judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Iuliana Oprea Sveatoslav Moldovan 3