2ra-353/14 — Reconstituirea procedurii judiciare.

Dosar nr. 2ra-353/14 Prima instanţă: Judecătoria Călăraşi Judecător: Valentina Criucicova Instanţa de Apel: Curtea de Apel Chişinău Judecători: L. Popova S. Caitaz A. Doga Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie

Î NC HEIERE

19 martie 2014 mun. Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii: Ion Vîlcov şi Vera Macinskaia examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Măriuţa Ana, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Măriuţa Ana, persoana interesată Pozdîrcă Teodora privind reconstituirea procedurii judiciare. împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 24 octombrie 2013, prin care apelul declarat de Măriuţa Ana a fost respins, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Călăraşi din 23 iulie 2013, ACONSTATAT: La 01 aprilie 2013 Măriuţa Ana a înaintat în instanţa de judecată o acţiune privind reconstituirea procedurii judiciare pierdute.

În motivarea acţiunii a indicat că, a depus în instanţa de judecată acţiune împotriva lui Pozdîrcă Teodora privind acceptarea succesiunii, restabilirea termenului de prescripţie, anularea certificatelor de moştenire legală, avînd calitatea procesuală de reclamant.

A mai specificat că, în procesul examinării pricinii date, s-a stabilit că, Pozdîrcă Teodora dispune de o hotărîre judecătorească din 03 martie 1997 prin care i-a fost restabilit termenul de acceptare a moştenirii situate în s. Ţibirica, r. Călăraşi după decesul mamei sale Măriuţă Vera, decedată la 16 februarie 1994. Deoarece, prin hotărîrea dată petiţionarei i se lezează drepturile sale de moştenitor şi proprietate, fară a fi atrasă în proces, a depus cerere de revizuire împotriva hotărîrii din 03martie 1997. 1 A menţionat că, la examinarea cererii de revizuire, petiţionara a fost înştiinţată despre faptul că dosarul civil la cererea lui Pozdîrcă Teodora pe care a fost pronunţată hotărîrea a fost distrus, fapt care face imposibilă examinarea cererii de revizuire.

Solicită petiţionara, reconstituirea dosarului civil nr. 2-260-97 la cererea Feodorei Pozdîrcă privind prelungirea termenului de acceptare a moştenirii care a fost examinată la 03 martie 1997. Prin hotărîrea judecătoriei Călăraşi din 23 iulie 2013, acţiunea înaintată de Măriuţa Ana, persoana interesată Pozdîrcă Teodora privind reconstituirea procedurii judiciare, a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apei Chişinău din 24 octombrie 2013, apelul declart de Măriuţa Ana a fost respins, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Călăraşi din 23 iulie 2013. Invocînd ilegalitatea acestei decizii, la 15 noiembrie 2013, Măriuţa Ana a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instantei de apel şi a hotărîrii primei instanţe cu remitere a pricini pentru rejudecare.

În motivarea recursului Măriuţa Ana a indicat că, atît decizia instanţei de apel cît şi hotărîrea primei instanţe au fost adoptate cu aplicarea eronată a normelor de drept material şi au fost încălcate normele de drept procedural. Totodată, mai invocă recurentul că, instanţele de judecată nu au constatat şi elucidat toate circumstanţele care au importanţă pentru justa soluţionare a litigiului. Instanţa de recurs reiterează prevederile art. 434 C.P.C., care statuiază expres că, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit. Din actele pricinii se constată cu certitudine că, copia motivată a deciziei instanţei de apel a fost expediată în adresa părţilor la 29 octombrie 2013, iar recursul au fost declarat la 15 noiembrie 2013, Astfel, prin prisma art. 434 C.P.C., instanţa de recurs consideră că recursul a fost declarat în termen.

Examimnd temeiurile recursului, în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul declarat de Măriuţa Ana este inadmisibil. În favoarea concluziei enunţate se invocă următoarele argumente. În conformitate cu dispoziţia art. 432 alin. (1) C.P.C., părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) C.P.C., cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) C.P.C..

Completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată că, temeiurile recursului declarat nu se încadrează în 2 prevederile art. 432 alin. (2), (3) şi (4) C.P.C.. Mai mult de cît atît, cauza a fost judecată cu respectarea normelor de drept material şi procesual, iar recursul fiind vădit neîntemeiat. Călăuzindu-se de prevederile art. 440 C.P.C. al RM, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 C.P.C. şi anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă in cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) C.P.C..

În acest sens, instanţa de recurs accentuează că, potrivit art. 440, alin. (1) C.P.C., în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nici o referire cu privire la fondul recursului. Astfel, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că „ ... art.6 parag.l al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, aplicînd corespunzător normele de drept material şi respectînd normele de drept procedural, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Măriuţa Ana, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) C.P.C., completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justitie, DISPUNE: Recursul declarat de către Măriuta Ana se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Ion Vîlcov Vera Macinskaia 3